Propunere de rezoluţie - B7-0489/2011Propunere de rezoluţie
B7-0489/2011
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la poziţia şi angajamentul Uniunii Europene în perspectiva reuniunii ONU la nivel înalt privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile

12.9.2011

depusă pe baza declaraţiei Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Corien Wortmann-Kool, Peter Liese, Simon Busuttil în numele Grupului PPE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0488/2011

Procedură : 2011/2802(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0489/2011
Texte depuse :
B7-0489/2011
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B7‑0489/2011

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la poziţia şi angajamentul Uniunii Europene în perspectiva reuniunii ONU la nivel înalt privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile

Parlamentul European,

–    având în vedere Planul de acţiune al OMS pentru 2008-2013 privind strategia mondială pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile[1],

 

–    având în vedere Rezoluţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 11 septembrie 2006 privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile în Regiunea europeană a OMS[2];

 

–    având în vedere Rezoluţia ONU 64/625 din octombrie 2010 privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile[3],

 

–    având în vedere Declaraţia de la Moscova din aprilie 2011 privind modurile sănătoase de viaţă şi controlul bolilor netransmisibile[4],

 

–    având în vedere Rezoluţia Adunării Mondiale a Sănătăţii din mai 2011 privind bolile netransmisibile[5],

 

–    având în vedere Raportul Secretarului General al ONU privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile[6],

 

–    având în vedere Raportul OMS din 2008 privind supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor respiratorii cronice la nivel mondial[7],

 

–    având în vedere Declaraţia de la Parma şi angajamentul de a acţiona adoptate de statele membre ale Regiunii europene a OMS în martie 2011[8],

 

–    având în vedere Declaraţia OMS din Asturia din 2011[9],

 

–    având în vedere Carta europeană privind combaterea obezităţii, adoptată în noiembrie 2006[10],

 

–    având în vedere articolele 168 şi 179 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

 

–    având în vedere articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

 

–    având în vedere Rezoluţia sa din 1 februarie 2007 privind promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a activităţii fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea excesului de greutate, a obezităţii şi a bolilor cronice[11], precum şi Rezoluţia sa din 25 septembrie 2008 privind Cartea albă referitoare la problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate[12],

 

–    având în vedere Rezoluţia sa din 12 iulie 2007 privind acţiunile de combatere a bolilor cardiovasculare[13], Rezoluţia sa din 10 aprilie 2008 privind combaterea cancerului în Uniunea Europeană extinsă[14] şi Declaraţia sa din 27 aprilie 2006 privind diabetul[15],

 

–    având în vedere Rezoluţia sa din 4 septembrie 2008 privind evaluarea intermediară a planului de acţiune european pentru mediu şi sănătate 2004-2010,

 

–    având în vedere Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a celui de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu,

 

–    având în vedere Rezoluţia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice şi solidaritatea între generaţii[16] şi Rezoluţia sa din 6 mai 2010 referitoare la reducerea inegalităţilor în materie de sănătate în UE[17]

 

–    având în vedere Rezoluţia sa din 6 mai 2010 referitoare la Comunicarea Comisiei privind lupta împotriva cancerului: un parteneriat european[18] şi Rezoluţia sa din 6 mai 2010 privind Cartea albă a Comisiei: „Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acţiune la nivel european”[19],

 

–    având în vedere Decizia 2004/513/CE a Consiliului din 2 iunie 2004 privind încheierea Convenţiei-cadru a OMS pentru controlul tutunului[20],

 

–    având în vedere Concluziile Consiliului privind sănătatea cardiacă din 2004[21],

 

–    având în vedere Decizia nr.1350/2007/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 de instituire a unui Al doilea program de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii (2008-2013)[22],

 

–     având în vedere Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al şaptelea program-cadru al Comunităţii Europene pentru activităţi de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi demonstrative (2007-2013)[23],

 

–    având în vedere Concluziile Consiliului „Abordări inovatoare pentru bolile cronice în sistemele publice de sănătate şi asistenţă medicală” din 7 decembrie 2010[24],

 

–    având în vedere Concluziile Consiliului „Valori şi principii comune în sistemele de sănătate din Uniunea Europeană” din 22 iunie 2006 şi Concluziile Consiliului „Către sisteme de sănătate moderne, reactive şi durabile” din 6 iunie 2011[25],

 

–    având în vedere Concluziile Consiliului din 10 mai 2010 privind rolul UE în materie de sănătate globală[26],

 

–    având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

 

A. întrucât, conform OMS, 86% din decesele din Europa sunt cauzate de boli netransmisibile;

 

B.  întrucât cele mai cunoscute patru grupe de boli netransmisibile sunt bolile cardiovasculare, bolile respiratorii, cancerul şi diabetul; întrucât alte boli netransmisibile importante nu ar trebui neglijate;

 

C.  întrucât bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, determinând peste 2 milioane de decese anual; întrucât cele mai cunoscute boli cardiovasculare sunt cardiopatia coronariană şi infarctul, care reprezintă peste o treime (741 000) şi, respectiv, puţin peste un sfert (508 000) din totalul deceselor provocate de boli cardiovasculare;

 

D.  întrucât cancerul reprezintă a doua principală cauză de deces şi are o rată de incidenţă în rândul populaţiei de 3-4%, cu o creştere la 10-15% în rândul persoanelor în vârstă; întrucât cca 2,45 milioane de persoane din UE sunt diagnosticate anual cu cancer şi se înregistrează 1,23 milioane de decese din această cauză; întrucât incidenţa cancerului la copii creşte cu peste 1% pe an în Europa;

 

E.  întrucât bolile respiratorii cronice ce pot fi prevenite, cum ar fi astmul şi bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO), constituie o problemă ce afectează milioane de persoane în Europa;

 

F. întrucât la nivelul UE nu există o strategie sau o iniţiativă care să vizeze în mod cuprinzător diabetul (de tip 1 sau tip 2), care afectează, potrivit estimărilor, peste 32 de milioane de cetăţeni ai UE; întrucât un număr similar de persoane suferă de toleranţă scăzută la glucoză, cu o foarte mare probabilitate de a progresa către diabet cu manifestări clinice; întrucât se aşteaptă ca numărul acestor persoane să crească cu 16% până în 2030 ca urmare a epidemiei de obezitate, a îmbătrânirii populaţiei şi a altor factori care nu au fost încă determinaţi şi în legătură cu care sunt necesare cercetări suplimentare;

 

G.  întrucât există patru factori care cauzează cea mai mare parte din problemele legate de bolile cronice netransmisibile: consumul de tutun, alimentaţia dezechilibrată, consumul de alcool şi lipsa de activitate fizică; întrucât expunerea la agenţi contaminanţi din mediu este cel de-al cincilea factor ca importanţă care trebuie luat în considerare;

 

H.  întrucât consumul de tutun este principala cauză a bolilor ce pot fi prevenite şi ucide până la 50% dintre consumatorii de tutun pe termen lung;

 

I.  întrucât consumul de alcool, alimentaţia deficitară şi lipsa de activitate fizică pot contribui semnificativ la riscul de a dezvolta anumite tipuri de boli cardiovasculare, cancer şi diabet;

 

J.  întrucât se recunoaşte într-o tot mai mare măsură rolul important al exerciţiilor fizice pentru prevenirea bolilor netransmisibile;

 

K.  întrucât majoritatea bolilor netransmisibile cronice pot fi prevenite, în special prin reducerea sau evitarea principalilor factori de risc, cum ar fi fumatul, alimentaţia dezechilibrată, lipsa de activitate fizică, consumul de alcool şi expunerea la anumite substanţe chimice; întrucât o politică de mediu eficace, care să includă aplicarea legislaţiei şi a standardelor existente, oferă mari oportunităţi în materie de prevenire;

 

L.  întrucât majoritatea bolilor netransmisibile sunt însoţite de simptome comune, cum ar fi durerea cronică şi problemele de sănătate mintală, care afectează direct pacienţii şi calitatea vieţii lor, şi ar trebui să facă obiectul unei abordări comune orizontale care să genereze un raport cost/eficacitate mai bun pentru sistemele sanitare care se ocupă de aceste boli;

 

M.  întrucât oportunităţile de prevenire a bolilor nu sunt exploatate la potenţial maxim, deşi s‑a demonstrat că strategiile de prevenire a bolilor netransmisibile care vizează ansamblul populaţiei generează în mod constant economii;

 

N.  întrucât 97% din cheltuielile de sănătate reprezintă în prezent costuri cu tratamentele şi doar 3% sunt investite în acţiuni de prevenire; întrucât costurile tratamentelor şi gestionării bolilor netransmisibile cresc dramatic din cauza disponibilităţii pe scară mai largă a instrumentelor de diagnosticare şi a tratamentelor;

 

O.  întrucât OMS consideră creşterea incidenţei bolilor netransmisibile o epidemie şi estimează că această epidemie va duce la decesul a 52 de milioane de persoane până în 2030;

 

P. întrucât datele publicate de Forumul economic mondial şi de Harvard School of Public Health preconizează că bolile netransmisibile vor cauza, la nivel mondial, pierderea a 25 de trilioane de euro din producţia economică între 2005 şi 2030[27];

 

Q.  întrucât bolile netransmisibile ar putea îngreuna aplicarea Strategiei Europa 2020 şi ar putea leza dreptul oamenilor de a duce o viaţă sănătoasă şi productivă;

 

R.  întrucât UE trebuie să joace un rol esenţial în accelerarea progresului în vederea depăşirii provocărilor mondiale în materie de sănătate, inclusiv în ceea ce priveşte bolile netransmisibile şi pentru realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului din domeniul sănătăţii, aşa cum se arată în Concluziile Consiliului privind rolul UE în materie de sănătate globală;

 

S.  întrucât anumiţi factori care provoacă boli netransmisibile sunt legaţi fără îndoială de probleme globale precum poluarea mediului şi, prin urmare, ar trebui abordaţi la nivel mondial, în timp ce alte aspecte pot fi soluţionate la nivel naţional sau regional în conformitate cu principiul subsidiarităţii;

 

T.  întrucât condiţiile prenatale, inclusiv expunerea la poluarea mediului, au efecte de-a lungul întregii vieţi asupra multor aspecte legate de sănătate şi bunăstare, generând în special riscul de a contracta boli respiratorii, şi ar putea contribui la cancer şi diabet;

 

U.  întrucât, în pofida faptului că oamenii trăiesc în medie mai mult şi duc o viaţă mai sănătoasă decât generaţiile anterioare, UE se confruntă, în contextul îmbătrânirii populaţiei şi a apariţiei unei grupe de populaţie foarte în vârstă, cu o epidemie de boli cronice şi de patologii multiple, precum şi cu ameninţarea conexă sau cu o presiune sporită asupra caracterului sustenabil al sistemelor naţionale de îngrijire medicală;

 

V.  întrucât factorii socioeconomici sunt, de asemenea, foarte importanţi pentru starea de sănătate şi există, între statele membre şi în interiorul acestora, inegalităţi în materie de sănătate;

 

W.  întrucât se estimează că, până în 2020, în sectorul îngrijirilor medicale din Europa numărul posturilor neacoperite, inclusiv de doctori, asistenţi, farmacişti şi fizioterapeuţi, se va ridica la 1 milion;

 

X.  întrucât ar trebui să se recunoască clar efectul factorilor sociali şi de mediu asupra sănătăţii, având în vedere că, de exemplu, poluarea aerului interior provoacă anual moartea a 1,6 milioane de persoane, reprezentând o ameninţare majoră asupra sănătăţii în Europa şi conducând la reducerea semnificativă a speranţei de viaţă şi a productivităţii;

 

Y.  întrucât cetăţenii europeni sunt îngrijoraţi de impactul potenţial al mediului asupra sănătăţii lor, efectele potenţiale ale substanţelor chimice periculoase fiind principala preocupare[28], iar poluarea cu particule fine este asociată anual în cele 27 de state membre ale UE cu peste 455 000 de decese din cauza efectelor cardiorespiratorii,

 

1.   solicită un angajament politic ferm din partea Comisiei Europene şi a statelor membre ale UE care să reflecte importanţa şi gravitatea epidemiei mondiale de boli netransmisibile;

 

2.   îndeamnă UE să susţină un obiectiv ambiţios de reducere a mortalităţii cauzate de boli netransmisibile ce pot fi prevenite, cum ar fi obiectivul OMS de obţine, până în 2025, o reducere cu 25% a ratelor mortalităţii la nivel naţional faţă de nivelul din 2010;

 

3.   solicită UE şi statelor sale membre să sprijine următoarele cinci angajamente-cheie şi să le includă în declaraţia politică a Reuniunii ONU la nivel înalt privind bolile netransmisibile ce va avea loc în septembrie 2011:

 

      - reducerea mortalităţii cauzate de boli netransmisibile ce pot fi prevenite cu 25% până în 2025, conform propunerii OMS;

 

      - realizarea unor intervenţii rentabile şi generatoare de economii, inclusiv aplicarea accelerată a Convenţiei-cadru a OMS pentru controlul tutunului, facilitarea accesului la o alimentaţie sănătoasă şi promovarea ei, combaterea eficace a abuzului de alcool, accesul la activităţi fizice şi promovarea acestora, precum şi reducerea expunerii întregii populaţii la poluarea mediului;

 

      - monitorizarea tendinţelor mortalităţii cauzate de boli netransmisibile şi a factorilor comuni de risc pentru aceste boli;

 

      - conceperea unor mecanisme de responsabilizare la nivel mondial şi naţional pentru toţi actorii-cheie implicaţi;

 

      - crearea în 2012 a unui parteneriat la nivel înalt care să ofere asistenţă la aplicarea recomandărilor şi organizarea unei reuniuni la nivel înalt în 2014 pentru a analiza respectarea angajamentelor;

 

4.   solicită UE şi statelor sale membre să aplice în mod activ declaraţia politică elaborată ca urmare a summitului la nivel înalt, implicând toate agenţiile şi instituţiile relevante ale UE pentru a soluţiona provocările legate de bolile netransmisibile;

 

5.   solicită UE şi statelor sale membre să intensifice activităţile de prevenire primară, cercetare, diagnosticare timpurie şi gestionare a celor patru cele mai comune boli netransmisibile (bolile cardiovasculare şi respiratorii, cancerul şi diabetul), fără a neglija alte boli netransmisibile importante, inclusiv activităţile de identificare timpurie a persoanelor care sunt supuse unui risc sporit de a contracta aceste boli sau de a muri din cauza lor;

 

6.   recunoaşte că bolile mintale sau neurologice, inclusiv boala Alzheimer, constituie o cauză importantă de morbiditate şi contribuie la povara globală impusă de bolile netransmisibile şi consideră că este necesar să se asigure un acces echitabil la programe şi intervenţii medicale eficace în legătură cu aceste boli;

 

7.   subliniază că, pentru bolile de lungă durată, este necesară o abordare integrată şi holistică, concentrată pe pacienţi, care să cuprindă acţiuni de prevenire a bolii şi de promovare a sănătăţii, de diagnosticare timpurie, de monitorizare şi de educare, precum şi coordonarea îngrijirii spitaliceşti cu îngrijirea în cadrul comunităţii;

 

8.   solicită aplicarea unor strategii de prevenire a bolilor netransmisibile de la o vârstă fragedă;

 

9.   constată că ar trebui să se aplice rapid politici care să vizeze factorii comportamentali, sociali, economici şi de mediu asociaţi bolilor netransmisibile pentru a asigura cele mai eficace măsuri legate de aceste boli, crescând în acelaşi timp calitatea vieţii şi echitatea în materie de sănătate;

 

10. recunoaşte că modelele de îngrijire pentru bolile cronice avansate trebuie să înceapă să se concentreze pe persoanele care suferă de o boală netransmisibilă într-un stadiu incipient, având ca scop final nu doar gestionarea bolii, ci şi îmbunătăţirea pronosticului în cazul bolilor cronice;

 

11. salută faptul că preşedinţiile anterioare ale UE s-au concentrat asupra prevenirii şi controlului bolilor cronice netransmisibile, inclusiv faptul că preşedinţia spaniolă a acordat prioritate bolilor cardiovasculare şi faptul că preşedinţia poloneză a organizat conferinţele „Bolile respiratorii cronice ale copilăriei” şi „Solidaritatea în domeniul sănătăţii – eliminarea decalajului din domeniul sănătăţii dintre statele membre ale UE”;

 

12. solicită cu fermitate elaborarea unor protocoale clare şi a unor orientări empirice pentru cele mai întâlnite boli netransmisibile pentru a asigura gestionarea şi tratarea adecvată a pacienţilor de către întregul personal medical, inclusiv de către specialişti, medici generalişti şi asistente specializate;

 

13. subliniază că sunt necesare, la toate nivelurile, activităţi de cercetare şi educaţie cu privire la bolile cronice, în special la cele patru cele mai comune boli netransmisibile (bolile cardiovasculare şi respiratorii, cancerul şi diabetul), fără a neglija alte boli transmisibile importante, precum şi cu privire la reducerea factorilor de risc, intervenţiile din domeniul sănătăţii publice în general şi interacţiunile dintre sursele de poluare şi efectele asupra sănătăţii, cu asigurarea unei cooperări multidisciplinare asupra bolilor netransmisibile ca prioritate de cercetare în regiunile şi ţările care dispun de resurse adecvate;

 

14. îndeamnă cu fermitate statele membre să respecte standardele UE de calitate de aerului şi să aplice orientările recomandate de OMS cu privire la calitatea aerului pentru aerul exterior şi interior, precum şi Declaraţia de la Parma şi angajamentul de a acţiona din 2010, care menţionează necesitatea de a aborda efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii;

 

15. subliniază necesitatea unei revizuiri eficace şi urgente a Directivei privind produsele din tutun;

 

16. subliniază că, pentru a realiza obiectivele legate de bolile netransmisibile şi pentru a depăşi provocările sociale, economice şi de sănătate publică, este important ca UE şi statele sale membre să integreze într-o mai mare măsură prevenirea şi reducerea factorilor de risc în toate domeniile legislative şi de politică relevante, în special în politicile lor alimentare, de mediu şi de protecţie a consumatorilor;

 

17. recunoaşte că, în temeiul articolului 168 din TFUE, responsabilitatea pentru acţiunile referitoare la asistenţa medicală revine în primul rând statelor membre, dar subliniază că este important să se elaboreze, în cooperare cu părţile interesate relevante, inclusiv cu pacienţii şi specialiştii din domeniul sănătăţii, o strategie a UE privind bolile netransmisibile cronice, urmată de o recomandare a Consiliului UE, conţinând secţiuni separate pentru cele patru cele mai comune boli netransmisibile (bolile cardiovasculare şi respiratorii, cancerul şi diabetul) şi ţinând seama de caracteristicile de gen;

 

18. solicită Comisiei să monitorizeze permanent şi să prezinte un raport cu privire la progresele obţinute în UE în ceea ce priveşte aplicarea de către statele membre a planurilor lor naţionale referitoare la bolile netransmisibile, în special pentru cele patru cele mai comune dintre ele, axându-se pe progresele obţinute în materie de prevenire, detectare timpurie, gestionare a bolii şi cercetare;

 

19. solicită statelor membre să ia măsuri pentru a creşte efectivul de personal calificat din domeniul medical şi efectiv angajat în sistemele sanitare, pentru a face faţă într-un mod mai eficace poverii impuse de bolile netransmisibile;

 

20. subliniază că este nevoie de coerenţă şi de o abordare corelată între Declaraţia politică a ONU şi acţiunile desfăşurate în prezent de Consiliul European şi Comisia Europeană, şi anume procesul de reflecţie solicitat cu privire la bolile cronice;

 

21. solicită Comisiei să analizeze şi să evalueze posibilitatea de a extinde mandatul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), pentru a include şi bolile netransmisibile printre responsabilităţile acestuia şi a utiliza ECDC ca centru de colectare a datelor şi de elaborare a unor recomandări privind bolile netransmisibile, punând astfel la dispoziţia factorilor politici, a oamenilor de ştiinţă şi a medicilor cele mai bune practici şi mai multe cunoştinţe cu privire la bolile netransmisibile;

 

22. subliniază că este necesar să se stabilească priorităţi pentru colectarea centrală a datelor cu scopul de a obţine date comparabile care vor permite o mai bună planificare şi emitere de recomandări în întreaga UE;

 

23. solicită să se realizeze o analiză cuprinzătoare a punerii în aplicare a Declaraţiei politice a ONU până în 2014;

 

24. solicită statelor membre şi Comisiei să se asigure că la reuniunea ONU din 19-20 septembrie 2011 va participa o delegaţie la nivel înalt care va prezenta o poziţie ambiţioasă şi coordonată a UE;

 

25. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant/Vicepreşedintelui Comisiei, Lady Ashton, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, ambasadorului UE la ONU, Secretarului General al ONU şi directorului general al OMS.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate