Propunere de rezoluţie - B7-0252/2011Propunere de rezoluţie
B7-0252/2011

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la situaţia din Siria, Bahrain şi Yemen

4.4.2011

depusă pe baza declaraţiei Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Charles Tannock, Ashley Fox, Ryszard Antoni Legutko, Michał Tomasz Kamiński, Tomasz Piotr Poręba, Ryszard Czarnecki, Adam Bielan, Konrad Szymański în numele Grupului ECR

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0249/2011

Procedură : 2011/2645(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0252/2011
Texte depuse :
B7-0252/2011
Texte adoptate :

B7‑0252/2011

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la situaţia din Siria, Bahrain şi Yemen

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Siria, Bahrain şi Yemen,

–   având în vedere numeroasele declaraţii ale Înaltului Reprezentant/Vicepreşedintelui Comisiei, Catherine Ashton, cu privire la situaţia din Siria, Bahrain şi Yemen,

–   având în vedere raportul referitor la relațiile Uniunii Europene cu Consiliul de Cooperare al Golfului (INI/2010/2233),

–   având în vedere concluziile Consiliului referitoare la Yemen din 21 martie 2011,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

Siria

A. întrucât cetăţenii Siriei fac obiectul unor arestări şi al unor încarcerări arbitrare fără a fi judecaţi sau fiind judecaţi de un tribunal miliar şi întrucât nu există o autoritate judiciară independentă care să îi apere, nu există libertate de exprimare şi niciun drept de a demonstra care să fie garantate prin lege;

B.  întrucât, la 16 martie, au început să aibă loc proteste în Damasc, care au fost urmate de manifestaţiile din „ziua furiei” din mai multe oraşe din Siria, în cadrul cărora au fost ucise cel puţin patru persoane, ceea ce a dus la mai multe tulburări şi la mai multe demonstraţii;

C. întrucât guvernul din Siria a făcut o serie de declaraţii publice în care se angaja să respecte libertatea de exprimare şi participarea politică, dar nu a realizat progrese concrete cu privire la acest aspect;

D. întrucât Preşedintele Bashar al-Asad’s nu s-a angajat să elaboreze o anumită agendă privind realizarea de reforme care să protejeze libertăţile publice şi independenţa judiciară şi să interzică guvernului sirian să încalce drepturile omului;

E.  întrucât guvernul sirian apelează la Curtea Supremă de Securitate de Stat (CSSS), o instanţă specială din afara sistemului judiciar penal obişnuit, pentru a judeca activiştii politici şi apărătorii drepturilor omului;

F.  întrucât Siria a declarat starea de urgenţă în 1963 şi nu a abrogat până în prezent legea siriană privind starea de urgență;

Bahrain

G. întrucât, la 14 februarie, protestatarii paşnici din această „zi a furiei” s-au adunat în centrul oraşului Manama pentru a solicita o nouă constituţie;

H. întrucât, ca reacţie în faţa acestor proteste paşnice, forţele de securitate au folosit o forţă considerabilă şi au atacat demonstranţii paşnici cu gaze lacrimogene şi cu gloanţe de cauciuc;

I.   întrucât trupele saudite au intrat în Bahrain cu misiunea declarată de a proteja infrastructura esenţială, precum instalaţiile petroliere;

J.   întrucât se pare că unii membri ai forţelor de securitate au bătut medicii de la Spitalul Salmaniya care încercau să ajute răniţii de pe străzi;

Yemen

K. întrucât mişcarea prodemocratică a prins avânt în Yemen din ianuarie 2011, ceea ce a dus la protestele prodemocratice recente de pe străzile din Sanaa;

L.  întrucât, la 18 martie 2011, lunetiştii au deschis focul asupra unei tabere prodemocratice din capitala Sanaa, ucigând peste 50 de persoane;

M. întrucât parlamentul sirian a adoptat la 23 martie 2011 o lege privind starea de urgenţă, prin care se autorizează extinderea pentru o perioadă de 30 de zile a competenţelor în materie de arestare, detenţie şi cenzură;

N. întrucât mii de protestatari au ieşit la 1 aprilie pe străzile din Sanaa pentru a protesta împotriva Preşedintelui Ali Abdullah Saleh; întrucât, în aceeaşi zi, forţele de securitate au deschis focul asupra protestatarilor din oraşul Taiz, din Yemen, ucigând cel puţin 12 persoane şi rănind mult mai multe;

O. întrucât Yemenul este cea mai săracă ţară din Orientul Mijlociu, cu rezerve de petrol din ce în ce mai reduse, cu o populaţie în creştere, cu un guvern central slab, cu o lipsă din ce în ce mai mare de apă şi cu investiţii reduse în economia ţării,

1.  insistă asupra faptului că este necesar ca guvernele din Siria, Bahrain şi Yemen să garanteze protecţia protestatarilor, să respecte dreptul acestora de a lua parte la demonstraţii paşnice şi să garanteze libertatea de exprimare;

2.  invită guvernele din Siria, Bahrain şi Yemen să înceteze imediat să folosească forţa împotriva protestatarilor paşnici; îndeamnă forţele de securitate să fie cât mai reţinute atunci când reacţionează la proteste;

3.  invită guvernele din Siria, Bahrain şi Yemen să înceteze practica de arestare şi de încarcerare arbitrare în ceea ce-i priveşte pe activiştii politici şi pe apărătorii drepturilor omului;

4.  consideră că este necesar ca guvernele din Siria, Bahrain şi Yemen să continue demersurile în vederea unei democratizări mai profunde şi să realizeze reforme democratice fără întârziere, prin introducerea unor legi noi care să extindă participarea politică şi pe cea a societăţii civile;

5.  ia act de decizia Preşedintelui Siriei, Bashar al-Assad, de a institui o comisie juridică cu obiectivul de a analiza posibilitatea de a abroga legile privind starea de urgenţă; îndeamnă această comisie să facă demersuri în vederea abrogării legislaţiei din 1963 cu privire la starea de urgenţă;

6.  invită toate părţile implicate în discuţiile din Yemen referitoare la împărţirea puterii să dea dovadă de cât mai multă reţinere şi să ia toate măsurile necesare pentru a relaxa situaţia fără alte acte de violenţă:

7.  subliniază că declararea unei stări de urgenţă în orice ţară nu exonerează guvernul naţional al ţării respective de la îndeplinirea obligaţiilor sale esenţiale cu privire la respectarea legii şi a angajamentelor sale internaţionale în domeniul drepturilor omului;

8.  invită guvernele din Siria, Bahrain şi Yemen să demareze o anchetă independentă şi transparentă cu privire la acţiunile forţelor de securitate şi să îi tragă la răspundere pe toţi membrii forţelor de securitate care au tras sau au ordonat să se tragă cu muniţie adevărată asupra protestatarilor neînarmaţi; solicită realizarea unei anchete în Bahrain cu privire la acuzaţiile referitoare la intervenţiile străine care au incitat protestatarii să recurgă la violenţă;

9.  invită autorităţile siriene să oprească cenzura guvernamentală asupra publicaţiilor locale şi străine şi să pună capăt controlului guvernamental asupra ziarelor şi a altor publicaţii;

10. invită guvernul din Siria să desfiinţeze Curtea Supremă de Securitate de Stat (CSSS) şi să înfiinţeze o comisie judiciară independentă care să reanalizeze cazurile care sunt judecate în prezent;

11. condamnă decizia parlamentului din Yemen de a introduce o nouă lege cu privire la starea de urgenţă şi invită autorităţile să facă schimbări prin intermediul reformelor şi al dialogului cu protestatarii în loc să recurgă la forţă;

12. invită autorităţile din cele trei ţări să dea în mod public declaraţii cu privire la toţi cei care au fost ucişi, răniţi sau sunt daţi dispăruţi;

13. invită autorităţile din Bahrain să respecte neutralitatea acordării de îngrijiri medicale şi le îndeamnă să elibereze tot personalul medical care a fost arestat de curând şi, dacă acuzaţiile se dovedesc a fi adevărate, să îi aducă în faţa justiţiei pe ofiţerii de securitate responsabili pentru această situaţie;

14. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi guvernelor din Yemen, Siria şi Bahrain.