Propunere de rezoluţie - B7-0007/2012Propunere de rezoluţie
B7-0007/2012

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la dezechilibrele din lanțul de aprovizionare cu alimente (2011/2904(RSP))

16.1.2012

depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B7‑0021/2012, B7-0675/2011 și B7–0676/2011
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

James Nicholson, Janusz Wojciechowski în numele Grupului ECR

Procedură : 2011/2904(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0007/2012
Texte depuse :
B7-0007/2012
Texte adoptate :

B7‑0007/2012

Rezoluția Parlamentului European referitoare la dezechilibrele din lanțul de aprovizionare cu alimente (2011/2904(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2010 referitoare la viitorul politicii agricole comune după 2013[1], Rezoluția sa din 18 ianuarie 2011 referitoare la recunoașterea agriculturii ca sector strategic în contextul securității alimentare[2] și Rezoluția sa din 23 iunie 2011 referitoare la PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii[3],

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (COM(2009)0591),

–   având în vedere Decizia Comisiei din 30 iulie 2010 de instituire a unui forum la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente (2010/C 210/03),

–   având în vedere recomandările din 17 martie 2009 ale Grupului la nivel înalt pentru competitivitatea industriei agroalimentare ,

–   având în vedere raportul intitulat „Agroeconomia și dreptul la alimente” al raportorului special al ONU pentru dreptul la alimentație,

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât în Comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (COM (2009)0591) se admite că alimentele reprezintă 16% din cheltuielile gospodăriilor europene și, prin urmare, creșterea prețurilor de consum reprezintă o sursă de îngrijorare, deoarece generează presiune asupra veniturilor populației;

B.  întrucât în comunicarea Comisiei sunt identificate mai multe dezechilibre în lanțul de distribuție al alimentelor, printre care abuzurile de putere de cumpărare dominantă, clauze contractuale abuzive, plăți întârziate, modificări unilaterale ale contractelor, restricționarea accesului pe piață și distribuția inegală a marjelor de profit în lanțul de aprovizionare cu alimente și o serie de probleme asociate cu concentrarea din ce în ce mai mare din sectorul vânzării cu amănuntul;

C. întrucât volatilitatea recentă a prețurilor la alimente și produse de bază a generat preocupări semnificative cu privire la funcționarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente și la posibilitățile de a îndeplini principalele obiective ale acestora, și anume de a asigura agricultorilor venituri echitabile și de a le garanta consumatorilor europeni siguranța aprovizionării cu produse de calitate, la prețuri pe care sunt dispuși să le plătească, în contextul general al unei producții durabile;

D. întrucât este necesar să se faciliteze un acces mai bun la piețe pentru IMM-uri pe tot parcursul lanțului de aprovizionare;

E.  întrucât concentrarea pieței în orice sector economic duce la scăderea prețurilor și, prin urmare, aduce beneficii consumatorilor, dar, dacă nu este controlată eficace de către autoritățile din domeniul concurenței, poate avea efecte negative, afectând libera concurență;

F.  întrucât, având în vedere numărul actorilor din cadrul lanțului, precum și faptul că costul produsului primar poate reprezenta doar o mică parte din costul produsului final, nu este întotdeauna ușor să se estimeze gradul legăturii dintre prețurile plătite agricultorilor și cele încasate de la consumatori;

G. întrucât agricultorii apelează deseori la procesatori, precum și direct la furnizori cu amănuntul și întrucât elementul de prelucrare din cadrul lanțului alimentar necesită o analiză mai amplă;

H. întrucât există o distincție clară între practicile comerciale potențial neloiale și practicile potențial anticoncurențiale, niciuna dintre ele nefiind o consecință inevitabilă a dezechilibrelor dintre nivelurile puterii de negociere;

I.   întrucât mărcile proprii de produse sunt doar mărci realizate de către sau pentru comercianți cu amănuntul care oferă consumatorilor un preț mai bun și o varietate mai mare, constituie un punct de desfacere pentru numeroși furnizori mici și mijlocii din multe state membre, sunt produse de producători importanți de alte mărci și sunt deseori lideri de piață din punctul de vedere al informației oferite consumatorilor și al sănătății publice,

1.  solicită Comisiei și statelor membre să recunoască explicit că buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente este cel mai bine deservit de o piață cu o concurență liberă în cadrul căreia toți actorii pot să acționeze rațional din punct de vedere comercial și să obțină profituri corecte, iar reglementările sunt utilizate pentru a asigura și a consolida concurența, pentru a asigura accesul potențial al noilor veniți, pentru a garanta siguranța și pentru a corecta deficiențele pieței dovedite în mod clar;

2.  consideră că reacția asimetrică observată între evoluția prețurilor la produsele alimentare de bază și cea a prețurilor de consum ar putea indica dezechilibre de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente, care ar putea avea consecințe negative atât pentru producători, cât și pentru consumatori; invită Comisia să analizeze și, dacă este cazul, să consolideze instrumentele Uniunii pentru a diminua volatilitatea prețurilor de pe piața produselor agroalimentare;

3.  invită Comisia și statele membre să se asigure că legislația europeană din domeniul concurenței și aplicarea acesteia sunt adecvate pentru a face față oricăror încălcări ale concurenței din cadrul lanțului alimentar; subliniază faptul că schimbarea normelor este necesară doar dacă există dovezi clare că normele existente aplicate în mod corect nu pot evita, de o manieră neutră, practicile anticoncurențiale evidente;

4.  invită autoritățile europene și naționale din domeniul concurenței să investigheze și, dacă este cazul, să ia măsuri împotriva practicilor anticoncurențiale în rândul tuturor operatorilor din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, inclusiv împotriva practicilor care pot pune agricultorii într-o poziție de negociere inechitabilă;

5.  solicită Comisiei și statelor membre să identifice și să combată practicile comerciale abuzive, care dăunează bunei funcționări a pieței interne, inclusiv practicile comercianților cu ridicata și ale comercianților cu amănuntul, care ar putea pune agricultorii într-o poziție de negociere extrem de inechitabilă; subliniază că o mai bună cunoaștere a drepturilor contractuale va contribui la preîntâmpinarea acestor practici;

6.  invită statele membre să garanteze o mai mare siguranță a relațiilor contractuale în întregul lanț de aprovizionare cu alimente, propunând coduri voluntare de bune practici contractuale;

7.  propune Comisiei, ca prim pas, să încurajeze schimburile de bune practici între statele membre și să analizeze metodele voluntare și de reglementare utilizate în statele membre pentru a identifica și a pune capăt practicilor contractuale neloiale;

8.  încurajează înființarea în toate statele membre a unui mediator care să arbitreze disputele dintre toți actorii, să investigheze plângerile și să facă recomandări cu privire la modalitățile de îmbunătățire a respectării legislației și a codurilor voluntare; încurajează acești mediatori să facă schimburi de bune practici și să își coordoneze acțiunile;

9.  ia act de măsurile din proiectele de propuneri ale Comisiei pentru reforma PAC destinate să consolideze poziția agricultorilor în lanțul de aprovizionare cu alimente, acordând sprijin organizațiilor de producători și organizațiilor intersectoriale; consideră că, prin consolidarea poziției agricultorilor, aceștia vor avea posibilitatea de a primi o cotă mai echitabilă din valoarea adăugată;

10. solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze furnizorii, în special agricultorii, să acționeze cu mai multă eficacitate în cadrul lanțului de aprovizionare, organizându-se în cooperative și/sau organizații de producători pentru a-și spori puterea de negociere; îi încurajează să investească în amonte în cadrul lanțului de aprovizionare pentru a beneficia de valoarea adăugată a produselor lor;

11. solicită Comisiei să respingă orice propunere care pleacă de la premisa că dezvoltarea propriilor mărci este anticompetitivă ori neloială sau care ar submina capacitatea mărcilor proprii de a constitui oferte avantajoase și accesul pe piață al IMM-urilor, precum și al producătorilor mai mari într-o concurență liberă, echitabilă și deschisă cu alte mărci; subliniază că comercianții cu amănuntul sunt întreprinderi și au dreptul de a alege produsele pe care le vând sub rezerva dreptului concurenței și a practicilor loiale și că mărcile proprii ar trebui să fie supuse acelorași reglementări ca alte mărci;

12. solicită statelor membre să prevadă răspunderea juridică adecvată a operatorilor și a persoanelor care comit abuzuri pe piața alimentelor;