PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la concluziile privind siguranța nucleară în Europa care se impun în urma accidentului nuclear din Japonia

4.4.2011

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Corien Wortmann-Kool, Pilar del Castillo Vera, Peter Liese, Herbert Reul, Lena Kolarska-Bobińska, Romana Jordan Cizelj, Jean-Pierre Audy în numele Grupului PPE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0236/2011

B7‑0236/2011

Rezoluția Parlamentului European referitoare la concluziile privind siguranța nucleară în Europa care se impun în urma accidentului nuclear din Japonia

Parlamentul European,

–   având în vedere Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare,

–   având în vedere concluziile Consiliului Energie din 28 februarie și 21martie,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 25 martie,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la cea de-a 10-a și cea de-a 15-a comemorare a dezastrului de la Cernobîl,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât recentul cutremur care a făcut mii de victime în nord-estul Japoniei a condus la oprirea câtorva dintre reactoarele nucleare operaționale ale Japoniei; întrucât tsunamiul generat de cutremur, cu valuri de până la 10 metri, a distrus nu doar rețelele electrice curente, ci și sistemele de rezervă și de urgență de la centrala nucleară Fukushima Daiichi; întrucât din această cauză instalațiile de răcire nu mai funcționează, ceea ce a condus la supraîncălzirea unora dintre elementele de combustibil nuclear și la topirea unor părți din miezul reactorului; întrucât până acum AIEA a clasificat aceste evenimente ca accident grav (nivelul 6) pe scala internațională INES;

B.  întrucât, având în vedere aceste evenimente, este necesar să se revizuiască standardele de siguranță nucleară în Europa;

C.  întrucât compoziția mixului energetic din UE este în continuare de competența statelor membre, dar, în același timp, siguranța nucleară reprezintă o preocupare transnațională și, prin urmare, ar trebui să fie abordată cu mai multă eficacitate în cadrul competenței de reglementare a UE;

D.  întrucât, conform cifrelor Comisiei, energia nucleară reprezenta 13,4% din consumul brut de energie la nivel intern în 2008, fiind preconizată o creștere la 15% până în 2030 în condiții normale;

E.  întrucât, în raportul său emis în mai 2010 și intitulat „Proiectul Europa 2030”, grupul de reflecție constituit de Consiliul European atrage atenția asupra necesității ca europenii să se implice într-o discuție serioasă despre faptul că Europa are nevoie de o energie nucleară sigură și nu își poate permite să renunțe la această sursă de energie,

1.  salută reacția promptă a Comisiei în urma gravelor evenimente care au avut loc în Japonia de a iniția, în întreaga Europă și în cooperare cu statele membre, evaluări de risc și de siguranță pentru centralele nucleare (teste de stres); salută sprijinul oferit de Consiliul European pentru realizarea unor evaluări cuprinzătoare și transparente de risc și de siguranță, precum și pentru revizuirea cadrului privind siguranța nucleară;

2.  invită Comisia să se asigure că, până la sfârșitul acestui an, autoritățile competente (sau autoritățile de siguranță) vor realiza astfel de evaluări, de o manieră independentă și coordonată, pentru toate instalațiile nucleare existente și preconizate din UE; subliniază că evaluările ar trebui să se bazeze pe un model strict și armonizat de evaluare care să cuprindă toate tipurile de riscuri potențiale într-un scenariu realist pentru Europa, cum ar fi cutremure, inundații sau evenimente neprevăzute precum atacurile teroriste sau cibernetice și accidentele aeriene; subliniază că este important ca Grupul european al autorităților de reglementare în domeniul securității nucleare (ENSREG) să fie pe deplin implicat în conceperea evaluărilor de risc și de siguranță și să se utilizeze cunoștințele de specialitate ale Asociației autorităților de reglementare în domeniul securității nucleare din Europa Occidentală (WENRA);

3.  subliniază că, în cazul în care vreuna dintre centralele nucleare nu trece testul de stres, statul membru în cauză ar trebui să ia toate măsurile necesare, inclusiv suspendarea temporară a activității sau închiderea definitivă;

4.  îndeamnă Comisia și statele membre să depună toate eforturile pentru a se asigura că aceste teste de stres, precum și standardele ulterioare referitoare la siguranța și securitatea nucleară și la gestionarea deșeurilor nucleare nu vor fi aplicate doar în UE, ci și în centralele nucleare construite sau planificate a fi construite în țările terțe învecinate UE și pe plan internațional; consideră că UE trebuie să apeleze, în acest sens, la organizațiile și organismele internaționale; solicită ca UE și statele membre să inițieze în cadrul AIEA dezbateri pentru crearea unui cadru internațional mai ferm în domeniul siguranței nucleare; solicită statelor membre care au instalații energetice nucleare să implice statele membre învecinate în măsurile de supraveghere din domeniul siguranței;

5.  reamintește că, în aprilie 2009, Parlamentul European a votat în favoarea consolidării Directivei privind siguranța nucleară prin impunerea principiilor de siguranță ale AIEA ca cerință obligatorie, nu facultativă; regretă faptul că statele membre nu au ținut seama de preocupările Parlamentului European; remarcă faptul că, până în prezent, nu toate statele membre au transpus integral Directiva revizuită privind siguranța nucleară în dreptul lor intern; remarcă importanța unei cooperări reale în ceea ce privește Directiva privind gestionarea deșeurilor nucleare și a combustibilului nuclear uzat și invită Consiliul să accepte principalele cerințe ale Parlamentului European;

6.  solicită Comisiei să prezinte, până la sfârșitul anului, o propunere de revizuire a Directivei privind siguranța nucleară bazată pe rezultatele evaluărilor de risc și de siguranță care sunt în curs de elaborare și ținând seama de o analiză aprofundată a accidentului nuclear din Japonia, cu scopul de a elabora standarde noi și armonizate de siguranță nucleară; solicită ca această propunere să vizeze cele mai stricte standarde aplicate și să asigure îmbunătățirea lor continuă;

7.  își exprimă îngrijorarea față de relatările conform cărora compania care administrează centrala de la Fukushima a informat autoritățile de reglementare cu privire la o serie de deficiențe constatate în cursul inspecțiilor cu puțin timp înainte de producerea accidentului nuclear; având în vedere aceste potențiale deficiențe de reglementare, invită Comisia să analizeze eficacitatea, competențele și independența autorităților de supraveghere reglementară din Europa și, dacă este cazul, să sugereze îmbunătățiri; invită Comisia ca, în acest sens, să analizeze posibilitatea de a înființa o autoritate europeană de reglementare în domeniul siguranței nucleare care să fie bazată pe structura WENRA și să dispună de competențele necesare pentru a asigura o abordare comună în domeniul siguranței nucleare;

8   solicită o abordare holistică a culturii din domeniul siguranței, incluzând standarde de siguranță, un organism de reglementare puternic și independent, resurse financiare și umane adecvate, precum și o informare adecvată a cetățenilor;

9.  solicită Comisiei să stimuleze și să intensifice cooperarea dintre autoritățile europene din domeniul siguranței nucleare;

10. salută propunerea Comisiei de a prelungi Programul-cadru Euratom pentru cercetare și activități de formare în domeniul energiei nucleare în 2012 și 2013, ceea ce ar aduce o contribuție importantă la îmbunătățirea performanțelor în domeniul siguranței nucleare și a protecției împotriva radiațiilor; solicită crearea unui program ambițios de cercetare în domeniul siguranței nucleare și al gestionării deșeurilor nucleare în următorul CFM; subliniază că, având în vedere că pe viitor cererea de electricitate probabil va crește, energia de fuziune ar putea să contribuie considerabil la producerea de energie electrică și termică; solicită, prin urmare, respectarea angajamentelor asumate de UE pe plan internațional în acest sens;

11. solicită utilizarea deplină a ariei geografice mondiale de aplicare a Instrumentului de cooperare în domeniul siguranței nucleare (NCSI), de exemplu pentru finanțarea unor activități cu Japonia, și o cooperare consolidată între NCSI și Centrul internațional de siguranță seismică al AIEA;

12. subliniază că energia nucleară este în prezent indispensabilă pentru asigurarea aprovizionării Europei cu energie din surse cu emisii reduse de carbon; subliniază că eficiența energetică și sursele regenerabile de energie capătă și mai multă importanță după evenimentele recente; solicită statelor membre să accelereze aplicarea Planului de eficiență energetică și diseminarea tehnologiilor durabile cu emisii reduse de carbon, cum ar fi CSC sau sursele de energie regenerabile și din cărbune curat; solicită Comisiei, precum și ENTSO-E, ETSO-G și ACER să monitorizeze îndeaproape posibilele evoluții și să tragă concluziile necesare, în special în ceea ce privește cerințele pentru dezvoltarea rețelelor și alte consecințe;

13. îndeamnă Comisia Europeană și statele membre să depună toate eforturile necesare pentru a moderniza și a extinde infrastructura energetică a Europei și pentru a interconecta rețelele peste frontiere, evitând astfel o posibilă întrerupere a alimentării cu electricitate care ar putea cauza incidente devastatoare precum cel desfășurat recent în Japonia;

14. subliniază importanța tehnologiilor de stocare a energiei și a rețelelor inteligente pentru a permite menținerea unei alimentări fiabile cu energie pe viitor;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și agențiilor, organelor și rețelelor de reglementare din UE menționate în cuprinsul său.