PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la situația creștinilor în contextul libertății religioase

17.1.2011

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Heidi Hautala, Margrete Auken, Raül Romeva i Rueda, Nicole Kiil-Nielsen în numele Grupului Verts/ALE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0039/2011

B7‑0058/2011

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația creștinilor în contextul libertății religioase

Parlamentul European,

–   având în vedere rapoartele sale anuale privind situația drepturilor omului în lume și rezoluțiile sale anterioare privind minoritățile religioase în lume,

–   având în vedere articolul 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din 1950,

–   având în vedere articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966,

–   având în vedere Declarația ONU privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie și credință, din 1981,

–   având în vedere rapoartele raportorului special al ONU privind libertatea religioasă sau a credinței, în special, rapoartele sale din 29 iulie 2010 și 19 februarie 2010,

–   având în vedere Concluziile Consiliului adoptate la 8 decembrie 2009 cu privire la libertatea religioasă sau a credinței în care se subliniază importanța strategică a acestei libertăți și a combaterii intoleranței religioase,

–   având în vedere declarația făcută de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în urma atacului îndreptat împotriva credincioșilor unei biserici copte din Alexandria, Egipt, la 1 ianuarie 2011,

–   având în vedere declarația Președintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, cu privire la explozia mortală care a avut loc într-o biserică egipteană la 1 ianuarie 2011,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Uniunea Europeană și-a exprimat în repetate rânduri angajamentul față de libertatea religioasă, libertatea de conștiință și libertatea de gândire și a subliniat că guvernelor le revine datoria de a garanta aceste libertăți în întreaga lume;

B.  întrucât articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și la libertatea religioasă; întrucât acest drept include libertatea persoanei de a avea sau de a alege o religie sau o confesiune și libertatea de a-și schimba religia sau confesiunea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau confesiunea, individual sau în cadrul unei comunități, atât în public, cât și în particular, prin cult, îndeplinirea de rituri, practici și în cadrul educației;

C. întrucât libertatea de gândire, de conștiință și religioasă se aplică atât persoanelor care aderă la o religie, cât și ateilor, agnosticilor și persoanelor care nu aderă la o credință anume;

D.  întrucât alte grupuri de persoane, precum refugiații, persoanele strămutate intern, solicitanții de azil, migranții, persoanele private de libertate, minoritățile etnice, religioase și lingvistice, se confruntă, de asemenea, cu un număr sporit de încălcări ale dreptului la libertatea religioasă sau a credinței; reamintind, în acest context, principiul nereturnării, în conformitate cu articolul 33 din Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților;

E.  reamintind că dreptul internațional nu este menit să protejeze religiile, ideologiile sau valorile abstracte, ci să protejeze o persoană care, individual sau în cadrul unei comunități, își exercită într-un mediu public sau privat libertatea de gândire, de conștiință și religioasă;

F.  întrucât un atac asupra creștinilor copți s-a soldat cu decesul sau rănirea unor civili nevinovați din Alexandria la 1 ianuarie 2011;

G. întrucât desfășurarea slujbei de Crăciun în biserica locală Sfântul Sinesios din satul Rizokarpaso în nordul Ciprului a fost întreruptă brutal la 25 decembrie 2010;

H. întrucât doi creștini irakieni au fost uciși în Mosul la 22 noiembrie 2010; întrucât o serie de atacuri care vizau zone cu populație creștină au provocat moartea unor civili nevinovați în Bagdad la 10 noiembrie 2010; întrucât aceste atacuri au survenit după ce militanți islamiști au ocupat catedrala catolică siriană din Bagdad la 31 octombrie 2010, ucigând mai mult de 50 de fideli;

I.   întrucât asasinarea, la 4 ianuarie 2011, a lui Salmaan Taseer, guvernatorul regiunii Punjab, precum și cazul Asiei Bibi din Pakistan, au provocat proteste ale comunității internaționale;

J.   întrucât Europa, ca și alte regiuni ale lumii, nu este la adăpost de actele de încălcare a libertății religioase și de atacurile asupra membrilor minorităților religioase, motivate de convingerile acestor persoane; subliniind în acest context controversa legată de minarete din Elveția, concretizată prin interdicția de construire a unor noi minarete, acest lucru fiind considerat un semn de intoleranță;

1.  condamnă în mod ferm toate formele de discriminare și de intoleranță pe bază de religie și de credință, precum și actele de violență împotriva tuturor comunităților religioase; subliniază încă o dată că dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie este un drept fundamental al omului;

2.  îndeamnă guvernele și autoritățile din toate țările în cauză să-și continue eforturile pentru protejarea comunităților religioase vulnerabile, inclusiv minoritățile creștine, împotriva atacurilor violente și să depună toate eforturile pentru a aduce autorii acestor acte în fața justiției;

3.  reamintește guvernelor din toate țările în cauză că au obligația de a garanta că membrii comunităților religioase se bucură de toate aspectele libertății religioase și de a preveni orice discriminare a acestora;

4.  reafirmă faptul că respectul față de drepturile omului și libertățile civile constituie principii fundamentale ale Uniunii Europene, figurează printre obiectivele acesteia și oferă o bază comună pentru dezvoltarea relațiilor cu țările terțe;

5.  invită Consiliul, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei Europene să acorde o atenție sporită subiectului libertății religioase și situației minorităților religioase în acordurile și cooperarea cu țările terțe, precum și în rapoartele privind drepturile omului;

6.  își reafirmă sprijinul pentru orice inițiativă de promovare a dialogului și a respectului reciproc între comunitățile religioase și alte comunități; încurajează toate autoritățile religioase să promoveze toleranța și să ia inițiative împotriva urii, a radicalizării violente și a extremismului;

7.  subliniază necesitatea existenței unui mecanism de monitorizare, inclusiv a desemnării unui membru al comisiei relevante pentru a urmări evoluțiile curente și măsurile luate de instituțiile UE și organismele ONU;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei Europene, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Parlamentului și Guvernului Egiptului, Parlamentului și Guvernului Irakului, precum și Parlamentului și Guvernului Pakistanului.