PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la Europa 2020
9.2.2011
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Rebecca Harms, Philippe Lamberts în numele Grupului Verts/ALE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0097/2011
B7‑0102/2011
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Europa 2020
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Analiza anuală a creșterii: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză”,
– având în vedere concluziile Președinției în urma reuniunii Consiliului European din 17-18 iunie 2010,
– având în vedere concluziile Președinției UE în urma reuniunilor Consiliului European din martie 2000, 2001, 2005, 2006, 2007 și decembrie 2009,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 iunie 2010 referitoare la guvernanța economică și UE 2020,
– având în vedere Rezoluția sa din 20 octombrie 2010 referitoare la criza financiară, economică și socială,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2010 referitoare la crearea unui mecanism permanent de criză,
– având în vedere articolul 3 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere Recomandarea Consiliului privind orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii, adoptată la 7 iulie 2010,
– având în vedere Decizia Consiliului privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre,
A. întrucât unii parteneri internaționali se află în prezent în proces de ieșire din criză, dar UE încă se confruntă cu dificultăți, în ciuda unor semne timide de redresare;
B. întrucât 2010 a reprezentat primul an de aplicare a Tratatului de la Lisabona, menit să apropie UE de cetățenii săi și să-i confere UE un rol nou în arena internațională;
C. întrucât s-a considerat că Strategia UE 2020, în care sunt prevăzute cinci obiective de prim plan de importanță egală, adoptate în vederea realizării unei „creșteri inteligente, ecologice și favorabile incluziunii”, constituie răspunsul la provocările cu care se confruntă UE;
Observații generale - context
1. consideră că ar trebui să profităm de criza mondială pentru a ne reconfigura modelul de dezvoltare, transformându-l într-un model de societate bazată pe durabilitate, solidaritate, eradicarea sărăciei și crearea de locuri de muncă decente și ecologice; consideră că, dacă ar fi implementată și finanțată adecvat și ar fi sprijinită printr-o guvernanță economică solidă, care să stimuleze un sistem financiar de pe urma căruia să beneficieze economia reală, Strategia UE 2020 ar trebui să ajute Europa să se restabilească în urma crizei prin dezvoltarea potențialului de ocupare a forței de muncă inerent transformării spre o economie extrem de eficientă, bazată integral pe surse regenerabile de energie și rezistentă la schimbările climatice;
2. subliniază faptul că actuala criză a monedei euro trebuie abordată printr-o reacție coordonată și integrată din partea UE; reamintește faptul că, în timp ce criza a determinat o regresie cu patru ani a creșterii economice, aceasta a afectat într-o măsură și mai mare nivelul ocupării forței de muncă, șomajul atingând niveluri nemaiîntâlnite în ultimii 12 ani, 23 de milioane de oameni rămânând fără locuri de muncă, iar peste 5,5 milioane de tineri fiind șomeri la sfârșitul anului 2010; subliniază faptul că reducerea inegalității de gen constituie o condiție prealabilă pentru atingerea obiectivelor principale ale UE2020 în ceea ce privește participarea pe piața muncii și reducerea sărăciei;
3. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la nivelul nesustenabil al datoriei publice și private și la creșterea sa rapidă preconizată pentru anii viitori ca urmare a măsurilor de salvare a băncilor și a politicii fiscale expansioniste necesare pentru contracararea crizei, ceea ce constituie o povară și mai mare, ținând seama de faptul că generațiile viitoare vor moșteni atât o datorie ecologică în creștere, cât și o datorie financiară privată din ce în ce mai mare; reamintește că datoria privată a înregistrat o creștere nesustenabilă în multe state membre în cursul perioadei anterioare crizei;
Obiectivele principale și guvernanța în cadrul Strategiei UE 2020
4. reiterează apelul făcut pentru ca Strategia UE 2020 să nu aibă ca singur scop creșterea PIB-ului, ci să se îndrepte spre un concept politic mai amplu pentru viitorul UE; consideră, în consonanță cu afirmațiile Comisiei, că PIB-ul nu este menit să fie un instrument de calibrare precisă a progresului economic și social pe termen mai lung, în special a capacității unei societăți de a aborda probleme precum schimbările climatice, eficiența resurselor sau incluziunea socială; consideră că, în următoarea perioadă de programare 2014-2020, PIB-ul ar trebui să fie completat cu indicatori suplimentari, iar pe termen lung PIB-ul ar putea fi înlocuit cu un concept mai cuprinzător de bunăstare;
5. este foarte preocupat de rezultatele primei analize anuale a creșterii, realizată de Comisie (AAC); regretă faptul că AAC se concentrează exclusiv asupra măsurilor de austeritate și a reducerilor bugetare; consideră că, izolate, aceste măsuri, precum și cele zece măsuri suplimentare propuse de Comisie nu sunt conforme cu orientările generale privind politica economică și ocuparea forței de muncă, și nici cu obiectivele cuprinse în Strategia Europă 2020;
6. își exprimă îngrijorarea față de faptul că analiza anuală a creșterii nu oferă indicii cu privire la modul în care vor fi abordate în cadrul primului Semestru european inițiativele emblematice și diversele evenimente care sprijină implementarea acestora;
7. regretă lipsa de propuneri în ceea ce privește formele inovatoare de investiții și de finanțare; insistă asupra faptului că pentru îndeplinirea obiectivelor incluse în Strategia Europa 2020 este nevoie de noi forme de investiții alternative; în această privință, solicită Comisiei să propună un ansamblu de măsuri care să ajute statele membre să restabilească echilibrul conturilor publice și să finanțeze investițiile publice; consideră că UE se poate redresa cu succes în urma crizei economice, sociale și de mediu prin intermediul unor forme alternative de investiții, și anume:
(a) euroobligațiunile;
(b) trecerea de la o concurență fiscală între statele membre la o cooperare fiscală care să includă un calendar pentru introducerea unei baze fiscale consolidate comune pentru profitul întreprinderilor, un mecanism care să asigure o minimă coordonare a ratelor de impozitare a întreprinderilor, în condiții similare cu sistemul actual al TVA;
(c) introducerea coordonată a taxelor de mediu, pentru a deplasa povara de la impozitele pe veniturile din salarii către activitățile și produsele nedurabile;
(d) taxe pentru tranzacțiile financiare la nivelul UE;
(e) un impozit bancar progresiv în funcție de dimensiunea instituției și nivelul de finanțare neasigurată pe termen scurt;
(f) introducerea unor rapoarte defalcate pe țări cu privire la veniturile întreprinderilor și impozitele aferente, precum și un schimb automat de informații;
(g) eliminarea paradisurilor fiscale, începând cu cele din UE;
(h) taxe speciale de criză pe profiturile excepționale ale companiilor producătoare de energie și ale altor mari întreprinderi profitabile;
(i) obligațiunile pentru proiecte, a căror creare a fost amânată de mai multe ori de către Comisie;
8. îndeamnă Consiliul European să adopte, în conformitate cu articolele 121 și 136, o serie de orientări în vederea dezvoltării unor politici bugetare coordonate și armonizate, cu caracter anticiclic, precum și a unor mecanisme suplimentare de solidaritate în cadrul UE pentru a contracara dezechilibrele interne și șocurile asimetrice, precum și pentru a spori gradul de convergență și îmbunătăți eficiența în alocarea resurselor;
9. subliniază faptul că atât îndatorarea publică, cât și cea privată afectează durabilitatea modelului nostru economic, social și ecologic; consideră că este necesară abordarea adecvată a ambelor tipuri de îndatorare, având în vedere că o reducere pripită și neadecvată a finanțelor publice ar putea avea un impact negativ asupra procesului de redresare și asupra creșterii ratei ocupării forței de muncă;
10. consideră că menținerea stabilității financiare și abordarea riscurilor sistemice în UE necesită o abordare în trei etape, formată din următoarele elemente: (i) supravegherea și reglementarea eficientă și consolidată a tuturor participanților, piețelor și instrumentelor, precum și un cadru puternic de prevenire care să aibă drept scop internalizarea efectelor negative create de piețele financiare pe baza principiului „poluatorul plătește”; (ii) mecanisme cuprinzătoare de intervenție timpurie prin consolidarea substanțială a competențelor de control și intervenție ale autorităților europene de supraveghere și ale autorităților de supraveghere de la nivel național; (iii) un cadru european unic pentru soluționarea transfrontalieră a crizei și reeșalonarea datoriilor bazată pe mecanisme prin care povara fiscală să fie împărțită egal, și prin care să acționarii și creditorii să fie obligați să contribuie la soluționarea crizei înaintea contribuabililor;
11. este de acord cu afirmația Comisiei conform căreia „statele membre cu surplusuri importante de cont curent ar trebui să identifice și să remedieze cauzele nivelului în mod constant slab al cererii interne”; cu toate acestea, își exprimă dezamăgirea că motorul cererii interne este considerată în principal continuarea liberalizării sectorului serviciilor și îmbunătățirea condițiilor pentru investiții deoarece cheltuielile sociale specifice dau roade în calitate de multiplicator pentru activitatea globală și crearea de locuri de muncă; în această privință, atrage atenția asupra rolului asigurărilor sociale de stabilizator automat și asupra serviciilor de interes general ca factor care favorizează incluziunea socială; subliniază nevoia ca standardele sociale să fie uniformizate în rândul membrilor;
12. reamintește că la articolul 153 alineatul (5) din tratat se interzice UE să abordeze problema moderării creșterilor salariale, inclusiv revizuirea clauzelor de indexare din sistemele de negociere a salariilor;
13. își exprimă dezacordul ferm față de afirmația că lucrătorii care au contracte permanente sunt protejați excesiv; reamintește faptul că, din toamna anului 2008, când ocuparea forței de muncă s-a situat la cel mai înalt nivel, au fost desființate 6,8 milioane de locuri de muncă cu normă întreagă, în timp ce au fost create 1,1 milioane de locuri de muncă cu fracțiune de normă și 0,7 milioane de locuri de muncă independente; subliniază crearea de locuri de muncă decente, în special ca locuri de muncă ecologice;
14. reamintește îndemnul de realizare a egalității de gen prin stabilirea unui obiectiv de ocupare a 75% din forța de muncă reprezentată de femei; îndeamnă statele membre să stabilească obiective naționale ambițioase în materie de ocupare a forței de muncă pentru femei în locuri de muncă ce asigură independența economică; solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească accesul femeilor pe piața muncii prin intermediul unor politici de reconciliere între viața profesională și viața privată, cum ar fi dispoziții generoase privind concediile, ore de lucru flexibile, acces la facilități de îngrijire a copiilor la prețuri acceptabile și de bună calitate, precum și la îngrijire pentru alte persoane dependente; solicită statelor membre să ia măsuri pentru a reduce diferența de salarizare dintre bărbați și femei la 0-5% în 2020, prin combaterea segregării pieței muncii după ocupație și sector și prin abordarea problemei condițiilor precare de muncă; solicită Comisiei să revizuiască legislația existentă privind remunerarea egală și să inițieze proceduri de nerespectare pentru statele care încalcă dreptul comunitar;
15. reamintește că, în temeiul articolului 9 introdus în Tratatul de la Lisabona, „în definirea și punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane”;
16. reiterează necesitatea de a implica PE și parlamentele naționale într-un stadiu timpuriu al noului cadru de guvernanță economică prin intermediul Semestrului european pentru a promova responsabilitatea democratică, proprietatea și legitimitatea și pentru a lăsa loc unor dezbateri deschise privind Pactul de stabilitate și creștere, dar și pentru a combate dezechilibrele macroeconomice și pentru a dezvolta sinergii mai bune între bugetul UE și bugetele naționale;
17. reamintește faptul că Consiliul European din decembrie 2009 a recunoscut faptul că Strategi de dezvoltare durabilă (SDD) va continua să ofere o viziune pe termen lung și va reprezenta cadrul global de politică pentru toate politicile și strategiile Uniunii; solicită crearea unor mai bune sinergii între Strategia UE 2020, pachetul de guvernanță economică, inițiativele emblematice și viitoarea strategie restructurată de dezvoltare durabilă;
18. atrage atenția asupra faptului că ar trebui să se acorde mai multă atenție dimensiunii externe a Strategiei Europa 2020; îndeamnă Comisia să aplice o abordare mai largă și mai cuprinzătoare în acțiunile sale externe, în conformitate cu conceptul european de coerență a politicilor în favoarea dezvoltării; invită Comisia să folosească strategia sa comercială pentru Europa 2020 și pentru a promova valorile fundamentale ale Uniunii, cum ar fi promovarea drepturilor omului, democrația, statul de drept, libertățile fundamentale și protecția mediului;
19. reamintește că Comisia ar trebui să își elaboreze strategia comercială pentru Europa 2020 astfel încât politica comercială a UE să devină un adevărat vector care să genereze locuri de muncă și dezvoltare sustenabilă la nivel mondial și că ar trebui să aibă din timp în vedere un dialog deschis cu Parlamentul European și cu societatea civilă referitor la prioritățile UE din perioada ulterioară rundei de la Doha, în special în ceea ce privește standardele sociale și de mediu și reforma OMC;
Inițiative emblematice
Inițiativa emblematică „Agenda digitală”
20. cere Comisiei să pună în practică o politică mai viguroasă în domeniu TIC; reamintește rolul esențial al standardizării pentru asigurarea interoperabilității și pentru a evita blocarea consumatorilor; reamintește, în special, importanța normelor deschise; deplânge faptul că consumatorii din Europa pot accesa un număr mai redus de conținuturi și, în consecință, solicită crearea unor modele noi de întreprinderi online; atrage atenția asupra necesității de a concepe sistemul european de brevetare într-un mod care să împace accesul cu inovația și de a analiza impactul economic pe care un sistem european de brevetare l-ar produce asupra IMM-urilor;
Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”
21. convine că inițiativa Comisiei urmărește să pună accentul pe măsurile care promovează inovarea și să le confere coerență; salută ideea instituirii unor parteneriate pentru inovare în vederea soluționării problemelor generate de marile provocări sociale și a raționalizării programelor UE din aceste domenii; subliniază, însă, că acest proces nu va avea succes decât în condițiile instituirii unei guvernări eficace, în special în vederea stabilirii unor obiective concrete;
22. cere Comisiei să prezinte Planul de acțiune privind eco-inovarea, propunând măsuri și obiective pentru introducerea eco-inovării în toate fazele lanțului valoric, inclusiv în proiectare; consideră, în special, că stabilirea de etaloane și standarde s-a dovedit a fi o puternică forță motrice pentru promovarea eco-inovării și a competitivității sustenabile în mai multe sectoare industriale; cere o utilizare pe scară mai largă a potențialului pe care îl prezintă licitațiile și achizițiile publice ca modalitate de a atrage pe piață soluții novatoare sustenabile; reamintește că eco-inovarea dispune de un enorm potențial în ceea ce privește locurile de muncă verzi și solicită o inițiativă menită să asigure tuturor o formare în domeniul competențelor novatoare verzi;
23. solicită crearea unui sistem de brevetare flexibil, care să contribuie la inovarea care vizează soluționarea provocărilor de ordin social, cum ar fi cele demografice și climatice; reamintește că sistemul de brevetare al UE ar trebui să furnizeze brevete de calitate, nu doar brevete mai ieftine; solicită promovarea inovării prin gruparea de brevete, platforme de brevete, premii de stimulare a inovării, licențe cu drepturi depline și grupuri de cunoaștere, licențe obligatorii, precum și alte instrumente de PI care au menirea să concilieze accesul și inovarea;
Inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare”
24. salută inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare”; cere statelor membre să se manifeste activ în ceea ce privește propunerile emblematice; consideră că Comisia trebuie să-și asume rolul primordial în ceea ce privește implementarea acesteia și să o urmărească îndeaproape; regretă însă că inițiativa emblematică lasă pe dinafară unele aspecte esențiale, cum ar fi participarea în societate și pauperitatea în rândul tineretului; solicită propuneri mai ferme în materie de integrare;
25. subliniază că Tineretul în mișcare nu va soluționa, ea singură, șomajul alarmant în rândul tineretului din întreaga Europă; cere tuturor statelor membre să stabilească strategii naționale de combatere a șomajului în rândul tineretului și să asigure accesul tinerilor la educație și formare; subliniază că politicile pentru tineret trebuie să fie privite în relație cu politicile în materie de educație, politicile ocupaționale, politicile în materie de integrare socială și cu politicile macroeconomice; relevă că măsurile de austeritate, cum sunt tăierile operate în sistemul de învățământ și în ceea ce privește crearea locurilor de muncă, nu sunt de natură să vină în ajutorul tinerilor; sprijină ferm propunerea având ca obiect o recomandare a Consiliului referitoare la o garanție europeană pentru tineri și îndeamnă Consiliul să o adopte cât mai curând posibil;
Inițiativa emblematică „O platformă europeană împotriva sărăciei”
25. salută, în linii mari, inițiativa, însă regretă lipsa unei strategii clare, a unor propuneri specifice și a unor orientări în ceea ce privește modalitatea de a atinge țintele de combatere a pauperității și șomajului ale Strategiei UE 2020, în special în contextul crizei și a măsurilor de austeritate adoptate de guverne; își reiterează solicitarea cu privire la implementarea unui program mai cuprinzător de promovare a muncii în condiții decente, de apărare a drepturilor lucrătorilor în întreaga Europă și de ameliorare a condițiilor de muncă, de eliminare a inegalităților și a discriminării, precum și de combatere a pauperității în mediul lucrătorilor; solicită Comisiei să stabilească măsuri mai concrete de implementare a drepturilor sociale, cum ar fi o foaie de drum pentru implementarea unei strategii active de integrare și a unui venit minim adecvat garantat până în 2020;
Inițiativa emblematică „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”
26. specifică faptul că costurile de muncă de pe piața europeană nu vor fi salvate printr-o și mai adâncă lipsă de reglementare, ci prin inovare ecologică și o mai mare eficiență în domeniul resurselor și al energiei; regretă faptul că inițiativa emblematică privind noile competențe și noile locuri de muncă neglijează chestiunea transformării sustenabile a pieții muncii în vederea creării unor noi locuri de muncă și a instituirii unor condiții de siguranță în cazul celor periclitate; regretă faptul că aceasta neglijează și chestiunea asigurării unei tranziții echitabile din punct de vedere social către o piață a muncii cu grad mărit de sustenabilitate și enormul potențial al locurilor de muncă verzi prin investiții în formare și învățare pe toată durata vieții, limitându-se doar să reitereze abordarea bazată pe flexisecuritate;
Inițiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
27. regretă că această inițiativă emblematică nu stabilește obiective care să facă din chestiunea eficienței resurselor o prioritate generală în contextul politicii UE; subliniază nevoia urgentă de a conferi eficienței resurselor un aspect multidimensional, astfel încât să acopere domenii ca politica agricolă, politica în domeniul transporturilor și politica energetică; insistă asupra faptului că UE trebuie să pornească pe calea spre o economie bazată pe reciclare, cu prețuri realiste care să reflecte adevăratele costuri ambientale și să asigure o diminuare a deșeurilor produse și punerea în valoare a reutilizării resurselor; subliniază că sustenabilitatea ecologică depinde de o reducere în termeni absoluți a utilizării resurselor; este dezamăgit de faptul că inițiativa emblematică nu menționează amprenta ecologică a Europei, deoarece aceasta constituie un indicator clar al modului nostru nesustenabil de a utiliza resursele; cere Comisiei să prezinte în acest sens un set de indicatori care să poată fi monitorizați în următoarea analiză anuală a creșterii;
28. subliniază că politica de coeziune trebuie să contribuie la așezarea economiei UE pe calea dezvoltării durabile, ce conduce la crearea de locuri de muncă, și la orientarea investițiilor către soluționarea problemelor legate de climă, energie și mediu;
29. salută faptul că Comisia indică modul în care autoritățile naționale, regionale și locale pot realinia actualele programe din domeniul politicii regionale în raport cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Strategiei UE 2020, facilitând dezvoltarea unei economii de înaltă eficiență, bazată integral pe surse regenerabile, rezistentă la schimbările climatice și competitivă: cere statelor membre să acționeze fără întârziere, să investească mai mult în dezvoltarea durabilă și să utilizeze fondurile cu mai multă eficacitate;
Inițiativa emblematică „O politică industrială adaptată erei globalizării”
30. ia act de propunerea privind politica industrială integrată prezentată de către Comisie și observă accentul pe care îl care pune aceasta asupra restabilirii competitivității industriei UE; subliniază, în această privință, că, în fața provocărilor globale și a penuriei și reducerii resurselor, care a devenit o realitate, este esențial ca eficiența energetică și aceea a resurselor, precum și dezvoltarea unor sisteme de producție industrială cu circuit închis, să fie așezate la temelia reînnoirii industriale europene;
31. cere Comisiei să instituie un grup operativ permanent pentru politica industrială, care să evalueze regulat progresele înregistrate de inițiativele UE în materie de politică industrială, să determine potențialul în materie de creare a locurilor de muncă și sustenabilitatea în principalele sectoare ale industriei europene, să promoveze coerența internă a diferitelor componente ale acesteia și să identifice celelalte probleme care se cer soluționate;
32. cere Comisiei să verifice sustenabilitatea abordărilor sectoriale specifice, în concordanță cu obiectivele UE în materie de climă și politică energetică, și să stabilească obiective ambițioase în ceea ce privește eficiența resurselor, ținte și instrumente de ameliorare a productivității resurselor UE și să aducă îmbunătățiri în materie de sustenabilitate, refolosire, reciclare și regenerare;
33. convine că noua politică industrială integrată trebuie să acopere proiectarea, producția și componentele produselor și serviciilor de-a lungul întregului lanț de procese și valoare adăugată și să includă un mix inteligent de măsuri, atât în ceea ce privește oferta, cât și în ceea ce privește cererea, care poate varia de la un sector la altul, printre care, de exemplu, stimulentele regulamentare, o nouă politică de standardizare, etichetarea, achizițiile publice, reducerea TVA, stimulentele fiscale;
34. așteaptă cu interes implementarea unei colaborări mai strânse cu statele membre și monitorizarea politicilor industriale la nivel european și la nivelul statelor membre, în conformitate cu articolul 173 din noul Tratat de la Lisabona privind funcționarea Uniunii Europene în domeniul politicii industriale și în contextul Strategiei UE 2020, cu guvernanța economică și cu semestrul european;
35. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European și Comisiei.