PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la Côte d'Ivoire

4.4.2011

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Fiorello Provera, Oreste Rossi, Giancarlo Scottà, Niki Tzavela, Nikolaos Salavrakos, Jaroslav Paška, Rolandas Paksas, Juozas Imbrasas în numele Grupului EFD

B7‑0257/2011

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Côte d’Ivoire

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Côte d’Ivoire,

–   având în vedere DECIZIA 2011/71/PESC A CONSILIULUI din 31 ianuarie 2011 de modificare a Deciziei 2010/656/PESC de reînnoire a măsurilor restrictive impuse împotriva Côte d’Ivoire,

–   având în vedere Decizia 2011/18/PESC a Consiliului din 14 ianuarie 2011 de modificare a Deciziei 2010/656/PESC a Consiliului de reînnoire a măsurilor restrictive impuse împotriva Côte d’Ivoire,

–   având în vedere Decizia 2011/17/PESC a Consiliului din 11 ianuarie 2011 de modificare a Deciziei 2010/656/PESC a Consiliului de reînnoire a măsurilor restrictive impuse împotriva Côte d’Ivoire,

–   având în vedere Decizia 2011/801/PESC a Consiliului din 22 decembrie 2010 de modificare a Deciziei 2010/656/PESC a Consiliului de reînnoire a măsurilor restrictive impuse împotriva Côte d’Ivoire,

–   având în vedere Decizia 2010/656/PESC a Consiliului din 29 octombrie 2010 de reînnoire a măsurilor restrictive impuse împotriva Côte d’Ivoire,

–   având în vedere dispozițiile Codului Electoral din Côte d’Ivoire, în special Legea 2001-303 și Ordonanța 2008-133, în special articolul 64,

–   având în vedere raportul misiunii Uniunii Europene de observare a alegerilor,

–   având în vedere Declarația Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE adoptată la 3 decembrie 2010 la Kinshasa,

–   având în vedere declarațiile Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant Catherine Ashton referitoare la situația din Côte d’Ivoire,

–   având în vedere declarația Secretarului General ala ONU din 31 martie 2011,

–   având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1975, adoptată la 30 martie 2011, de a impune sancțiuni lui Gbagbo și cercului său de apropiați,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât situația din Côte d’Ivoire, din punct de vedere al securității, a continuat să se degradeze în mod constant, în pofida deciziei Uniunii Africane din 10 martie de a-și confirma sprijinul pentru Ouattara, recunoscut pe scară largă drept câștigătorul alegerilor prezidențiale din 28 noiembrie 2010;

B.  întrucât ciocnirile militare dintre forțele lui Gbagbo și gruparea Forces Nouvelles, fostă rebelă, au escaladat și ambele părți au folosit armament greu, ceea ce a dus la moartea a 462 de persoane și la o deteriorare gravă a situației umanitare;

C. întrucât rapoartele provenind de la Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiați (ICNUR) arată că violențele post-electorale au dus la strămutarea a până la un milion de persoane; întrucât se estimează că peste 90 000 de refugiați ivorieni se află acum în Libera; întrucât au avut loc incidente xenofobe și atacuri de natură etnică de ambele părți ale baricadei politice ivoriene;

D. întrucât, la 3 martie, forțele de securitate pro-Gbagbo au împușcat mortal șapte femei, în timpul unei demonstrații în cartierul Abobo din Abidjan, care a regrupat sute de femei care protestau împotriva păstrării funcției de către fostul președinte Gbagbo și întrucât, la 17 martie, forțele loiale lui Gbagbo au tras focuri de mortiere în zona unei piețe din cartierul Abobo din Abidjan, ceea ce a dus la uciderea a peste 25 de civilii și la rănirea altor 40 de persoane;

E.  întrucât, la 10 martie, Consiliul pentru Pace și Securitate (CPS) al Uniunii Africane a aprobat recomandările Comitetului la nivel înalt pentru o rezoluție privind criza ivoriană; întrucât CPS a confirmat că Ouattara este singurul președinte legitim al țării și a decis că acesta ar trebui să conducă un guvern de unitate națională, care să includă elemente pro-Gbagbo; întrucât CPA i-a solicitat președintelui comisiei Uniunii Africane să numească un Înalt Reprezentant pentru punerea în aplicare a soluției politice cuprinzătoare propuse de comitet, iar decizia UA a fost respinsă de partizanii lui Gbagbo;

F.  întrucât, la 18 martie, tabăra lui Gbagbo a lansat un apel pentru dialog între ivorieni și a cerut încetarea violențelor, dar, cu toate acestea, ministrul tineretului al lui Gbagbo, Charles Blé Goudé (care se află pe lista de sancțiuni a Consiliului încă din 2006), a făcut apel la tinerii ivorieni să se înroleze în armată în masă „pentru a elibera Côte d'Ivoire de bandiți”;

G. întrucât, la 21 martie, procurorul șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Luis Moreno-Ocampo, a declarat pentru BBC că Curtea culege informații privind posibile crime de război care se comit în Côte d’Ivoire,

H. întrucât, la 24 martie, ECOWAS a solicitat Consiliului de Securitate să consolideze mandatul UNOCI, pentru a-i permite „misiunii să folosească toate mijloacele necesare pentru a proteja viețile și proprietățile și pentru a facilita transferul de putere imediat către Ouattara”, precum și „să adopte sancțiuni internaționale specifice mai dure” împotriva lui Gbagbo și a asociaților săi;

I.   întrucât, la 25 martie, Consiliul pentru Drepturile Omului a decis să trimită o comisie de anchetă independentă pentru a investiga afirmațiile privind abuzurile grave și încălcările drepturilor omului comise în Côte d’Ivoire în urma alegerilor din 28 noiembrie 2010;

J.   întrucât, la 30 martie, Consiliul a adoptat Rezoluția 1975, prin care a impus sancțiuni specifice împotriva lui Gabgbo și a asociaților săi, inclusiv împotriva soției sale, iar rezoluția salută inițiativele politice ale Uniunii Africane și ale ECOWAS în vederea găsirii unei soluții la situația din Côte d’Ivoire și face apel la toții factorii să sprijine soluția politică cuprinzătoare propusă de UA; întrucât Rezoluția Consiliului de Securitate sprijină decizia CPA a UA de a numi un Înalt Reprezentant și face apel la toate părțile implicate să coopereze „pe deplin” cu acesta,

1.  este îngrijorat în legătură cu violența crescută din Côte d’Ivoire și cu situația umanitară critică din Côte d’Ivoire și Liberia, îndeamnă toate părțile implicate să permită accesul imediat la populațiile afectate de criză și face apel la comunitatea internațională să contribuie cu generozitate la colectarea resurselor necesare în această situație de urgență;

2.  îndeamnă toate forțele politice și militare din Côte d’Ivoire să respecte voința cetățenilor reflectată de rezultatul alegerilor din 28 noiembrie, așa cum a fost anunțat de CEI și confirmat de Reprezentantul Special al Secretarului General al ONU; îndeamnă toate părțile să nu recurgă la violență, să nu caute răzbunare și să se gândească înainte de orice altceva la interesele întregii națiuni; îi cere fostului președinte Laurent Gbagbo să îi cedeze imediat puterea președintelui Ouattara, pentru a permite trecerea completă a instituțiilor de stat sub controlul autorităților legitime;

3.  regretă ciocnirile violente care au urmat proclamării rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Côte d’Ivoire și își exprimă solidaritatea cea mai profundă cu victimele și cu familiile acestora; regretă, de asemenea, obstrucțiile politice și încercările de a-i intimida pe membrii CEI,

4.  sprijină ferm eforturile Uniunii Africane și ale ECOWAS de prevenire a violenței și de asigurare a recunoașterii guvernului legitim;

5.  sprijină decizia UE de a impune sancțiuni împotriva lui Laurent Gbagbo și salută decizia Consiliului UE de a adopta măsuri specifice împotriva celor care blochează procesul de pace și reconcilierea națională, în special împotriva celor care pun în pericol rezultatul procesului electoral; invită Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant Catherine Ashton să prezinte în cel mai scurt timp posibil noi inițiative de sprijin al autorităților alese democratic din Côte d’Ivoire;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant Catherine Ashton, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, ONUCI, instituțiilor Uniunii Africane, ECOWAS, Adunării Parlamentare ACP-UE și statelor membre ale UE.