PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la dezechilibrele din lanțul de aprovizionare cu alimente (2011/2904(RSP))
16.1.2012
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
George Lyon, Britta Reimers, Liam Aylward, Marit Paulsen, Sylvie Goulard, Riikka Manner în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0006/2012
B7‑0008/2012
Rezoluția Parlamentului European referitoare la dezechilibrele din lanțul de aprovizionare cu alimente (2011/2904(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2010 referitoare la viitorul politicii agricole comune după 2013, Rezoluția sa din 18 ianuarie 2011 referitoare la recunoașterea agriculturii ca sector strategic în contextul securității alimentare și Rezoluția sa din 23 iunie 2011 referitoare la PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (COM (2009) 0591) și diferitele documente de lucru anexate la această comunicare, precum și Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la venituri echitabile pentru agricultori: îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa,
– având în vedere Decizia Comisiei din 30 iulie 2010 de instituire a unui forum la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente (2010/C 210/03),
– având în vedere recomandările finale ale Grupului la nivel înalt pentru competitivitatea industriei agroalimentare din 17 martie 2009, precum și concluziile Consiliului din 29 martie 2010 cu privire la îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa,
– având în vedere Declarația sa din 19 februarie 2008 privind investigarea și soluționarea abuzurilor de putere exercitate de supermarketurile care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană și Rezoluția sa din 26 martie 2009 referitoare la prețurile la alimente în Europa,
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Comunicarea Comisiei privind îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa (COM (2009) 0591) a identificat dezechilibre grave în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, printre care abuzurile de putere de cumpărare dominantă, clauze contractuale abuzive, plăți întârziate, modificări unilaterale ale contractelor, accesul restricționat pe piață, lipsa de informații cu privire la formarea prețurilor, distribuirea neuniformă a marjelor de profit de-a lungul întregului lanț alimentar și o serie de probleme asociate cu concentrarea din ce în ce mai mare din sectorul vânzării cu amănuntul;
B. întrucât nivelul de concentrare înregistrat în rândul marilor comercianți cu amănuntul în Uniunea Europeană are efecte negative asupra producătorilor deoarece conduce la dezechilibre de putere din ce în ce mai mari între părțile contractante, ceea ce are ca efect pierderea progresivă a puterii de negociere a producătorilor agricoli în ceea ce privește stabilirea nivelului prețurilor de-a lungul lanțului valoric, de la producția primară, prin procesare, la consumatorul final;
C. întrucât pierderea puterii de negociere, pe de-o parte, și creșterea costurilor de producție, pe de altă parte, pun exploatațiile agricole într-o poziție dezavantajoasă, putând astfel să slăbească potențialul productiv pe termen lung în statele membre și să sporească foarte mult dependența acestora de piețele externe;
D. întrucât prețurile reduse plătite producătorilor și altor furnizori nu au întotdeauna ca efect prețuri mai reduse pentru consumatori, iar numărul redus al canalelor de distribuție ar putea, de asemenea, să aibă efecte negative asupra gamei de produse aflate la dispoziția consumatorului pe termen lung,
1. subliniază faptul că problema dezechilibrelor din lanțul de aprovizionare cu alimente are o evidentă dimensiune europeană, având în vedere importanța strategică a lanțului agroalimentar pentru Uniunea Europeană; reamintește că lanțul de aprovizionare cu alimente, agricultura, industria agroalimentară și distribuția reprezintă 7 % din totalul locurilor de muncă din UE și valorează 1 400 de miliarde de euro pe an;
2. atrage atenția asupra activității desfășurate în prezent de către forumul la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, în special asupra platformei sale pentru contacte între întreprinderi; solicită ca Parlamentul European să fie informat în mod oficial și cu regularitate cu privire la stadiul activității și la deciziile luate;
3. invită Comisia să înainteze propuneri legislative atunci când este cazul, fără a denatura buna funcționare a piețelor, precum și să încurajeze autoreglementarea în cadrul sectorului, pentru a stabili relații mai echitabile și mai transparente între producători, furnizori, procesatori și distribuitori de produse alimentare, precum și să asigure punerea corectă în aplicare a normelor aflate deja în vigoare;
4. insistă ca statele membre să joace un rol activ în instituirea unor foruri consultative, astfel încât să promoveze dialogul și să elaboreze orientări pentru a stabili relații mai echitabile și mai echilibrate între actorii din lanțul alimentar;
5. insistă asupra nevoii de clarificare a definiției practicilor abuzive și neloiale, astfel încât să poată fi luate măsuri corespunzătoare, să poată funcționa supravegherea și să poată fi aplicate în mod corespunzător sancțiuni atunci când este cazul;
6. dorește să sublinieze următoarele chestiuni, ca o listă neexhaustivă a practicilor în privința cărora producătorii și-au exprimat îngrijorarea:
I) Accesul la comercianții cu amănuntul:
i) plăți în avans pentru a avea acces la negocieri
ii) taxe de listare
iii) comisioane de intrare
iv) taxa de raft
v) impunerea promoțiilor
vi) întârzierea plăților;
vii)stabilirea prețurilor
viii)clauza clientului celui mai favorizat
II) Condiții contractuale neloiale sau modificări unilaterale ale clauzelor contractuale:
i) modificări unilaterale și retroactive ale condițiilor contractuale;
ii) încălcarea unilaterală a contractului;
iii) clauze/onorarii de exclusivitate;
iv) impunerea unei contribuții „forțate” pentru mărcile private „forțate”;
v)impunerea unor contracte tip;
vi)practici represive;
vii)acorduri contractuale nescrise;
viii)recuperarea marjelor;
ix)bonus la vânzări;
x)întârzierea plăților;
xi)impunerea de plăți pentru procesarea/colectarea deșeurilor;
xii)cumpărare în grup/negocieri comune;
xiii)licitații inverse;
xiv)termene de livrare nerealiste;
xv)impunerea utilizării unui (anumit) furnizor de ambalaje sau de materiale de ambalare;
xvi)impunerea utilizării unei (anumite) platforme logistice sau a unui (anumit) operator logistic;
xvii)plăți pentru acoperirea promoțiilor (care nu au fost convenite în prealabil);
xviii)comenzi supradimensionate pentru produsele destinate promoțiilor;
xix)plăți pentru nerealizarea anumitor niveluri de vânzări;
xx)impunerea asupra furnizorilor a unor discounturi suplimentare pentru vânzări care depășesc un anumit nivel;
xxi)retragerea unilaterală a produselor de pe rafturile magazinelor;
xxii)impunerea returnării necondiționate a mărfii (nevândute);
xxiii)impunerea asupra furnizorilor a unor costuri pentru pierderea sau furturile de produse;
xxiv)impunerea asupra furnizorilor a unor costuri excesive legate de reclamațiile adresate de clienți.
7. solicită instituirea unui cadru pentru controlul eficace al acestor practici, în primul rând prin lansarea unei anchete complete în cadrul sectorului și prin stabilirea unui sistem de evaluare și de monitorizare aflat sub controlul statelor membre și coordonat de Comisia Europeană;
8. solicită consolidarea mijloacelor care să garanteze că termenele de plată sunt respectate și, atunci când este cazul, instituirea de noi instrumente pentru reducerea la minimum a intervalului de timp dintre livrare și momentul în care plata este efectiv primită de furnizori; în acest context, subliniază că este nevoie urgentă de soluții pentru a rezolva probleme specifice întâmpinate de producătorii de produse perisabile cu o durată scurtă de viață pe raft, care se confruntă cu dificultăți serioase în ceea ce privește fluxul de numerar;
9. ia act de măsurile din proiectele de propuneri ale Comisiei privind reforma PAC, menite să consolideze poziția agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, prin sprijinirea organizațiilor de producători și a organizațiilor intersectoriale și prin promovarea unor lanțuri scurte între producători și consumatori, cum ar fi piețele pentru produsele locale; consideră că, prin consolidarea poziției agricultorilor, aceștia vor avea posibilitatea de a primi o cotă mai echitabilă din valoarea adăugată;
10. insistă, de asemenea, ca mărcile individuale să fie plasate împreună cu mărcile proprii ale vânzătorilor cu amănuntul pe rafturile supermarketurilor pentru a da cumpărătorului o posibilitate de alegere cât mai mare; solicită o mai mare transparență și corectitudine a practicilor de stabilire a prețurilor pentru mărcile proprii și pentru cele independente; insistă asupra instituirii unor norme pentru a preveni copierea de tip parazit a mărcilor independente de către marii comercianți cu amănuntul pentru a-și crea propriile mărci comerciale;
11. solicită apropierea interpretărilor naționale ale legislației UE privind concurența, astfel încât comportamentul anticoncurențial să poată fi identificat și interpretat în același fel în întreaga Uniune; solicită, de asemenea, Comisiei să elaboreze orientări pentru ca autoritățile naționale din domeniul concurenței să adopte o abordare mai globală în ceea ce privește concentrarea pe verticală de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente;
12. invită Comisia să efectueze o analiză aprofundată a diferențelor de abordare dintre cele 27 de politici naționale din domeniul concurenței și să încurajeze soluții care implică toți partenerii din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și care previn abuzul de poziție dominantă, care are loc de multe ori în detrimentul producătorilor agricoli;
13. invită Comisia să coordoneze activitățile diverselor sale servicii pentru a juca un rol mai eficace în monitorizarea prețurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și în monitorizarea dinamicii vânzărilor cu amănuntul și a cotelor de piață respective pe teritoriul UE;
14. solicită instituirea unor mediatori naționali independenți pentru comerțul cu produse alimentare, care să-și desfășoare activitatea în colaborare cu autoritățile competente în materie comercială și de concurență și care să facă schimb de informații și de bune practici, să ofere consiliere cu privire la legislația și la normele în vigoare și să recomande sancțiuni corespunzătoare și în timp util;
15. insistă să se aplice sancțiuni cu efect disuasiv în cazul în care se constată abuzuri; sancțiunile trebuie să fie proporționale cu dauna financiară și comercială provocată participanților la lanțul de aprovizionare cu alimente;
16 consideră că soluția pentru remedierea dezechilibrelor din lanțul de aprovizionare cu alimente constă într-un cadru adaptat, care să combine reglementarea, adaptarea la legislația în materie de concurență și o abordare pe orizontală, concomitent cu acordurile de autoreglementare; insistă ca statele membre să promoveze dezvoltarea celor mai bune practici și/sau coduri de conduită în parteneriat cu toate părțile interesate;
17. consideră că ar trebui să se lanseze o campanie la nivelul UE prin care agricultorii să fie informați despre drepturile contractuale pe care le au, precum și despre cele mai frecvente practici contractuale și comerciale neloiale și abuzive;
18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.