PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la pregătirea Programului de lucru al Comisiei pe anul 2012
29.6.2011
în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul de procedură
Lothar Bisky în numele Grupului GUE/NGL
B7‑0386/2011
Rezoluția Parlamentului European referitoare la pregătirea programului de lucru al Comisiei pentru anul 2012
Parlamentul European,
– având în vedere anexa IV din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie, care conferă Parlamentului dreptul de a sugera Comisiei Europene să prezinte o listă de propuneri și comentarii în vederea Programului de lucru al Comisiei pentru anul următor,
– având în vedere noul element cuprins în Acordul-cadru revizuit, referitor la elaborarea unui raport de sinteză care să conțină nu numai prioritățile Parlamentului, dar și o evaluare a Programului de lucru al Comisiei pe anul în curs,
– având în vedere raportul de sinteză al Conferinței președinților de comisie din 7 iunie 2011,
– având în vedere rezoluția sa anterioară, din 15.12.2010 privind programul de lucru al Comisiei Europene pe 2011,
– având în vedere articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,
A. întrucât Uniunea Europeană trece printr-o situație foarte critică în ceea ce privește stabilitatea sa financiară și economică, în urma consecințelor dramatice pe care criza economică și financiară globală le-a avut asupra unora dintre statele sale membre din zona Euro, în special Grecia, Portugalia, Irlanda, care se confruntă cu deficite bugetare mari și cu speculații pe piețele financiare internaționale legate de solvabilitatea finanțelor naționale respective;
B. întrucât toate măsurile luate până acum de Consiliu, Comisie și Banca Centrală Europeană pentru a stabiliza situația, în special înăsprirea pactului de stabilitate, au înrăutățit situația, întrucât, în loc să atace cauza principală a crizei, speculațiile financiare, au impus o politică severă de austeritate în statele membre, care a implicat reduceri drastice ale salariilor, beneficiilor sociale și ale cheltuielilor publice în general, ca și cum criza ar fi fost doar consecința unor politici naționale greșite;
C. întrucât rezistența populară deja enormă este în creștere împotriva politicii de austeritate, manifestându-se prin proteste de masă, greve generale și alte forme de opoziție;
D. întrucât, din 2009, nivelul de sărăcie din UE, deja extrem de ridicat, a crescut din cauza profundei crize economice și financiare, atingând cota fără precedent de 84 de milioane de oameni, printre care 19 milioane de copii, și aceasta în una dintre zonele cele mai bogate din lume; întrucât volumul bogăției a crescut, fiind mai mare decât cel dinaintea crizei, însă a crescut, în același timp, și gradul de inegalitate a distribuției sale,
1. critică faptul că Programul de lucru al Comisiei pe 2011 a dus și mai departe politica neoliberală a UE, care nici nu a împiedicat criza, nici nu a adus îmbunătățirile promise în privința locurilor de muncă, a reducerii sărăciei, a creșterii eficienței energetice, a dezvoltării și cercetării, în schimb a consolidat politicile de liberalizare, a redus serviciile publice și a slăbit sistemele de securitate socială, sub pretextul reformării; această cale a condus la o polarizare socială și mai acută, subminând stabilitatea societăților noastre;
Creșterea economică și locurile de muncă
2. respinge principiile și reglementările guvernanței economice a UE care nu reflectă în mod adecvat dezechilibrele adânci din cadrul UE; critică aceste propuneri care au intenția de a întări componentele cu caracter preventiv și corectiv ale pactului de stabilitate și creștere, deja discreditat, care tinde să aducă economiile multor state membre într-o stare de recesiune severă, cu implicații foarte negative pentru majoritatea economiilor europene;
3. subliniază necesitate de a revoca Pactul de creștere și stabilitate, în paralel cu încheierea unui Pact pentru creștere și ocuparea forței de muncă, care să promoveze investițiile publice;
4. își reiterează criticile severe cu privire la noul cadrul de supraveghere financiară al Uniunii; regretă faptul că acesta nu abordează sursele reale ale riscurilor financiare;
5. critică lipsa de voință a UE de a reglementa și reduce fondurile speculative și capitalul privat, care au contribuit în mare măsura la apariția crizei prin creșterea riscurilor macroprudențiale; subliniază că responsabilitatea pentru eliminarea de active importante, pierderea a nenumărate locuri de muncă și lichidarea multor companii din UE o poartă fondurile cu capital privat; critică cu fermitate faptul că noua reglementare europeană privind fondurile speculative și capitalurile private are ca scop standardizarea și conferirea unei siguranțe juridice acestor produse dăunătoare și nu limitarea acestora;
6. subliniază că este nevoie să se înăsprească normele privind agențiile de rating și să se îmbunătățească supravegherea acestora la nivel mondial; solicită înființarea unei Autorități publice europene, cu scopul de a soluționa conflictele de interese care afectează procesul de rating de credit;
7. critică ferm faptul că, în cadrul „pachetelor de salvare” ale UE-FMI, Comisia și Consiliul au adoptat măsuri privind condiționarea cheltuirii fondurilor de eliminare a salariilor minime, reducerea „rigidităților” salariale, eliminarea drepturilor la pensie, creșterea flexibilității piețelor muncii și alinierea salariilor într-o mai mare măsură cu productivitatea la nivelul întreprinderilor, inclusiv prin reformarea sistemelor de arbitraj și de negociere salarială colectivă; evidențiază faptul că aceste politici constituie o serioasă încălcare a drepturilor la dialog social și la negocieri colective;
8. subliniază că orice sprijin financiar oferit statelor membre trebuie să fie structurat în jurul principiilor modelului social european, să evite cu strictețe reducerea cheltuielilor din sectorul public, înghețarea deflaționistă a salariilor etc. și să fie eșalonat pentru a se evita măsurile prociclice de austeritate bugetară;
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
9. insistă, în contextul viitoarei modificări a tratatului, asupra introducerii unei clauze a progresului social în dreptul primar al UE;
10. recomandă Comisiei să propună încă o revizuire a Directivei privind timpul de lucru, care să modereze dispozițiile acesteia în concordanță cu Comunicarea Comisiei privind a doua etapă a consultării partenerilor sociali;
11. solicită Comisiei să deschidă fără întârziere proceduri pentru încălcarea dreptului comunitar împotriva acelor state membre care nu au implementat complet jurisprudența Curții Europene de Justiție referitoare la perioadele de gardă și pauzele compensatorii, precum și împotriva statelor membre care nu respectă legislația UE privind timpul de lucru în domeniul transportului rutier;
12. subliniază că Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă (EES) și liniile directoare integrate pentru următorul ciclu 2013-2016 nu trebuie să se întemeieze pe o abordare bazată pe flexisecuritate, ci să aibă drept punct central de referință conceptul „muncii de calitate”, concentrându-se în mod deosebit asupra promovării calității muncii, a îmbunătățirii securității și incluziunii sociale, a consolidării drepturilor existente ale lucrătorilor și a introducerii unor drepturi noi, a unei gestionări mai bune a riscurilor sociale și a unei mai bune reconcilieri a vieții profesionale cu cea privată; insistă ca statele membre să ia măsuri adecvate pentru a elimina, treptat, ocuparea precară și atipică a forței de muncă;
13. insistă asupra faptului că cea mai bună formă de dezvoltare a aptitudinilor și competențelor de-a lungul vieții o reprezintă abordarea bazată pe drepturile referitoare la politicile active ale pieței muncii și formarea permanentă, sănătatea și securitatea complete la locul de muncă, drepturi universale și egale pentru toți, echilibrul între viața profesională și cea privată și îmbunătățirea calității locurilor de muncă și a calității vieții la locul de muncă, în locul unei abordări axate pe „stimularea mobilității profesionale” și promovarea flexisecurității; insistă asupra faptului că agenda privind competențele și locurile de muncă trebuie să fie însoțită de măsuri ferme, care să acționeze asupra cererii și ofertei în scopul promovării unei economii „verzi” și sociale și de politica industrială și cea regională care să contribuie la dezvoltarea durabilă, în locul unei simple strategii de „anticipare a schimbării”; solicită Comisiei să inițieze o strategie comunitară care să propună măsuri de încurajare a creării unor locuri de muncă sustenabile din punct de vedere social și al mediului în economiile „verzi” și „albe”;
14. subliniază importanța serviciilor sociale, de sănătate, îngrijire și educație pentru atenuarea diferențelor de calificare, promovarea integrării sociale și combaterea sărăciei și a excluderii sociale; reamintește potențialul acestora de a crea noi locuri de muncă și recomandă investiții consistente și viabile și dezvoltarea serviciilor și infrastructurilor esențiale de acest tip; speră ca planul de acțiune al Comisiei să abordeze și problema penuriei de lucrători în domeniul sănătății;
15. solicită Comisiei să propună o Garanție europeană pentru tineret, care să asigure dreptul fiecărei persoane tinere din UE la un loc de muncă adecvat și bine plătit, în acord cu calificările și competențele sale, la stagii, formare profesională suplimentară sau o combinație între muncă și formare profesională, imediat după intrarea în șomaj, și să propună, de asemenea, un plan de acțiune comunitar de combatere a șomajului în rândul tinerilor;
16. sugerează, având în vedere noul Regulament privind Fondul social european (FSE) pe 2014 - 2020, ca resursele financiare alocate pentru FSE să fie dublate, astfel încât să fie finanțate în mod corespunzător sarcinile multiple ale fondului în privința combaterii sărăciei și promovarea incluziunii sociale, a noilor competențe și locuri de muncă, a unei educații și formări de înaltă calitate;
Transporturile
17. se declară contra oricărei noi privatizări sau liberalizări în sectorul transporturilor cu scopul finalizării pieței unice, atât timp cât nu este clar care vor fi propunerile de consolidare a chestiunilor sociale în toate modurile de transport, în vederea evitării dumpingului social;
18. își exprimă îngrijorarea cu privire la pachetul privind aeroporturile, care intenționează să stimuleze competiția prin stabilirea unor dispoziții care susțin blocurile funcționale de spațiul aerian și programul SESAR; consideră că experiența a demonstrat că privatizarea și concurența nu duc la îmbunătățirea siguranței și securității sau la consolidarea drepturilor pasagerilor, ci au ca rezultat reducerea securității și degradarea drepturilor sociale ale personalului din acest sector;
19. respinge ideea creării unui „spațiu feroviar unic european” care, sub pretextul stabilirii unei pieței interne prin reformularea directivelor existente, are intenția de a supune concurenței sectorul transportului public, de a promova privatizarea și de a decupla competențele din sectorul feroviar prin impunerea unei fragmentări concrete a locurilor de muncă și a cunoștințelor legate de siguranța feroviară;
20. subliniază faptul că o extindere a competențelor Agenției feroviare europene ar putea ameliora chestiunile legate de securitate și fiabilitatea certificării materialului rulant numai dacă se bazează pe cele mai bune practici și dispoziții adoptate de autoritățile naționale de siguranță, armonizând cerințele acestora la standarde înalte, fără intenția de a constitui un obstacol în transportul feroviar;
Reforma PAC
21. consideră că actuala reformă a PAC trebuie să aibă drept prioritate oferirea unor prețuri echitabile agricultorilor mici și mijlocii, trebuie să asigure transparența lanțului alimentar și să acționeze în direcția opririi puterii de cumpărare abuzive a corporațiilor multinaționale; acordarea de ajutoare ar trebui să fie cât mai strâns legată de producție, iar ajutoarele ar trebui să fie distribuite echitabil între producători și între țări, sub rezerva plafoanelor și modulării; principalul obiectiv al PAC ar trebui să fie creșterea producției de produse alimentare pe teritoriul statelor membre UE, pentru a asigura securitatea alimentară și suveranitatea, menținând totodată standarde maxime în privința protecției animalelor, a mediului și a siguranței alimentare; în plus, orice reformă a PAC ar trebui să aibă grijă să nu creeze probleme economiilor agricole ale țărilor terțe;
Reforma politicii comune în domeniul pescuitului
22. reafirmă că noua politică în domeniul pescuitului ar trebui să promoveze modernizarea și dezvoltarea durabilă a sectorului pescuitului, asigurând viabilitatea socio-economică a acestuia, sustenabilitatea resurselor, menținerea și crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea condițiilor de viață ale lucrătorilor din acest sector;
23. cere cu insistență adoptarea de măsuri de îmbunătățire a prețului la pește la prima vânzare și a veniturilor lucrătorilor din sectorul pescuitului, de acordare de subvenții sau de instituire de mecanisme de compensare a lucrătorilor afectați de repercusiunile economice și sociale ale planurilor de reconstituire a stocurilor, de administrare plurianuală și de protejare a ecosistemelor;
24. reafirmă necesitatea ca FEP să recunoască specificitatea pescuitului la scară mică și de coastă și să examineze în ce măsură instrumentele existente răspund nevoilor sectorului și să le adapteze în consecință;
25. solicită luarea de măsuri pentru asigurarea suveranității naționale în zona economică a statelor membre și resursele lor halieutice, permițând gestionarea de proximitate; consideră că ar trebui menținută o zonă de 12 mile ca zonă de acces exclusiv pentru flota națională a statelor membre și propune luarea în considerare a posibilității de extindere a acesteia către zone limitrofe, în funcție de platourile continentale;
26. respinge orice formă de privatizare a resurselor halieutice, inclusiv posibilitatea de a transfera cotele de pește, care ar duce la crearea în statele membre de piețe de cote, cu efecte foarte negative asupra pescuitului tradițional;
Schimbările climatice
27. subliniază că actuala criză economică mondială nu poate și nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru inacțiune sau pentru refuzarea echității în privința schimbărilor climatice; reafirmă că dezvoltarea unei economii sustenabile reprezintă un element fundamental pentru ieșirea din această criză; se pronunță deci în favoarea inovațiilor ecologice pentru a orienta industria în sensul unei creșteri sustenabile, a promova tehnologii ecologice, a reduce dependența energetică și a asigura locuri de muncă și coeziunea socială și economică, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare;
28. solicită adoptarea de urgență a unor măsuri ambițioase privind clima și energia pentru a evita mărirea costurilor cauzate de schimbările climatice; solicită, de aceea, Comisiei să crească cota de reducere a gazelor cu efect de seră peste 40% până în 2020 și până la cel puțin 95% până în 2050, în comparație cu nivelurile din 1990, pentru a limita creșterea medie globală a temperaturii la 1,5°C peste nivelul erei preindustriale;
29. solicită instituirea unui obiectiv obligatoriu pentru UE de a face astfel încât, până în 2020, 20% din energia consumată să provină din surse regenerabile; solicită măsuri concrete, cu caracter obligatoriu, care să stabilească linii directoare pentru creșterea eficienței energetice prin utilizarea surselor regenerabile;
30. solicită o inițiativă din partea Comisiei privind revizuirea mecanismului de dezvoltare curată și a sistemului de comercializare a cotelor de emisii care, în realitate, subminează în mod grav obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 pe teritoriul UE și în lume; subliniază că este necesară continuarea reducerii efective a emisiilor la nivel național, fără a depinde de instrumentele pieței sau de mecanismele de flexibilitate;
31. îndeamnă Comisia să prezinte proiecte în cadrul cărora UE și celelalte țări dezvoltate să ajute țările în curs de dezvoltare în utilizarea de tehnologii durabile și eficiente, prin intermediul unui sprijin adaptat pe plan financiar, tehnic și tehnologic, fără a le impune achiziționarea de brevete costisitoare, pe lângă adoptarea de obiective ambițioase privind atenuarea;
32. regretă că propunerea de revizuire a Regulamentului privind gazele de seră fluorurate, inclusă inițial pe lista propunerilor legislative pentru decembrie 2011, a fost trecută în partea nelegislativă a programului permanent al Comisiei; îndeamnă Comisia să revizuiască regulamentele privind gazele fluorinate și să prezinte propuneri menite să reducă producția și consumul de HFC, să accelereze procesul de eliminare a hidroclorfluorcarburilor (HCFC) din diferite produse și aplicații și să recupereze și să distrugă GES care epuizează stratul de ozon stratosferic degajate de produsele și de echipamentele scoase din uz;
33. solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative referitoare la emisiile non-CO2 din sectorul aviației și la emisiile de CO2 din transportul maritim, în special sub forma unor măsuri care să includă emisiile din sectorul transportului maritim în angajamentul UE de reducere a gazelor cu efect de seră;
Politica de mediu
34. solicită evaluarea Regulamentului REACH în scopul prezentării de propuneri legislative în cadrul procedurii de codecizie, inclusiv o revizuire a domeniului de aplicare a Regulamentului REACH (până în 2012), o reexaminare referitoare la extinderea domeniului de aplicare a unor norme mai stricte de autorizare aplicabile perturbatorilor endocrini (până în 2013), un studiu privind obligația de a efectua o evaluare a securității chimice și de a întocmi un raport referitor la securitatea chimică a unor anumite substanțe cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (până în 2014);
35. invită Comisia să facă o propunere de directivă privind eliminarea azbestului, inclusiv eliminarea controlată a fibrelor de azbest și decontaminarea sau eliminarea echipamentelor care conțin fibre de azbest în vederea distrugerii lor complete; reamintește, în acest sens, Rezoluția sa referitoare la REACH din 7 mai 2009 și mai ales punctul 8 al acesteia;
36. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că propunerea de revizuire a Directivei 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, care fusese inițial prevăzută în PLC 2011, a fost eliminată din programul permanent fără a se indica o nouă dată;
37. insistă să se adopte de urgență măsuri în urma Comunicării privind deficitul de apă și seceta, precum și o strategie mai ambițioasă decât cea inclusă în Programul de lucru al Comisiei pentru 2011; având în vedere interconexiunile dintre fenomenele de secetă, incendiile forestiere și deșertificare, invită Comisia să prezinte o propunere de directivă, asemănătoare directivei privind inundațiile, pentru a promova adoptarea unei politici UE referitoare la deficitul de apă, secetă și adaptarea la schimbările climatice; invită Comisia să prezinte și elaboreze, împreună cu statele membre, propuneri legislative și inițiative în domeniul protecției pădurilor și al prevenirii incendiilor; invită Comisia să prezinte o directivă privind utilizarea rațională a apei în clădiri, în legătură cu planul privind protecția apelor în Europa;
38. subliniază că obiectivele UE pe 2010 în materie de biodiversitate nu au fost realizate, iar impactul social și economic negativ al scăderii biodiversității și al degradării serviciilor ecosistemice se face deja simțit; subliniază că în UE doar 17% dintre habitate și specii și doar 11% dintre ecosistemele esențiale sunt într-o stare bună; consideră că strategia UE privind biodiversitatea pentru anul 2020 nu oferă soluții consistente de protecție a diversității și nu își atinge ținta din cauza absenței unor angajamente concrete; reafirmă importanța opririi scăderii biodiversității și a degradării serviciilor ecosistemice în UE până în 2020 și solicită integrarea protecției biodivesității și în alte politici ale UE, precum și o finanțare adecvată;
Siguranța alimentară
39. solicită Comisiei prezintă o propunere legislativă de interzicere a comercializării a alimentelor provenite de la animale clonate și de la descendenții acestora;
40. insistă să se revizuiască Regulamentul (CE) nr. 882/2004 privind controalele oficiale din lanțul alimentar; regretă că Comisia nu a anunțat nicio altă propunere legislativă de la publicarea raportului privind funcționarea globală a controalelor oficiale (COM(2010)441);
Cetățenii - o prioritate absolută
41. ia act de succesul programelor curente în domeniul educației, tineretului și cetățeniei și solicită Comisiei să aloce resurse bugetare consistente, pentru a face față cererilor din ce în ce mai numeroase de participare, în vederea asigurării unui acces mai echitabil la aceste programe al tuturor categoriilor socioeconomice;
42. subliniază faptul că alocarea unor fonduri publice substanțiale este esențială pentru a asigura o educație de înaltă calitate, la care cetățenii să aibă acces în mod egal, încurajând astfel statele membre să investească semnificativ în domeniul educației publice; observă că aceste investiții trebuie însoțite de investiții semnificative și în politicile sociale, pentru a elimina discriminarea de acces și a garanta rezultate egale pentru toți cetățenii, în special în privința ocupării unui loc de muncă;
43. constată că implementarea procesului de la Bologna de către statele membre a cauzat o scădere a calității diplomelor universitare, ceea ce conduce la o integrare profesională nesatisfăcătoare a absolvenților; este ferm convins că modernizarea învățământului superior trebuie să se concentreze asupra calității în ceea ce privește cunoașterea științifică, care ar trebui să fie globală, eficientă și ușor de actualizat prin intermediul formării continue; consideră, în acest sens, că alocarea unor fonduri publice substanțiale, fonduri la care să aibă acces toți cetățenii în mod egal și încurajează astfel statele membre să investească semnificativ în domeniul educației publice; observă că aceste investiții trebuie însoțite de investiții semnificative și în politicile sociale, pentru a elimina discriminarea de acces și a garanta rezultate egale pentru toți cetățenii, în special în privința ocupării unui loc de muncă;
44. ia act de importanța actualelor programe din domeniul politicii și culturii audiovizuale în termeni de creativitate și capacitate de inovare; regretă reducerile bugetare importante în aceste domenii din unele state membre și consideră că puternica tradiție a finanțării publice a artelor în Europa aduce o contribuție pozitivă în materie de diversitate, accesibilitate și calitate a produselor artistice prezentate cetățenilor;
45. consideră că diversitatea culturală este în sine un bun global și este ferm convins că ar trebui scoasă cultura din sfera normelor comerțului liber, întrucât bunurile culturale au adesea elemente care nu pot fi evaluate în funcție de prețul pieței; solicită Comisiei să supravegheze implementarea și respectarea principiilor Convenției UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale (2005);
46. regretă puternica comercializare a sportului și subliniază că dimensiunea europeană a sportului trebuie să se orienteze spre sport ca instrument al dezvoltării personale, al promovării unui mod de viață sănătos și al încurajării înțelegerii reciproce și incluziunii sociale; consideră, de asemenea, că voluntariatul are un rol esențial în domeniul sportului;
Libertățile civile
47. regretă faptul că măsurile adoptate și implementate în conformitate cu spațiul de libertate, securitate și justiție și programul de la Stockholm au dus la crearea unei politici excesive în domeniul securității, sub forma restrângerii drepturilor fundamentale, în special al dreptului la viața privată și la libertatea de expresie; respinge caracterul disproporționat al măsurilor de securitate care duc la intensificarea activităților de supraveghere și de creare de profile, la mărirea numărului de încălcări ale integrității umane, atât personale, cât și colective, fără a combate adevăratele cauze ale actelor de violență;
48. își reafirmă opoziția față de orientarea represivă a politicilor europene în domeniul imigrației; solicită, prin urmare, luarea de noi inițiative centrate într-o mai mare măsură pe modalitățile legale de intrare ale imigranților și pe stabilirea unei carte a drepturilor tuturor imigranților, sprijinind, în același timp, regularizarea imigranților care locuiesc și muncesc deja în UE;
49. salută propunerea unui nou cadru legal cuprinzător al UE pentru protecția datelor personale și subliniază că acesta ar trebui să elimine incoerența actuală a regimurilor de protecție a datelor dintre structurile anterioare de piloni, reafirmând în același timp principiile de bază ale protecției datelor, precum limitarea, proporționalitatea, transparența, autodeterminarea informațională, minimizarea datelor, reținerea datelor și dreptul la acces;
Drepturile femeilor și egalitatea de gen
50. solicită o strategie cuprinzătoare referitoare la violența împotriva femeilor, o directivă privind combaterea acesteia, declararea unui An european al combaterii violenței împotriva femeilor, așa cum a solicitat deja Parlamentul European; această strategie ar trebui să se refere la toate formele de violență împotriva femeilor; nu ar trebui să existe planuri de acțiune separate privind, de exemplu, mutilarea genitală a femeilor, ci toate formele de violență împotriva femeilor ar trebui incluse într-o strategie globală eficientă, bazată pe drepturile femeilor și având drept punct de plecare Platforma de acțiune de la Beijing și alte documente relevante ale ONU; subliniază necesitatea menținerii Programului Daphne și a creșterii fondurilor alocate acestuia;
51. consideră că, dintr-o perspectivă de gen, politica UE în materie de migrație și azil prezintă deficiențe majore și că trebuie abordate anumite probleme, cum ar fi dreptul la reunificarea familiei și dreptul la azil pe motive de persecuții pe criterii de gen;
52. subliniază că șomajul și problemele sociale continuă să crească în unele state membre și să afecteze tineri și bătrâni ca o consecință a crizei economice și a măsurilor de austeritate din sectorul public și solicită, prin urmare, Uniunii Europene și statelor membre să-și consolideze angajamentul și să adopte măsuri specifice pentru eradicarea sărăciei și combaterea excluziunii sociale, în special a sărăciei femeilor și a impactului său direct asupra copiilor, întrucât sărăcia și excluziunea socială constituie o încălcare a drepturilor omului și afectează cel puțin unul din șase cetățeni europeni;
53. reamintește necesitatea unui angajament mai ferm al UE de a implementa Rezoluțiile 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU, acestea reprezentând două instrumente esențiale pentru problemele de gen în timp de război și în timp de pace; acestea ar trebui implementate la toate nivelurile politicii UE, și mai ales în conceperea instrumentelor și a acțiunilor din cadrul SEAE, precum și în cadrul politicii comune de securitate și apărarea;
Drepturile de proprietate intelectuală
54. solicită Comisiei să elaboreze o strategie cuprinzătoare, care să abordeze toate aspectele legate de DPI, inclusiv aplicarea acestora; subliniază faptul că orice măsură luată în sensul consolidării DPI trebuie să respecte Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv articolele 10, 8 și 6, și să fie necesară, proporțională și adecvată, într-o societate democratică;
55. solicită Comisiei să elaboreze un raport privind aplicarea Directivei 2004/48/CE, care să cuprindă o evaluare a eficienței măsurilor adoptate, precum și o evaluare a impactului acesteia asupra inovației și dezvoltării societății informaționale, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din directivă;
56. solicită Comisiei să recunoască partajarea de fișiere în scop necomercial asociată sistemelor de recompense alternative, inclusiv crearea unei noi excepții de la drepturile aferente punerii la dispoziție sau reproducerii ori a unei limitări a acestora;
Afacerile externe
57. critică faptul că, după înființarea Serviciul European pentru Acțiune Externă, programarea acțiunilor externe a devenit mult mai puțin transparentă, deoarece SEAE nu mai este supus controlului parlamentar; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European, începând cu anul viitor, în paralel cu programul de lucru al Comisiei, agenda politică detaliată pentru politica externă și de securitate comună;
58. constată cu îngrijorare că anul 2010 a demonstrat lipsa îmbunătățirii controlului democratic și a consultării prealabile a Parlamentului European în privința acțiunilor externe ale UE; solicită Comisiei să facă accesibile toate informațiile pertinente;
59. salută mișcările pentru democrație din Africa de Nord și Orientul Mijlociu și, din perspectiva acestora, solicită Comisiei să-și revizuiască radical abordarea în privința acestor regiuni și să ia măsuri de susținere a comerțului bilateral, bazate pe necesitățile majorității populației;
Securitatea și apărarea
60. UE trebuie să aibă un caracter civil, de aceea trebuie să fie strict separată de NATO, cooperarea civil-militară trebuie încheiată imediat și toate cheltuielile militare trebuie reorientate spre scopuri civile;
Comerțul internațional
61. constată că, în fine, Comisia a prezentat o propunere de revizuire a Regulamentului privind sistemul de preferințe generalizate (SPG) și că a respectat compromisul care a condus la instituirea unui regulament de prelungire în privința drepturilor de codecizie ale Parlamentului și a inclus dispozițiile actelor delegate respective în noua propunere; regretă faptul că noua propunere de regulament nu satisface solicitările Parlamentului cu privire la normele revizuite privind originea și în special asistența tehnică suplimentară; insistă asupra rolului mai important al Parlamentului în deciziile referitoare la țările beneficiare; subliniază că, în pofida propunerii Comisiei, SPG al UE ar trebui să continue să aibă un caracter ambițios și că nicio țară în curs de dezvoltare nu ar trebui exclusă din SPG pentru simplul motiv că a ajuns la un venit anual mediu per capita de 4000 USD sau mai mult;
62. subliniază că, în privința achizițiilor publice externe, Parlamentul speră că un nou instrument va fi prezentat de către Comisie, care să asigure, în special pentru IMM-uri, simetria și transparența procedurilor de achiziții publice cu țările industrializate și cu principalele economii emergente, respectând întru totul necesitatea unui tratament special și diferențiat pentru țările în curs de dezvoltare și a multifuncționalității politicilor de achiziții; subliniază importanța eliminării din capitolele referitoare la achizițiile publice din cadrul acordurilor internaționale, a oricărei dispoziții care ar putea submina accesul la serviciile publice sau ar limita dezvoltarea acestora;
63. ia act de anunțul Comisei că va prezenta o comunicare referitoare la comerț și dezvoltare; insistă asupra faptului că principalul obiectiv al politicii UE de comerț internațional ar trebui să fie contribuția la dezvoltarea socială, ecologică și economică sustenabilă, în interesul tuturor cetățenilor, pe baza comerțului echitabil și a dezvoltării economice, însoțite de cele mai înalte standarde de sănătate și de mediu, crearea de locuri de muncă decente, norme sociale și respectarea drepturilor omului și a diversității culturale;
64. susține eforturile Comisiei Europene de a include capitole privind sustenabilitatea în toate acordurile comerciale în curs de negociere; solicită suspendarea acordurilor comerciale și a negocierilor cu țările care încalcă drepturile fundamentale democratice, drepturile omului și drepturile muncii; insistă asupra faptului că Parlamentul și societatea civilă ar trebui mai mult implicate în negocierile în curs și în definirea mandatelor de negociere a acordurilor privind investițiile cu Mercosur, China și Rusia;
65. solicită Comisiei să includă în programul său de lucru o acțiune fermă împotriva speculațiilor din ce în ce mai numeroase cu produse alimentare și alte bunuri de bază, precum și împotriva volatilității prețurilor produselor alimentare și a altor produse esențiale, provocată de aceste speculații; reamintește necesitatea respectării dreptului la hrană și a suveranității în materie de hrană;
Dezvoltarea
66. recomandă Comisiei să includă în propunerea sa legislativă de consolidare a capacității europene de reacție în caz de dezastru, necesitatea de a menține o distincție formală între atribuțiile organismelor militare și ale celor militare; solicită ca doar capacitățile civile de protecție împotriva dezastrelor și de ajutor umanitar să fie dezvoltate și extinse în vederea optimizării coordonării și aplicării gestionării UE în caz de catastrofe, astfel încât să se poată oferi un ajutor civil eficace în caz de catastrofe și în situații de primă urgență; solicită mărirea finanțării și dezvoltarea capacităților și a resurselor pentru a asigura faptul că ajutorul umanitar și protecția civilă rămân activități pur civile;
67. salută cele două comunicări ale Comisiei privind securitatea alimentară și asistența în acest domeniu; reamintește necesitatea unui cadru de acțiune al UE în privința securității alimentare, având drept element de bază „dreptul la hrană”, care să fie implementat într-un mod coerent și coordonat, pentru a ataca mai eficient cauzele de bază ale foametei și insecurității alimentare; solicită recunoașterea, în cadrul de acțiune al UE, a noțiunii de suveranitate alimentară, care reprezintă capacitatea unei țări sau a unei regiuni de a-și pune în aplicare în mod democratic propriile politici, priorități și strategii agricole și alimentare; solicită o acțiune concretă, care să contracareze efectiv speculațiile financiare asupra cerealelor și alimentelor;
68. solicită Comisiei să prezinte o inițiativă legislativă care să confere transparență industriilor extractive prin măsuri cu efecte juridice obligatorii la nivelul UE și care să respecte angajamentele UE privind coerența politicii pentru dezvoltare; subliniază că Strategia UE privind materiile prime nu ar trebui să aducă atingere drepturilor legitime ale țărilor în curs de dezvoltare; solicită Comisiei să includă în propunerea sa legislativă măsuri cu caracter obligatoriu de întărire a răspunderii directe și a obligației de prudență și diligență a întreprinderilor europene pentru propriile acțiuni întreprinse în țările în curs de dezvoltare;
Bugetul
69. regretă faptul că propunerea Comisiei nu acordă prioritate coeziunii sociale și teritoriale, pentru a răspunde în mod adecvat necesităților apărute ca urmare a actualei crize economice și financiare, și nici nu abordează corespunzător problema situației dificile în care se regăsesc unele state membre; în acest context, insistă asupra necesității de a consolida sinergia diferitelor programe și acțiuni ale UE care urmăresc contracararea efectelor crizei și promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii odată cu dezvoltarea unor tehnologii care economisesc resursele;
70. își reafirmă opinia că scăderea investițiilor publice și dezintegrarea unor servicii publice esențiale sunt consecința politicilor de austeritate ale UE și ale statelor membre; insistă asupra faptului că această tendință trebuie inversată și este ferm convins că trebuie garantată la nivel național și european o creștere a investițiilor; consideră că trebuie să se ajungă la un acord privind revizuirea CFM dacă se dorește satisfacerea necesităților financiare suplimentare legate de ITER; subliniază că finanțarea ITER nu trebuie să pună în pericol programele multianuale de cercetare și dezvoltare, și nici finanțarea acțiunilor care urmăresc contracararea efectelor crizei și promovarea creșterii și a ocupării locurilor de muncă, în special pentru tineri;
71. regretă profund mesajul de respingere transmis de Comisiei refugiaților, prin faptul că a crescut substanțial finanțările pentru Fondul pentru frontierele externe și pentru Fondul european pentru returnări; reiterează că UE trebuie să-și consolideze sprijinul și să adopte o atitudine binevoitoare față de mobilitatea persoanelor din sudul Mediteranei, în special având în vedere mișcările populare și speranța pusă în revoluții și modernizare din lumea arabă, atitudine ce ar trebui concretizată printr-o creștere substanțială a sprijinului pentru Fondul pentru integrarea refugiaților și pentru Fondul de cooperare și dezvoltare;
72. reamintește că UE are nevoie de o dimensiune parlamentară puternică, care poate îmbunătăți caracterul democratic și transparența procedurii bugetare a UE și subliniază că Parlamentul European trebui implicat în viitoarele negocieri privind CFM, atât în cele privind cheltuielile, cât și în dezbaterea mai generală asupra revizuirii sistemului de resurse;
Afaceri constituționale
73. salută, ca prim pas, rezultatele negocierilor dintre Parlament și Comisie privind registrul transparenței și perspectivele pentru introducerea rapidă a acestuia, în speranța unei viitoare participări a Consiliului; solicită Comisiei să se concentreze asupra impunerii caracterului obligatoriu al registrului pentru toți reprezentanții tuturor intereselor și asupra introducerii unor norme mai stricte privind informarea financiară în viitoarea revizuire a registrului;
74. reamintește Comisiei necesitatea de a revizui Codul de conduită al Comisarilor și, în special, de a aborda în mod eficient problema „ușii rotative”. în plus, solicită înăsprirea dispozițiilor referitoare la declarațiile financiare al Comisarilor;
75. reamintește Comisiei angajamentele pe care și le-a luat, de a fi mai transparentă și a facilita accesul la documente, precum și de a prezenta cât mai rapid o nouă propunere de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001;
76. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.