PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la situația creștinilor în ceea ce privește libertatea religioasă
17.1.2011
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Elmar Brok, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Ioannis Kasoulides, Joseph Daul, Mario Mauro, Jaime Mayor Oreja, Ernst Strasser, Tunne Kelam, Doris Pack, Mário David, Francisco José Millán Mon, Gay Mitchell, Filip Kaczmarek, Marietta Giannakou, Carlo Casini, Ria Oomen-Ruijten, Hans-Gert Pöttering, Anna Záborská, Traian Ungureanu, Cristiana Muscardini, Andrzej Grzyb, Constance Le Grip, Lena Kolarska-Bobińska, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Artur Zasada, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Sławomir Witold Nitras în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0039/2011
B7‑0056/2011
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația creștinilor în ceea ce privește libertatea religioasă
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special Rezoluția sa din 15 noiembrie 2007 privind evenimente grave, care compromit existența comunităților creștine și cea a altor comunități religioase, Rezoluția sa din 21 ianuarie 2010 referitoare la recentele atacuri împotriva comunităților creștine, Rezoluția sa din 6 mai 2010 referitoare la atrocitățile în masă comise în Jos, Nigeria, Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la libertatea religioasă în Pakistan și Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la Irak: pedeapsa cu moartea (mai ales cazul lui Tariq Aziz) și atacurile împotriva comunităților creștine,
– având în vedere articolul 3 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului și articolul 18 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât statisticile din ultimii ani referitoare la libertatea religioasă arată că 75% din actele de violență religioasă sunt îndreptate împotriva creștinilor, astfel cum este indicat în Raportul privind libertatea religioasă în lume în 2009, redactat de organizația „Aid to the Church in Need”; întrucât numărul de atacuri îndreptate împotriva comunităților creștine a crescut la nivel mondial în 2010, împreună cu numărul de procese și de condamnări la moarte pentru blasfemie, care afectează adesea femeile;
B. întrucât cel mai recent atac împotriva bisericii creștine copte din orașul egiptean Alexandria s-a soldat cu 23 de morți și sute de răniți; întrucât acest atentat a fost realizat de extremiști islamici violenți care, probabil, au legături cu rețeaua teroristă Al-Qaeda;
C. întrucât, la 4 ianuarie 2011, în Islamabad, Salman Taseer, guvernatorul importantei provincii a Punjabului și celebru pentru criticarea aspră a islamiștilor radicali, a fost ucis de un polițist;
D. întrucât în urma masacrului care a avut loc în Bagdad, la 1 noiembrie 2010, în Biserica Catolică Siriană cu hramul Maicii Domnului au decedat 52 de persoane, printre care femei și copii;
E. întrucât astfel de atacuri ale extremiștilor islamici violenți reprezintă atacuri și asupra regimurilor actuale ale acestor state, urmărind să creeze neliniște și să declanșeze un război civil între diferitele grupuri religioase;
F. întrucât dialogul intercomunitar este vital pentru promovarea păcii și a înțelegerii reciproce între popoare;
G. întrucât dezvoltarea drepturilor omului, a democrației și a libertăților civile este baza comună pe care Uniunea Europeană își clădește relațiile cu țările terțe și a fost asigurată prin clauza de democrație în acordurile semnate între UE și țările terțe,
1. adresează condoleanțele sale familiilor victimelor ucise în recentele atacuri împotriva cultelor religioase din Egipt, Pakistan și Irak;
2. condamnă cu fermitate violențele împotriva creștinilor și persecutarea acestora în întreaga lume;
3. este preocupat de exodul creștinilor din țările islamice în ultimii ani;
4. salută reacția opiniei publice egiptene, care a condamnat ferm actul terorist și a înțeles rapid că atacul a fost urzit pentru a submina legăturile sociale profunde între creștini și musulmani în Egipt; salută demonstrațiile comune ale creștinilor copți și ale musulmanilor din Egipt pentru a protesta împotriva atentatului; de asemenea, salută condamnarea publică a atacului de către președintele Egiptului, Hosny Mubarak, de către regele Iordaniei, Abdullah II, de către marele muftiu al Egiptului, dr. Ali Gomaa și de către alți lideri musulmani;
5. îndeamnă autoritățile statelor în care are loc un număr alarmant de mare de atacuri împotriva confesiunilor religioase să își asume responsabilitatea pentru a asigura practicarea religiei de o manieră normală și în public în cazul tuturor confesiunilor religioase, să-și intensifice eforturile îndreptate spre acordarea unei protecții eficiente și sigure confesiunilor religioase din țările lor și să asigure siguranța personală și integritatea fizică a membrilor confesiunilor religioase din țară, respectând, astfel, obligațiile pe care și le-au asumat deja pe scena internațională;
6. își exprimă preocupările cu privire la faptul că ucigașul guvernatorului Punjabului la Islamabad este un polițist din propria echipă de protecție; invită guvernul pakistanez să elimine elementele islamice extremiste din forțele de securitate pakistaneze și să garanteze că forțele de securitate respectă constituția și statul de drept; de asemenea, își exprimă preocuparea cu privire la faptul că legea împotriva blasfemiei în vigoare în Pakistan, împotriva căreia răposatul Guvernator Salman Taseer și-a exprimat opoziția în public, continuă să fie folosită pentru persecutarea confesiunilor religioase, inclusiv a creștinilor, cum ar fi în cazul Asiei Noreen, creștină și mamă a cinci copii, care a fost condamnată la moarte, precum și cu privire la faptul că asasinul Guvernatorului Salman Taseer este considerat un erou de către părți importante ale societății pakistaneze;
7. condamnă întreruperea brutală a slujbei de Crăciun celebrate în ziua de Crăciun de către cei 300 de creștini rămași în partea Ciprului aflată sub ocupația autorităților turce;
8. invită pe Vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, să acorde o atenție deosebită situației cultelor religioase, inclusiv comunităților creștine, în cadrul relațiilor și cooperării UE cu țările în cauză, și să includă subiectul libertății religioase în politicile externe europene prin introducerea în acordurile cu țările terțe a unei clauze obligatorii privind respectarea libertății religioase;
9. solicită Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să dezvolte de o manieră urgentă o strategie a UE referitoare la asigurarea respectării dreptului omului la libertatea de religie, incluzând și o listă de măsuri împotriva statelor care aleg cu bună știință să nu protejeze confesiunile religioase;
10. solicită Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în contextul evenimentelor recente și al necesității de a analiza și a înțelege evoluțiile culturale și religioase în relațiile internaționale și în societățile contemporane, să asigure o capacitate permanentă de cercetare strategică, de dezvoltare de politici și formare în domeniul religios și al aspectelor confesionale în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă;
11. solicită Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să includă în raportul lor anual privind drepturile omului un capitol referitor la libertatea religioasă;
12. sugerează că un bun model pentru Uniunea Europeană ar putea fi Comisia pentru libertatea religioasă internațională a SUA, care monitorizează protecția libertății religioase în lume și furnizează asistență și propuneri privind politica din domeniu președintelui SUA și secretarului de stat al SUA;
13. sprijină orice inițiativă de promovare a dialogului, a libertății religioase și a respectului reciproc între comunități; îndeamnă toate autoritățile religioase să promoveze toleranța și să ia inițiative împotriva urii, a radicalizării violente și a extremismului;
14. invită organizațiile musulmane din Europa să-și declare fără echivoc solidaritatea activă cu comunitățile creștine în temeiul respectării fiecărei confesiuni în mod egal;
14a. îl îndeamnă pe Vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să respecte obligația de a întreține un dialog periodic cu Bisericile în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din TFUE pentru a garanta că subiectul persecutării creștinilor este un aspect prioritar care este dezbătut în mod sistematic;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.