PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la Consiliul European din 8-9 decembrie 2011 (2011/2546(RSP))
16.1.2012
depusă în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Roberto Gualtieri, Stephen Hughes, Enrique Guerrero Salom, Udo Bullmann în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0003/2012
B7‑0004/2012
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Consiliul European din 8-9 decembrie 2011 (2011/2546(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 9-10 decembrie 2011,
– având în vedere declarația șefilor de stat și de guvern din zona euro din 9 decembrie 2011,
– având în vedere pachetul de șase propuneri legislative și cele două propuneri ale Comisiei privind continuarea consolidării disciplinei bugetare[1],
– având în vedere stadiul negocierilor referitoare la proiectul de acord internațional privind o uniune economică consolidată,
– având în vedere poziția prezentată în numele Parlamentului de către reprezentanții săi în cadrul grupului de lucru ad hoc,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
1. își exprimă îndoiala cu privire la necesitatea unui astfel de acord interguvernamental, ale cărui obiective principale pot fi mai bine și mai eficient atinse prin intermediul legislației UE, pentru a da de urgență un răspuns ferm și durabil la actuala criză financiară și economică, precum și la criza socială din multe state membre ale UE; cu toate acestea, rămâne dispus să contribuie la găsirea unei soluții constructive;
2. își afirmă sprijinul față de poziția prezentată în cadrul grupului de lucru ad hoc de către deputații numiți de Conferința președinților pentru a reprezenta Parlamentul; regretă că, până în prezent, proiectul de acord internațional din 10 ianuarie 2012 nu reflectă propunerile Parlamentului European și ia act de sprijinul multor state membre pentru o parte din propunerile sale și își va defini poziția după primirea proiectului final preconizat pentru 18 ianuarie 2012;
3. are convingerea fermă că doar prin intermediul metodei comunitare uniunea monetară poate evolua într-o veritabilă uniune economică și fiscală; reamintește faptul că UE este un proiect politic bazat pe instituții comune puternice și pe respectarea normelor comune;
4. își reia apelul pentru o Uniune a stabilității și a creșterii durabile; consideră că disciplina bugetară, deși reprezintă baza creșterii durabile, nu va aduce în sine redresarea economică și că acordul trebuie să trimită un semnal clar că liderii Europei vor lua măsuri la fel de energice pe ambele fronturi și, prin urmare, insistă ca acordul să includă un angajament al părților contractante față de măsurile destinate să promoveze o mai mare convergență și competitivitate, precum și propuneri privind un fond de rambursare, obligațiuni pentru proiecte, o taxă pe tranzacțiile financiare prevăzută în legislația UE, asigurându-se, în același timp, disciplina bugetară și o foaie de parcurs pentru obligațiunile de stabilitate;
5. insistă, în special, ca:
– noul acord să accepte în mod explicit și fără ambiguități supremația legislației UE față de prevederile proprii;
– toate măsurile de punere în aplicare a acordului să fie luate în conformitate cu procedurile relevante prevăzute în tratatele UE;
– acordul să fie în conformitate cu legislația UE, în special în ceea ce privește valorile din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, iar în cazul în care părțile contractante doresc să-și asume obiective diferite de cele din legislația UE, acest lucru să se facă prin intermediul procedurilor juridice aplicabile ale UE și să nu ducă la stabilirea unor standarde duble;
– responsabilitatea democratică să fie respectată prin intermediul unei consolidări a participării Parlamentului la toate aspectele coordonării și guvernanței economice europene;
– cooperarea dintre parlamentele naționale și Parlamentul European să aibă loc în temeiul tratatelor UE, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul 1 la tratat;
– noul acord să instituie, într-o formă obligatorie din punct de vedere juridic, un angajament al părților contractante de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că acordul va fi integrat pe fond în tratat în termen de cel mult cinci ani;
6. își rezervă dreptul de a folosi toate instrumentele politice și juridice pe care le are la dispoziție pentru a proteja legislația UE și rolul instituțiilor europene, în special dacă elemente din acordul final vor fi incompatibile cu legislația UE;
7. subliniază că aceleași aspecte instituționale, juridice și politice se aplică și altor acorduri multilaterale care se referă la criza financiară, de exemplu Mecanismul european de stabilitate și, prin urmare, solicită ca Parlamentul să fie implicat în același mod ca și în cadrul actualului acord internațional;
8. reamintește Comisiei că are îndatorirea de a-și exercita pe deplin rolul său instituțional de gardian al tratatelor;
9. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție șefilor de stat și de guvern, Președintelui Consiliului, Președintelui Eurogrupului, Comisiei și Băncii Centrale Europene.
- [1] Regulamentul privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre (COM(2011)819) și Regulamentul privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare (COM(2011)821).