Propunere de rezoluţie - B7-0693/2011Propunere de rezoluţie
B7-0693/2011

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la Summitul UE-Rusia (2011/2948(RSP))

12.12.2011

depusă pe baza declaraţiei Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Rebecca Harms, Werner Schulz, Barbara Lochbihler, Bart Staes, Tarja Cronberg, Raül Romeva i Rueda, Indrek Tarand, Rui Tavares, Ulrike Lunacek în numele Grupului Verts/ALE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0693/2011

Procedură : 2011/2948(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0693/2011
Texte depuse :
B7-0693/2011
Dezbateri :
Texte adoptate :

B7‑0693/2011

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la Summitul UE-Rusia (2011/2948(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special Rezoluţia referitoare la concluziile summitului UE-Rusia de la Nijni Novgorod din 9-10 iunie 2011, Rezoluţia din 7 iulie 2011 referitoare la pregătirea alegerilor din decembrie 2011 pentru Duma de Stat din Rusia şi Rezoluţia din 17 februarie 2011 referitoare la statul de drept în Rusia,

–   având în vedere Acordul de parteneriat şi cooperare dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, care a intrat în vigoare în 1997 şi care a fost prelungit până când va fi înlocuit de un nou acord,

–   având în vedere negocierile în curs, demarate în 2008, pentru un nou acord care să prevadă un cadru nou şi cuprinzător pentru relaţiile dintre UE şi Rusia, precum şi „Parteneriatul pentru modernizare” iniţiat în 2010,

–   având în vedere consultările dintre UE şi Rusia cu privire la drepturile omului şi, în special, ultima reuniune organizată la Bruxelles la 29 noiembrie 2011,

–   având în vedere Rezoluţia nr. 1728 din 29 aprilie 2010 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind discriminarea bazată pe orientarea sexuală şi identitatea de gen, precum şi Recomandarea CM/Rec(2010)5 a Comitetului Miniştrilor din 31 martie 2010 privind măsurile de combatere a discriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen,

–   având în vedere declaraţia şi recomandările finale formulate la încheierea celei de a 14-a reuniune a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Rusia, care a fost organizată la Varşovia la 19-20 septembrie 2011,

–   având în vedere reuniunea Forumului societăţilor civile din UE şi Rusia care a fost organizată la Varşovia la 1 şi 2 decembrie 2011,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât acordul la care au ajuns recent Georgia şi Federaţia Rusă pregăteşte calea pentru aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului şi elimină principalele obstacole din calea aprofundării relaţiilor economice şi comerciale dintre UE şi Rusia; întrucât, în ciuda interdependenţei din ce în ce mai puternice din punct de vedere comercial şi economic, relaţiile politice nu înregistrează progrese deosebite din cauza neînţelegerilor şi a lipsei de încredere cu privire la chestiuni fundamentale, care împiedică cele două părţi să construiască un adevărat parteneriat strategic;

B.  întrucât cooperarea şi relaţiile de bună vecinătate mai strânse dintre UE şi Rusia sunt de o importanţă esenţială pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea Europei; întrucât dezvoltarea unui parteneriat strategic între UE şi Federaţia Rusă se poate baza doar pe valori comune; întrucât intensificarea cooperării la nivel internaţional între aceşti doi parteneri în cadrul tuturor instituţiilor, organizaţiilor şi forumurilor este extrem de importantă pentru îmbunătăţirea guvernanţei la nivel mondial şi depăşirea provocărilor comune;

C. întrucât, la 27 noiembrie, congresului partidului Rusia Unită a înaintat oficial candidatura fostului preşedinte Putin la alegerile prezidenţiale programate pentru martie 2012; întrucât, în cadrul discursului său, actualul prim-ministru Putin a avertizat ţările occidentale să nu intervină în alegerile din Rusia şi să înceteze acordarea de asistenţă financiară ONG-urilor şi persoanelor care sunt critice la adresa Kremlinului;

D. întrucât corectitudinea alegerilor organizate la 4 decembrie a fost pusă sub semnul întrebării, deoarece nu au fost respectate unele dintre condiţiile de bază pentru organizarea alegerilor, cum ar fi dezbaterea publică, o presă liberă şi condiţii egale pentru toate forţele politice din ţară şi au fost înregistrate, de asemenea, obstacole serioase în calea numirii delegaţilor şi a înregistrării partidelor, precum şi lipsa posibilităţilor pentru desfăşurarea campaniilor;

E.  întrucât, la 1 decembrie 2011, parchetul de la Moscova a deschis un dosar administrativ şi a supus unei amenzi Asociaţia Golos, grupul de monitorizarea a alegerilor din Rusia cu cea mai mare experienţă, acuzând această organizaţie de încălcarea legislaţiei electorale prin crearea unui site web pentru înregistrarea încălcărilor şi a neregulilor electorale;

F.  întrucât, în ceea ce priveşte ziua alegerilor, OSCE/ODIHR a declarat că, pe parcursul numărării voturilor, s-a constatat o deteriorare considerabilă a calităţii procesului electoral, numărarea fiind caracterizată de numeroase încălcări ale procedurii şi de cazuri evidente de manipulare, inclusiv indicii solide privind umplerea excesivă a urnelor de votare; întrucât poliţia a reţinut sute de activişti ai opoziţiei care au încercat să organizeze demonstraţii la 4 decembrie şi în zilele următoare la Moscova, Sankt Petersburg şi în alte oraşe ale Rusiei pentru a protesta împotriva modului în care au fost administrate alegerile;

G. întrucât, la 10 decembrie, cel puţin 50 000 de persoane au participat la o demonstraţie în Piaţa Bolotnaia din Moscova, aceasta fiind cea mai mare demonstraţie de protest de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, solicitând anularea rezultatelor alegerilor din 4 decembrie, organizarea de noi alegeri, demisia şefului comisiei electorale, Vladimir Ciurov, anchetarea presupuselor manipulări ale buletinelor de vot şi eliberarea imediată a protestatarilor arestaţi; întrucât au avut loc demonstraţii similare şi în alte oraşe ale Rusiei;

H. întrucât, la 1 iunie 2010, UE şi Rusia au adoptat o declaraţie comună referitoare la priorităţile noului Parteneriat pentru modernizare, al cărui scop este modernizarea economiilor şi a societăţilor ambelor părţi; întrucât, în acest sens, capitolele din planul de lucru care conţineau propuneri şi proiecte concrete de cooperare şi asistenţă în domeniul drepturilor omului şi al statului de drept nu au fost urmate de măsuri substanţiale;

I.   întrucât energia reprezintă un instrument esenţial al politicii externe a Rusiei şi joacă în continuare un important rol strategic în relaţiile dintre UE şi Rusia; întrucât puternica dependenţă a UE de combustibilii fosili subminează dezvoltarea unei abordări echilibrate, coerente şi bazate pe valori faţă de Rusia; întrucât concurenţa dintre UE şi Rusia în domeniul energiei se intensifică în zonele de interes comun, cum ar fi Caucazul de Sud şi Asia Centrală; întrucât este extrem de important ca UE să adopte o poziţie comună şi să dea dovadă de o puternică solidaritate internă;

J.   întrucât în prezent sunt neglijate mai multe sectoare de cooperare din domeniul energiei care sunt reciproc avantajoase pentru UE şi Rusia, cum ar fi cooperarea în sectorul eficienţei energetice sau cercetarea în sectorul tehnologiilor pentru surse de energie regenerabile;

K. întrucât libertatea de exprimare, de asociere şi de întrunire sunt în continuare ameninţate în Rusia, iar iniţiativele şi activităţile apărătorilor drepturilor omului, ale organizaţiilor independente ale societăţii civile, ale oponenţilor politici, ale mijloacelor de informare în masă independente şi ale cetăţenilor de rând sunt adesea restricţionate sau limitate, acest lucru reprezentând o problemă deosebită în Caucazul de Nord şi în alte zone din Federaţia Rusă;

L.  întrucât, în rezoluţia Parlamentului European din 21 octombrie 2010 privind drepturile omului în lume în 2009 şi politica UE în această privinţă, Consiliul UE a fost invitat să aibă în vedere aplicarea unei interdicţii de intrare şi îngheţarea activelor funcţionarilor ruşi implicaţi în moartea lui Serghei Magniţki;

M. întrucât, în calitate de membru al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi al Consiliului Europei, Federaţia Rusă s-a angajat să respecte principiile democratice şi drepturile omului, mai ales în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi de întrunire;

N. întrucât relaţiile de bună vecinătate, pacea şi stabilitatea în ţările vecine comune sunt atât în interesul Rusiei, cât şi al UE; întrucât ar trebui desfăşurat un dialog deschis, sincer şi orientat către rezultate cu privire la crizele din aceste ţări, în special în ceea ce priveşte conflictele îngheţate, în vederea consolidării securităţii şi a stabilităţii, a susţinerii integrităţii teritoriale a ţărilor în cauză şi a elaborării unor mecanisme comune pentru gestionarea crizelor;

O. întrucât securitatea în Europa reprezintă în continuare un subiect foarte sensibil şi care creează neînţelegeri, iar UE şi Rusia ar trebui să depună toate eforturile necesare pentru a depăşi diferenţele şi opiniile divergente actuale şi pentru a intensifica dialogul şi cooperarea în acest domeniu,

1.  consideră că summitul de la Bruxelles ar putea genera impulsul necesar pentru îmbunătăţirea substanţială a relaţiilor dintre UE şi Rusia care să corespundă ambiţiilor ambelor părţi, numai dacă sunt pe deplin respectate şi plasate în centrul relaţiilor respective statul de drept şi valorile democratice; subliniază că noul acord care se află în curs de negociere de către părţi ar trebui să fie obligatoriu din punct de vedere juridic şi ar trebui să conţină toate aspectele relaţiilor în cauză; îşi exprimă din nou punctul de vedere conform căruia democraţia şi drepturile omului trebuie să facă parte integrantă din acest acord, mai ales în ceea ce priveşte elaborarea şi includerea unei clauze eficace şi operaţionale privind drepturile omului;

2.  condamnă actele de reprimare săvârşite de poliţie împotriva demonstranţilor paşnici care protestau împotriva neregulilor şi a încălcărilor electorale consemnate de observatorii internaţionali şi documentate prin înregistrări video filmate de cetăţeni de rând; solicită autorităţilor ruse să respecte pe deplin libertatea de întrunire şi libertatea de exprimare şi să analizeze amănunţit toate cazurile de manipulare electorală în vederea sancţionării funcţionarilor implicaţi şi a repetării scrutinului acolo unde s-au înregistrat nereguli; solicită eliberarea imediată a tuturor demonstranţilor;

3.  solicită Preşedintelui Consiliului, Preşedintelui Comisiei, Înaltului Reprezentant/Vicepreşedintelui Comisiei şi Preşedinţiei UE să se pronunţe ferm în privinţa alegerilor din 4 decembrie în cadrul summitului, îndemnând Rusia să îşi respecte obligaţiile internaţionale care decurg, în special, din statutul Rusiei ca membru al Consiliului Europei şi al OSCE; solicită o analiză amănunţită a procesului electoral în vederea pregătirii unor alegeri prezidenţiale cu adevărat libere şi corecte în martie 2012;

4.  subliniază că provocările comune cu care se confruntă atât UE, cât şi Rusia, cum ar fi criza economică şi financiară, eficacitatea instituţiilor multilaterale, problemele legate de energie şi de securitatea energetică, tranziţia către democraţie în lumea arabă şi conflictele îngheţate din zonele vecine comune impun o cooperare mai strânsă şi o mai bună colaborare în cadrul procesului de gestionare a crizelor; solicită, în acest sens, Rusiei să ratifice Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale;

5.  consideră că Parteneriatul pentru modernizare nu se poate limita la cooperarea economică şi la inovarea tehnologică, ci trebuie să continue cu un proces ambiţios de reforme interne, care să includă consolidarea instituţiilor democratice şi un sistem judiciar fiabil, respectarea statului de drept şi dezvoltarea liberă a unei adevărate societăţi civile; invită, în acest sens, Comisia şi guvernul rus să stabilească măsurile necesare pentru realizarea acestor obiective;

6.  subliniază că Forumul societăţilor civile din UE şi Rusia ar putea deveni un factor esenţial în impulsionarea Parteneriatului pentru modernizare în domeniul drepturilor omului şi al drepturilor civile, în combaterea corupţiei şi în domeniul statului de drept; salută, în acest sens, spiritul constructiv şi atmosfera de lucru de la summitul de la Varşovia, precum şi recomandările adoptate;

7.  subliniază că, în prezent, relaţiile cu Rusia pot fi numai de natură pragmatică; salută acordul la care au ajuns Georgia şi Federaţia Rusă cu privire la aderarea Rusiei la OMC şi se aşteaptă ca viitoarea calitate de membru a Rusiei în această organizaţie să accelereze negocierile privind noul acord de parteneriat;

8.  salută finalizarea listei de măsuri comune referitoare la posibilitatea pentru cetăţenii ruşi şi europeni să efectueze călătorii scurte fără viză şi speră că aplicarea acestor măsuri va pregăti calea pentru negocierea unui acord privind un regim fără vize; subliniază, cu toate acestea, că facilitarea şi liberalizarea vizelor pentru Federaţia Rusă nu ar trebui sub nicio formă să fie în favoarea posesorilor de paşapoarte ruseşti care locuiesc în zonele de conflicte îngheţate şi în defavoarea cetăţenilor Moldovei şi ai Georgiei;

9.  subliniază că unul dintre elementele de bază ale relaţiilor dintre UE şi Rusia este cooperarea în domeniul energetic, în special dialogul pe tema energiei; subliniază că este necesar ca UE să îşi reducă gradul de dependenţă de combustibilii fosili, în conformitate cu obiectivele sale; subliniază că principiile interdependenţei, transparenţei şi respectării legislaţiei UE ar trebui să se afle la baza acestei cooperări, alături de accesul egal la piaţă, la infrastructură, la investiţii şi alături de un cadru juridic fiabil; aşteaptă cu nerăbdare stabilirea unei foi de parcurs pe termen lung pentru a lua în discuţie rolul pe care îl au resursele energetice ale Rusiei pentru mixul energetic al UE până în 2050;

10. solicită Consiliului şi Comisiei să se asigure că în noul acord de parteneriat dintre UE şi Rusia sunt incluse principiile Tratatului privind Carta energiei şi ale Protocolului referitor la tranzit anexat la acesta;

11. subliniază că diversificarea surselor energetice şi a căilor de aprovizionare reprezintă un element strategic al politicii UE în materie de securitate energetică; regretă, în acest sens, opoziţia exprimată de Rusia faţă de apropiatele negocieri între UE, Azerbaidjan şi Turkmenistan cu privire la construcţia unui sistem transcaspic de conducte;

12. îndeamnă Federaţia Rusă să contribuie mai mult la procesul de combatere a schimbărilor climatice, reducând emisiile de gaze cu efect de seră la nivel intern şi participând la negocierile internaţionale privind crearea unui cadru de politică cuprinzător în domeniul combaterii schimbărilor climatice pentru perioada de după 2012 în temeiul CCONUSC şi al Protocolului de la Kyoto; subliniază, în acest context, că, pentru a efectua reducerile necesare până în 2020 în comparaţie cu emisiile din 1990 în ţările menţionate în anexa I, toate ţările industrializate trebuie să îşi ia angajamentul de a reduce în mod semnificativ nivelurile actuale de emisii şi de a intensifica procesul de captare a carbonului în păduri;

13. subliniază că UE ar trebui să îşi extindă cooperarea cu Rusia în domeniul energiei către alte sectoare reciproc avantajoase, cum ar fi eficienţa energetică sau cercetarea în sectorul tehnologiilor pentru surse de energie regenerabile; reaminteşte că acordurile interguvernamentale, precum şi cele comerciale încheiate în domeniul energiei între entităţi ruse şi europene trebuie să respecte legislaţia şi normele ambelor părţi;

14. reaminteşte că în vecinătatea frontierelor UE se află încă reactoare nucleare de tipul celui de la Cernobâl, precum şi alte reactoare nucleare de primă generaţie şi solicită Rusiei să le oprească fără întârziere; îndeamnă, între timp, UE şi statele sale membre să interzică importurile de energie electrică produsă pe bază nucleară care nu respectă cele mai înalte standarde de securitate şi de siguranţă nucleară;

15. îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la proiectele de instalaţii electrice nucleare preconizate pentru regiunea Kaliningrad şi Sosnovâi Bor; solicită, în acest sens, Rusiei să ratifice şi să aplice fără întârziere convenţia UNECE (Espoo) şi reaminteşte angajamentul Rusiei de a elabora standarde unitare pentru evaluarea impactului asupra mediului al proiectelor transfrontaliere;

16. regretă profund deteriorarea în continuare a situaţiei generale a drepturilor omului în Rusia şi lipsa oricărei evoluţii în ceea ce priveşte procedurile de consultare între UE şi Rusia referitoare la drepturile omului; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la acest dialog, care a devenit un proces mai degrabă decât un mijloc de realizare a unor rezultate măsurabile şi tangibile; insistă încă o dată asupra necesităţii de a include indicatori publici de progres în aceste consultări privind drepturile omului, pentru a îmbunătăţi procedura dialogului, de exemplu prin alternarea locului în care au loc consultările, interacţiunea dintre ONG-urile ruse şi autorităţile ruse cu ocazia acestui proces şi în componenţa delegaţiei ruse, precum şi de a prezenta public evaluări ale progreselor realizate cu ocazia summiturilor UE-Rusia şi în urma reuniunilor Consiliului de parteneriat;

17. regretă faptul că Rusia se opune în continuare implicării altor ministere şi agenţii, în afara ministerului afacerilor externe (cum ar fi Ombudsmanul), organizării de consultări o dată în Rusia, o dată în UE şi discuţiilor cu ONG-urile din Rusia şi cu cele internaţionale;

18. solicită Preşedintelui Consiliului şi Preşedintelui Comisiei să scoată în evidenţă preocuparea UE privind climatul persistent ostil din domeniul drepturilor omului din Rusia, axându-se în special pe necesitatea ca societatea civilă să poată funcţiona fără restricţii nejustificate, pe garantarea siguranţei apărătorilor drepturilor omului şi pe necesitatea stringentă de a aborda impunitatea flagrantă a actelor continue de tortură, a dispariţiilor forţate şi a altor abuzuri grave din Caucazul de Nord; subliniază, de asemenea, importanţa implementării integrale de către Rusia a hotărârilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului ca mijloc de combatere a acestor abuzuri;

19. condamnă recentele propuneri legislative din Sankt Petersburg privind penalizarea difuzării de informaţii publice cu privire la orientarea sexuală şi la identitatea de gen; regretă, de asemenea, că astfel de dispoziţii există şi în regiunile Arhanghelsk şi Riazan, fiind posibile în viitor astfel de propuneri şi în Moscova, precum şi la nivel federal; solicită tuturor autorităţilor politice din Rusia să se abţină de la limitarea libertăţii de exprimare şi să nu mai asimileze orientarea sexuală şi identitatea de gen pedofiliei; solicită Serviciului de Acţiune Externă să exprime opoziţia puternică a UE faţă de astfel de propuneri;

20. reaminteşte Federaţiei Ruse de obligaţiile pe care le are în temeiul Convenţiei Europene privind Drepturile Omului de a susţine drepturile omului în cazul persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale şi transgen (LGBT); invită Rusia să dea curs recomandării Comitetului Miniştrilor privind luarea de măsuri pentru a combate discriminarea pe motive de orientare sexuală şi de identitate de gen şi să garanteze dreptul persoanelor LGBT la libertatea de exprimare şi la libertatea de întrunire;

21. consideră că lipsa independenţei instituţiilor judiciare este principalul factor care favorizează impunitatea în Rusia şi îşi exprimă îngrijorarea cu privire la informaţiile referitoare la procesele cu motivaţie politică, la procedurile inechitabile şi la neanchetarea unor infracţiuni grave, precum asasinatele, hărţuirile şi alte tipuri de violenţă;

22. regretă faptul că, la sfârşitul lui noiembrie, la doi ani de la moartea lui Serghei Magniţki, cercetarea promisă de autorităţile ruse nu era încă încheiată şi a fost din nou extinsă până în 2012; ia act de raportul publicat în iulie 2011 de Consiliul pentru drepturile omului al Preşedintelui Medvedev în care se prezentau dovezi cu privire la faptul că arestarea lui Serghei Magniţki a avut loc cu încălcarea legii, iar în perioada de detenţie acesta a fost supus bătăilor şi torturii cu scopul de a-l forţa să îşi recunoască vinovăţia;

23. constată că Departamentul de Stat al SUA şi Oficiul pentru Afaceri Externe al Marii Britanii au decis în 2011 să impună o interdicţie de acordare a vizelor pentru aproximativ 60 de funcţionari ruşi bănuiţi de implicarea în moartea lui Serghei Magniţki ca rezultat al lipsei de acţiune din partea autorităţilor ruse; solicită încă o dată Consiliului, dată fiind lipsa unor progrese în sensul anchetării cazului lui Serghei Magniţki, să insiste asupra necesităţii ca autorităţile ruse să îi aducă pe cei responsabili în faţa justiţiei şi îndeamnă totodată Consiliul să impună imediat în toate statele membre ale UE o interdicţie de eliberare a vizelor şi să dispună îngheţarea activelor ale funcţionarilor din cadrul guvernului rus implicaţi în frauda fiscală şi ale celor implicaţi în arestarea nejustificată a lui Serghei Magniţki, în torturarea, neacordarea de îngrijiri medicale şi uciderea lui pe când acesta se afla în custodia poliţiei, precum şi în muşamalizarea crimei;

24. regretă refuzul Rusiei de a sprijini o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU privind condamnarea reprimării brutale continue din Siria, împiedicând astfel comunitatea internaţională să exercite presiunea politică şi economică necesară asupra regimului Assad şi să evite continuarea violenţei şi a intensificării conflictelor armate;

25. salută disponibilitatea Rusiei de a continua demersurile cu privire la elaborarea unui acord-cadru în domeniul operaţiunilor de gestionare a crizelor; solicită, în acest sens, autorităţilor ruse să dea dovadă de consecvenţă şi să permită, aşadar, Misiunii de monitorizare a UE în Georgia să aibă acces la teritoriile separatiste din Abhazia şi Osetia de Sud în conformitate cu acordul de încetare a focului din 2008;

26. invită autorităţile din Rusia să îşi intensifice eforturile pentru a realiza progrese concrete în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului din Transnistria şi salută, în acest sens, decizia de a relua negocierile oficiale în format 5+2 pentru a găsi o soluţie cuprinzătoare în viitorul cel mai apropiat;

27. regretă că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului din Nagorno-Karabah; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la acumularea de material militar în această regiune şi îndeamnă guvernul rus să înceteze orice livrare de armament către părţile aflate în conflict pentru a dezamorsa tensiunea şi a pregăti calea pentru găsirea unei soluţii durabile şi cuprinzătoare;

28. regretă instalarea recentă în Kaliningrad a unui radar pentru detectarea timpurie a rachetelor nucleare şi declaraţiile recente ale conducerii Rusiei privind posibila retragere a Rusiei din Tratatul de reducere a armelor strategice (START) ca răspuns la proiectul SUA de instalare a unui scut antirachetă; solicită implicarea constructivă a SUA, NATO şi Rusiei în acţiuni din domeniul securităţii, inclusiv în schimburi de date şi de informaţii;

29. reaminteşte rolul esenţial al OSCE în promovarea securităţii în Europa; solicită revigorarea în cadrul OSCE a procesului de limitare a armelor convenţionale şi de dezarmare; se declară în favoarea deschiderii de negocieri cu privire la acţiunile următoare de reducere a efectivelor şi a armamentului (CFE II); solicită guvernului Federaţiei Ruse să anuleze suspendarea obligaţiilor sale prevăzute în versiunea iniţială a Tratatului CFE şi să-şi îndeplinească angajamentele de la Istambul din 1999; solicită statelor membre ale NATO să ratifice şi să implementeze fără întârziere Tratatul CFE adaptat;

30. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, parlamentelor şi guvernelor statelor membre, OSCE, Consiliului Europei, precum şi preşedintelui, parlamentului şi guvernului Federaţiei Ruse.