Propunere de rezoluţie - B7-0488/2011Propunere de rezoluţie
B7-0488/2011
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la poziția și angajamentul Uniunii Europene în perspectiva reuniunii ONU la nivel înalt privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

12.9.2011

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Antonyia Parvanova, Sarah Ludford, Liam Aylward, Frédérique Ries în numele Grupului ALDE
Linda McAvan, Glenis Willmott în numele Grupului S&D
Michèle Rivasi, Raül Romeva i Rueda în numele Grupului Verts/ALE
Marina Yannakoudakis, Milan Cabrnoch în numele Grupului ECR
Marisa Matias, Bairbre de Brún, Nikolaos Chountis în numele Grupului GUE/NGL

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0488/2011

Procedură : 2011/2802(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0488/2011
Texte depuse :
B7-0488/2011
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B7‑0488/2011

Rezoluția Parlamentului European referitoare la poziția și angajamentul Uniunii Europene în perspectiva reuniunii ONU la nivel înalt privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

Parlamentul European,

–    având în vedere Planul de acțiune al OMS pentru 2008-2013 privind strategia mondială pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile[1],

 

–    având în vedere Rezoluția Organizației Mondiale a Sănătății din 11 septembrie 2006 privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile în Regiunea europeană a OMS[2];

 

–    având în vedere Rezoluția ONU 64/625 din octombrie 2010 privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile[3],

 

–    având în vedere Declarația de la Moscova din aprilie 2011 privind modurile sănătoase de viață și controlul bolilor netransmisibile[4],

 

–    având în vedere Rezoluția Adunării Mondiale a Sănătății din mai 2011 privind bolile netransmisibile[5],

 

–    având în vedere Raportul Secretarului General al ONU privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile[6],

 

–    având în vedere Raportul OMS din 2008 privind supravegherea, prevenirea și controlul bolilor respiratorii cronice la nivel mondial[7],

 

–    având în vedere Declarația de la Parma și angajamentul de a acționa adoptate de statele membre ale Regiunii europene a OMS în martie 2011[8],

 

–    având în vedere Declarația OMS din Asturia din 2011[9],

 

–    având în vedere Carta europeană privind combaterea obezității, adoptată în noiembrie 2006[10],

 

–    având în vedere articolele 168 și 179 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 

–    având în vedere articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

 

–    având în vedere Rezoluția sa din 1 februarie 2007 privind promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea excesului de greutate, a obezității și a bolilor cronice[11], precum și Rezoluția sa din 25 septembrie 2008 privind Cartea albă referitoare la problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate[12],

 

–    având în vedere Rezoluția sa din 12 iulie 2007 privind acțiunile de combatere a bolilor cardiovasculare[13], Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind combaterea cancerului în Uniunea Europeană extinsă[14] și Declarația sa din 27 aprilie 2006 privind diabetul[15],

 

–    având în vedere Rezoluția sa din 4 septembrie 2008 privind evaluarea intermediară a planului de acțiune european pentru mediu și sănătate 2004-2010,

 

–    având în vedere Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu[16],

 

–    având în vedere Rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații[17] și Rezoluția sa din 6 mai 2010 referitoare la reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE[18]

 

–    având în vedere Rezoluția sa din 6 mai 2010 referitoare la Comunicarea Comisiei privind lupta împotriva cancerului: un parteneriat european[19] și Rezoluția sa din 6 mai 2010 privind Cartea albă a Comisiei: „Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european”[20],

 

–    având în vedere Decizia 2004/513/CE a Consiliului din 2 iunie 2004 privind încheierea Convenției-cadru a OMS pentru controlul tutunului[21],

 

–    având în vedere Concluziile Consiliului privind sănătatea cardiacă din 2004[22],

 

–    având în vedere Decizia nr.1350/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 de instituire a unui Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013)[23],

 

–    având în vedere Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013)[24],

 

–    având în vedere Concluziile Consiliului „Abordări inovatoare pentru bolile cronice în sistemele publice de sănătate și asistență medicală” din 7 decembrie 2010[25],

 

–    având în vedere Concluziile Consiliului „Valori și principii comune în sistemele de sănătate din Uniunea Europeană” din 22 iunie 2006 și Concluziile Consiliului „Către sisteme de sănătate moderne, reactive și durabile” din 6 iunie 2011[26],

 

–    având în vedere Concluziile Consiliului din 10 mai 2010 privind rolul UE în materie de sănătate globală[27],

 

–    având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

 

A.  întrucât, conform OMS, 86% din decesele din Europa sunt cauzate de boli netransmisibile;

 

B.   întrucât cele mai comune patru categorii de boli netransmisibile sunt bolile cardiovasculare și bolile respiratorii, cancerul și diabetul;

 

C.  întrucât bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, determinând peste 2 milioane de decese anual; întrucât cele mai cunoscute boli cardiovasculare sunt cardiopatia coronariană și infarctul, care reprezintă peste o treime (741 000) și, respectiv, puțin peste un sfert (508 000) din totalul deceselor provocate de boli cardiovasculare;

 

D.  întrucât cancerul reprezintă a doua principală cauză de deces și are o rată de incidență în rândul populației de 3-4%, cu o creștere la 10-15% în rândul persoanelor în vârstă; întrucât cca 2,45 milioane de persoane din UE sunt diagnosticate anual cu cancer și se înregistrează 1,23 milioane de decese din această cauză; întrucât incidența cancerului la copii crește cu peste 1% pe an în Europa;

 

E.   întrucât bolile respiratorii cronice ce pot fi prevenite, cum ar fi astmul și bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO), afectează milioane de persoane în Europa;

 

F.   întrucât la nivelul UE nu există o strategie sau o inițiativă care să vizeze în mod cuprinzător diabetul (de tip 1 sau tip 2), care afectează, potrivit estimărilor, peste 32 de milioane de cetățeni ai UE; întrucât un număr similar de persoane suferă de toleranță scăzută la glucoză, cu o foarte mare probabilitate de a progresa către diabet cu manifestări clinice; întrucât se așteaptă ca numărul acestor persoane să crească cu 16% până în 2030 ca urmare a epidemiei de obezitate, a îmbătrânirii populației și a altor factori care nu au fost încă determinați și în legătură cu care sunt necesare cercetări suplimentare;

 

G.  întrucât există patru factori care cauzează majoritatea bolilor cronice netransmisibile: consumul de tutun, alimentația dezechilibrată, consumul de alcool și lipsa de activitate fizică; întrucât expunerea la agenți contaminanți din mediu este cel de-al cincilea factor ca importanță care trebuie luat în considerare;

 

H.  întrucât consumul de tutun este principala cauză a bolilor ce pot fi prevenite și ucide până la 50% dintre consumatorii de tutun pe termen lung;

 

I.    întrucât consumul de alcool, alimentația deficitară și lipsa de activitate fizică pot contribui semnificativ la riscul de a dezvolta anumite tipuri de boli cardiovasculare, cancer și diabet;

 

J.    întrucât se recunoaște într-o tot mai mare măsură rolul important al exercițiilor fizice pentru prevenirea bolilor netransmisibile;

 

K.  întrucât majoritatea bolilor netransmisibile cronice pot fi prevenite, în special prin reducerea sau evitarea principalilor factori de risc, cum ar fi fumatul, alimentația dezechilibrată, lipsa de activitate fizică, consumul de alcool și expunerea la anumite substanțe chimice; întrucât o politică de mediu eficace, care să includă aplicarea legislației și a standardelor existente, oferă mari oportunități în materie de prevenire;

 

L.   întrucât majoritatea bolilor netransmisibile sunt însoțite de simptome comune, cum ar fi durerea cronică și problemele de sănătate mintală, care afectează direct pacienții și calitatea vieții lor, și ar trebui să facă obiectul unei abordări comune orizontale care să permită sistemelor de sănătate să gestioneze mai eficace aceste boli din punctul de vedere al costurilor;

 

M.  întrucât oportunitățile de prevenire a bolilor nu sunt exploatate la potențial maxim, deși s‑a demonstrat că strategiile de prevenire a bolilor netransmisibile care vizează ansamblul populației reduc în mod constant costurile;

 

N.  întrucât 97% din cheltuielile de sănătate reprezintă în prezent costuri cu tratamentele și doar 3% sunt investite în acțiuni de prevenire; întrucât costurile tratamentelor și gestionării bolilor netransmisibile cresc dramatic din cauza disponibilității pe scară mai largă a instrumentelor de diagnosticare și a tratamentelor;

 

O.  întrucât OMS consideră creșterea incidenței bolilor netransmisibile o epidemie și estimează că această epidemie va duce la decesul a 52 de milioane de persoane până în 2030;

 

P.   întrucât datele publicate de Forumul economic mondial și de Harvard School of Public Health preconizează că bolile netransmisibile vor cauza, la nivel mondial, pierderea a 25 de trilioane de euro din producția economică între 2005 și 2030;

 

Q.  întrucât bolile netransmisibile ar putea îngreuna aplicarea Strategiei Europa 2020 și ar putea leza dreptul oamenilor de a duce o viață sănătoasă și productivă;

 

R.   întrucât UE trebuie să joace un rol esențial în accelerarea progresului în vederea depășirii provocărilor mondiale în materie de sănătate, inclusiv în ceea ce privește bolile netransmisibile și în vederea realizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului din domeniul sănătății, așa cum se arată în Concluziile Consiliului privind rolul UE în materie de sănătate globală;

 

S.   întrucât condițiile prenatale, inclusiv expunerea la poluarea mediului, au efecte de-a lungul întregii vieți asupra multor aspecte legate de sănătate și bunăstare, generând în special riscul de a contracta boli respiratorii, și ar putea contribui la cancer și diabet;

 

T.   întrucât, în pofida faptului că oamenii trăiesc în medie mai mult și duc o viață mai sănătoasă decât generațiile anterioare, UE se confruntă, în contextul îmbătrânirii populației și a apariției unei grupe de populație foarte în vârstă, cu o epidemie de boli cronice și patologii multiple, precum și cu amenințarea conexă sau cu o presiune sporită asupra caracterului sustenabil al sistemelor naționale de îngrijire medicală;

 

U.  întrucât factorii socioeconomici sunt, de asemenea, foarte importanți pentru starea de sănătate și există, între statele membre și în interiorul acestora, inegalități în materie de sănătate;

 

V.  întrucât se estimează că, până în 2020, în sectorul îngrijirilor medicale din Europa numărul posturilor neacoperite, inclusiv de doctori, asistenți, farmaciști și fizioterapeuți, se va ridica la 1 milion;

 

W. întrucât ar trebui să se recunoască clar efectul factorilor sociali și de mediu asupra sănătății, având în vedere că, de exemplu, poluarea aerului interior provoacă anual moartea a 1,6 milioane de persoane, reprezentând o amenințare majoră asupra sănătății în Europa și conducând la reducerea semnificativă a speranței de viață și a productivității;

 

X.  întrucât cetățenii europeni sunt îngrijorați de impactul potențial al mediului asupra sănătății lor, efectele potențiale ale substanțelor chimice periculoase fiind principala preocupare; întrucât, de exemplu, poluarea cu particule fine este asociată anual în cele 27 de state membre ale UE cu peste 455 000 de decese din cauza efectelor cardiorespiratorii,

 

1.   solicită un angajament politic ferm din partea Comisiei și a statelor membre ale UE care să reflecte importanța și gravitatea epidemiei mondiale de boli netransmisibile;

 

2.   îndeamnă UE să susțină un obiectiv ambițios de reducere a mortalității cauzate de boli netransmisibile ce pot fi prevenite, cum ar fi obiectivul OMS de obține, până în 2025, o reducere cu 25% a ratelor mortalității la nivel național față de nivelul din 2010;

 

3.   solicită UE și statelor sale membre să sprijine următoarele cinci angajamente-cheie și să le includă în declarația politică a Reuniunii ONU la nivel înalt privind bolile netransmisibile ce va avea loc în septembrie 2011:

 

      - reducerea mortalității cauzate de boli netransmisibile ce pot fi prevenite cu 25% până în 2025, conform propunerii OMS;

 

      - realizarea unor intervenții rentabile și generatoare de economii, inclusiv aplicarea accelerată a Convenției-cadru a OMS pentru controlul tutunului, reducerea consumului de sare, zahăr, grăsimi saturate și grăsimi trans în rândul întregii populații, reducerea consumului de alcool în rândul întregii populații, promovarea unui acces mai facil la activități fizice pentru întreaga populație, precum și reducerea expunerii întregii populații la poluarea mediului;

 

      - monitorizarea tendințelor mortalității cauzate de boli netransmisibile și a factorilor comuni de risc pentru aceste boli;

 

      - conceperea unor mecanisme de responsabilizare la nivel mondial și național pentru toți actorii-cheie implicați;

 

      - crearea în 2012 a unui parteneriat la nivel înalt care să ofere asistență la aplicarea recomandărilor și organizarea unei reuniuni la nivel înalt în 2014 pentru a analiza măsura în care au fost respectate angajamentele;

 

4.   solicită UE și statelor sale membre să aplice în mod activ declarația politică elaborată ca urmare a summitului la nivel înalt, implicând toate agențiile și instituțiile relevante ale UE pentru a soluționa provocările legate de bolile netransmisibile;

 

5.   solicită UE și statelor sale membre să intensifice activitățile de prevenire primară, cercetare, diagnosticare timpurie și gestionare a celor patru cele mai comune boli netransmisibile (bolile cardiovasculare și respiratorii, cancerul și diabetul), inclusiv activitățile de identificare timpurie a persoanelor care sunt supuse unui risc sporit de a contracta aceste boli sau de a muri din cauza lor;

 

6.   subliniază că, pentru bolile de lungă durată, este necesară o abordare integrată și holistică, concentrată pe pacienți, care să cuprindă acțiuni de prevenire a bolii și de promovare a sănătății, de diagnosticare timpurie, de monitorizare și de educare, precum și coordonarea îngrijirii spitalicești cu îngrijirea în cadrul comunității;

 

7.   solicită aplicarea unor strategii de prevenire a bolilor netransmisibile de la o vârstă fragedă;

 

8.   constată că ar trebui să se aplice rapid politici care să vizeze factorii comportamentali, sociali, economici și de mediu asociați bolilor netransmisibile pentru a asigura cele mai eficace măsuri posibile în legătură cu aceste boli, crescând în același timp calitatea vieții și echitatea în materie de sănătate;

 

9.   recunoaște că modelele de îngrijire pentru bolile cronice avansate trebuie să înceapă să se concentreze pe persoanele care suferă de o boală netransmisibilă într-un stadiu incipient, având ca scop final nu doar gestionarea bolii, ci și îmbunătățirea pronosticului în cazul bolilor cronice;

 

10. salută faptul că președințiile anterioare ale UE s-au concentrat asupra prevenirii și controlului bolilor cronice netransmisibile, inclusiv faptul că președinția spaniolă a acordat prioritate bolilor cardiovasculare și faptul că președinția poloneză a organizat conferințele „Bolile respiratorii cronice ale copilăriei” și „Solidaritatea în domeniul sănătății – eliminarea decalajului din domeniul sănătății dintre statele membre ale UE”;

 

11. solicită elaborarea unor protocoale clare și a unor orientări empirice pentru cele mai întâlnite boli netransmisibile pentru a asigura gestionarea și tratarea adecvată a pacienților de către întregul personal medical, inclusiv de către specialiști, medici generaliști și asistente specializate;

 

12. subliniază că sunt necesare, la toate nivelurile, activități de cercetare și educație cu privire la bolile cronice, în special la cele patru cele mai comune boli netransmisibile, și cu privire la reducerea factorilor de risc, intervențiile din domeniul sănătății publice în general și interacțiunile dintre sursele de poluare și efectele asupra sănătății, cu asigurarea unei cooperări multidisciplinare asupra bolilor netransmisibile ca prioritate de cercetare în regiunile și țările care dispun de resurse adecvate;

 

13. îndeamnă cu fermitate statele membre să respecte standardele UE de calitate de aerului și să aplice orientările OMS cu privire la calitatea aerului pentru aerul exterior și interior, precum și Declarația de la Parma și angajamentul de a acționa din 2010, care menționează necesitatea de a aborda efectele schimbărilor climatice asupra sănătății;

 

14. subliniază necesitatea unei revizuiri imediate și eficace a Directivei privind produsele din tutun;

 

15. subliniază că, pentru a realiza obiectivele legate de bolile netransmisibile și pentru a depăși provocările sociale, economice și de sănătate publică, este important ca UE și statele sale membre să integreze într-o mai mare măsură prevenirea și reducerea factorilor de risc în toate domeniile legislative și de politică relevante, în special în politicile lor alimentare, de mediu și de protecție a consumatorilor;

 

16. recunoaște că, în temeiul articolului 168 din TFUE, responsabilitatea pentru acțiunile referitoare la asistența medicală revine în primul rând statelor membre, dar subliniază că este important să se elaboreze, în cooperare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu pacienții și specialiștii din domeniul sănătății, o strategie a UE privind bolile netransmisibile cronice, urmată de o recomandare a Consiliului UE, conținând secțiuni separate pentru cele patru cele mai comune boli netransmisibile și ținând seama de caracteristicile de gen;

 

17. solicită statelor membre să elaboreze până în 2013 planuri naționale privind bolile netransmisibile, în special în ceea ce privește cele patru cele mai comune astfel de boli, alocând resurse proporționale cu povara pe care acestea o impun, și să înființeze un mecanism global de coordonare la nivel înalt pentru acțiunile legate de aceste boli;

 

18. remarcă faptul că aplicarea unor planuri naționale privind bolile netransmisibile, asociată cu acțiuni mai eficace de prevenire, diagnosticare și gestionare a acestor boli, ar putea reduce semnificativ povara globală pe care acestea o impun, contribuind astfel la menținerea sustenabilității sistemelor naționale de sănătate;

 

19. solicită Comisiei să monitorizeze permanent și să prezinte un raport cu privire la progresele obținute în UE în ceea ce privește aplicarea de către statele membre a planurilor lor naționale referitoare la bolile netransmisibile, în special pentru cele patru cele mai comune dintre ele, axându-se pe progresele obținute în materie de prevenire, detectare timpurie, gestionare a bolii și cercetare;

 

20. solicită statelor membre să ia măsuri pentru a crește efectivul de personal calificat din domeniul medical și efectiv angajat în sistemele sanitare, pentru a face față într-un mod mai eficace poverii impuse de bolile netransmisibile;

 

21. subliniază că este nevoie de coerență și de o abordare corelată între Declarația politică a ONU și acțiunile desfășurate în prezent de Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, și anume procesul de reflecție solicitat cu privire la bolile cronice;

 

22. solicită Comisiei să analizeze și să evalueze posibilitatea de a extinde mandatul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), pentru a include și bolile netransmisibile printre responsabilitățile acestuia și a utiliza ECDC ca centru de colectare a datelor și de elaborare a unor recomandări privind bolile netransmisibile, punând astfel la dispoziția factorilor politici, a oamenilor de știință și a medicilor cele mai bune practici și mai multe cunoștințe cu privire la bolile netransmisibile;

 

23. subliniază că este necesar să se stabilească priorități pentru colectarea centrală a datelor cu scopul de a obține date comparabile care vor permite o mai bună planificare și emiterea de recomandări în întreaga UE;

 

24. solicită să se realizeze o analiză cuprinzătoare a punerii în aplicare a Declarației politice a ONU până în 2014;

 

25. solicită statelor membre și Comisiei să se asigure că la reuniunea ONU din 19-20 septembrie 2011 va participa o delegație la nivel înalt care va prezenta o poziție ambițioasă și coordonată a UE;

 

26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, ambasadorului UE la ONU, Secretarului General al ONU și directorului general al OMS.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate