PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la dezechilibrele din lanțul de aprovizionare cu alimente (2011/2904(RSP))
16.1.2012
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
José Bové în numele Grupului Verts/ALE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0006/2012
B7‑0009/2012
Rezoluția Parlamentului European referitoare la dezechilibrele din lanțul de aprovizionare cu alimente (2011/2904(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (COM(2009)0591) și diferitele documente de lucru anexate la această comunicare,
– având în vedere recomandările finale ale Grupului la nivel înalt pentru competitivitatea industriei agroalimentare din 17 martie 2009[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 26 martie 2009 referitoare la prețurile la alimente în Europa[2],
– având în vedere declarația sa din 19 februarie 2008 privind „investigarea și soluționarea abuzurilor de putere exercitate de supermarketurile care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană”[3],
– având în vedere concluziile adoptate de Consiliu la 29 martie 2010 cu privire la îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa[4],
– având în vedere raportul intitulat „Agroeconomia și dreptul la alimentație” al raportorului special al ONU pentru dreptul la alimentație,
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât recenta volatilitate a prețurilor produselor alimentare și materiilor prime a generat preocupări legate de funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente la nivel european și mondial;
B. întrucât, începând cu anul 1996, prețurile la alimente au crescut cu 3,3 % anual, în timp ce prețurile percepute de către agricultori au crescut cu numai 2,1 %, iar cheltuielile de exploatare cu 3,6 %, ceea ce demonstrează faptul că lanțul de aprovizionare cu alimente nu funcționează corect;
C. întrucât în comunicarea Comisiei se recunoaște faptul că „aceste schimbări au avut consecințe grave pentru producătorii din sectorul agricol și îi afectează pe consumatori, care nu beneficiază de condiții echitabile”[5];
D. întrucât în medie, în anul 2008, prețurile plătite de consumatorul final au rămas constante sau chiar au crescut, în ciuda scăderii drastice înregistrate de prețurile produselor agricole;
E. întrucât relațiile comerciale echilibrate nu ar îmbunătăți doar funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente, ci ar fi și în beneficiul agricultorilor;
F. întrucât, în prezent, proliferarea practicilor comerciale neloiale subminează capacitatea de investiție și de inovare a agricultorilor (în special cu privire la tehnologiile ecologice, la atenuarea schimbărilor climatice și la sursele de energie regenerabilă, în timp ce agricultorii trebuie să respecte standarde înalte de mediu, aceste cerințe urmând să fie consolidate și mai mult în cadrul politicii agricole comune în perioada de după 2013);
G. întrucât ponderea valorii agricole adăugate din lanțul de aprovizionare cu alimente a scăzut în UE-25 de la 31% în 1995 la 24% în 2005 și întrucât datele preliminare pentru următorii ani indică o continuare a procesului de scădere a randamentului pentru agricultori și o creștere constantă a profiturilor înregistrate de către operatori, comercianții cu amănuntul și/sau angro și de către operatorii economici din afara lanțului de aprovizionare cu alimente;
H. întrucât în 2009, în UE-27, venitul mediu în agricultură a scăzut cu peste 12%, și, prin urmare, agricultorii nu mai pot realiza venituri echitabile de pe urma muncii lor și întrucât, în ciuda acestui lucru, agricultorii și sectorul agroalimentar încă au datoria de a produce alimente care să respecte standarde de calitate foarte înalte la prețuri pe care consumatorii să și le poată permite, în conformitate cu obiectivele PAC;
I. întrucât lanțul de aprovizionare cu alimente include agricultorii, cooperativele de „agricultori” și organizațiile producătorilor, industria de prelucrare a produselor alimentare, angrosiștii, comercianții cu amănuntul, lanțurile de supermarketuri, furnizorii de servicii de alimentație, restaurantele, furnizarea directă de alimente provenite din agricultura de subzistență, producția privată și consumatorii, dar și operatorii economici din afara lanțului de aprovizionare cu alimente, precum: companiile de comunicare și promovare, furnizorii de transport și logistică, de energie și utilități, de servicii de ambalare, de resurse tehnice, de aditivi, de tehnologii și furnizori de servicii de consultanță; întrucât, pentru a spori sustenabilitatea întregului lanț, trebuie să se țină seama de această complexitate și mare diversitate;
J. întrucât comunicarea Comisiei identifică o serie de probleme grave, cum ar fi abuzul de putere al cumpărătorului dominant, practicile neloiale în ceea ce privește contractarea (inclusiv întârzierea efectuării plăților), modificări unilaterale ale contractelor, plăți în avans în vederea asigurării accesului la negocieri, accesul restricționat pe piață, lipsa de informații cu privire la stabilirea prețurilor și la distribuția marjelor de profit în întreg lanțul alimentar, strâns legate de creșterea concentrării observate în sectorul aprovizionării și în sectorul vânzărilor angro și cu amănuntul;
K. întrucât în comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 se recomandă promovarea și facilitarea restructurării și consolidării sectorului agricol prin promovarea creării de organizații voluntare ale producătorilor agricoli;
L. întrucât globalizarea și procesele de concentrare, în special la nivelul comerțului cu amănuntul, au creat un dezechilibru între diferiții operatori ai lanțului de aprovizionare cu alimente și, în realitate, la momentul actual, există un număr foarte mic de comercianți cu amănuntul care sunt lideri de piață și care negociază în mod direct sau indirect cu 13,4 milioane de agricultori și cu 310 000 de întreprinderi agroalimentare din întreaga UE;
M. întrucât concentrarea excesivă duce la pierderi în ceea ce privește diversitatea produselor, patrimoniul cultural, unitățile de desfacere, locurile de muncă și mijloacele de subzistență;
N. întrucât Comisia susține că dezechilibrele contractuale asociate cu raportul inegal de forțe au efecte negative asupra concurenței din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, deoarece este posibil ca operatorii mici, dar eficienți, să fie obligați să funcționeze în condiții de rentabilitate redusă, ceea ce limitează capacitatea și motivația acestora de a investi în îmbunătățirea calității produselor și în inovarea proceselor de producție;
O. întrucât produsele alimentare se comercializează în mod liber pe piața internă, iar rezultatele negocierilor privind prețurile dintre producători (organizații), prelucrători, angrosiști și comercianți cu amănuntul sunt deseori determinate de evoluția prețurilor pe piața mondială;
P. întrucât diferența foarte mare din punct de vedere numeric și al puterii economice dintre agricultori și comercianții cu amănuntul indică în mod clar un lanț de aprovizionare cu alimente dezechilibrat; întrucât în vederea stabilirii unui echilibru numeric este necesară promovarea dezvoltării organizațiilor economice de agricultori; întrucât cooperativele joacă un rol fundamental prin sporirea influenței lor și a puterii de negociere de care dispun;
Q. întrucât Uniunea Europeană face parte integrantă din rețeaua comercială mondială, fiind ferm angajată față de comerțul mondial în temeiul contractelor;
R. întrucât Uniunea Europeană este cel mai mare importator și exportator de produse agricole din lume, iar importurile de produse agricole ale UE au crescut în 2008 cu peste 10 % ajungând la 98 600 de milioane EUR, în timp de exporturile de produse agricole au crescut cu aproximativ 11 % până la 75 200 de milioane EUR;
S. întrucât Uniunea Europeană acordă deja foarte multe plăți financiare în avans în cadrul politicii sale de ajutor pentru dezvoltare; întrucât încheierea unilaterală a acordurilor bilaterale în dezavantajul agriculturii europene este interzisă,
1. salută Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (COM(2009)0591), întrucât recunoaște existența unor dezechilibre semnificative în ceea ce privește forța diferiților operatori, dar consideră că măsurile propuse în comunicarea menționată nu sunt suficiente pentru a soluționa problemele existente;
2. invită Comisia și statele membre să abordeze urgent problema distribuției inechitabile a profiturilor în cadrul lanțului alimentar, în special pentru a asigura venituri adecvate pentru agricultori; recunoaște că, pentru a stimula sisteme de producție sustenabile și etice, agricultorii trebuie să fie compensați pentru investițiile pe care le fac și pentru angajamentele pe care și le asumă în aceste domenii; subliniază faptul că, în locul luptelor pentru putere, trebuie stabilite raporturi de colaborare;
3 constată faptul că au fost îndeplinite toate obiectivele legate de agricultură menționate în Tratatul de la Roma (creșterea productivității, aprovizionarea corespunzătoare cu alimente, prețuri de consum rezonabile, stabilizarea piețelor), cu excepția celui privind asigurarea unor venituri echitabile în agricultură; prin urmare, invită Comisia să țină seama în mod adecvat de acest aspect în cadrul tuturor propunerilor bugetare;
4. recunoaște necesitatea unui sector de producție stabil, sigur și profitabil ca factor decisiv în cadrul lanțului alimentar; în același timp însă, ia act de faptul că lanțul alimentar este alcătuit din mai mulți actori – agricultori, prelucrători, producători, furnizori și comercianți cu amănuntul – care generează împreună valoare adăugată și au nevoie, la rândul lor, de un anumit grad de siguranță;
Transparența prețurilor
5. invită Comisia să îmbunătățească Instrumentul european de monitorizare a prețurilor, făcându-l mai ușor de utilizat, prin includerea unei interfețe multilingve care să cuprindă o gamă mai largă de produse alimentare și prin îmbunătățirea comparabilității prețurilor la fiecare nivel al lanțului de aprovizionare cu alimente și între statele membre, în așa fel încât să răspundă nevoilor consumatorilor și agricultorilor în ceea ce privește o mai mare transparență în materie de stabilirea prețurilor la produsele alimentare;
6. regretă reticența Comisiei Europene de a efectua un studiu cu privire la distribuția marjelor de profit în cadrul lanțurilor de aprovizionare cu alimente, astfel cum s-a convenit în ceea ce privește procedura bugetară 2009;
7. subliniază că un dezechilibru al transparenței comerciale între exploatațiile agricole și actorii din amontele și din avalul lanțului alimentar ar putea avea consecințe negative asupra poziției de negociere a agricultorilor și a grupurilor de producători;
8. invită Comisia să deruleze rapid proiectul-pilot privind crearea unui observator european al prețurilor și marjelor agricole (și să completeze acest instrument cu date referitoare la prețuri, marje și volume), pentru care Parlamentul European și Consiliul au prevăzut un credit în valoare de 1,5 milioane de euro în bugetul pentru exercițiul 2010, să îl stabilească în cadrul Comisiei și să includă, în funcție de sectoarele agricole cheie ale statelor membre și de situațiile lor socio-economice, o comparație a costurilor sustenabile de producție și a prețurilor la producător în vederea stabilirii diferențelor între produsele convenționale și produsele etice;
9. îndeamnă Comisia să mențină Grupul la nivel înalt pentru lanțul de aprovizionare cu alimente ca forum permanent de discuție, deoarece s-a dovedit a fi un instrument important în vederea identificării problemelor, a efectuării de recomandări și a adoptării de strategii pentru remedierea situației actuale de dezechilibru;
10. invită Comisia să propună introducerea obligativității raportării anuale de către cele mai importante întreprinderi comerciale, de prelucrare, de vânzare angro și de vânzare cu amănuntul din Europa cu privire la cotele lor de piață (inclusiv informații referitoare la etichetele private) pentru produsele alimentare esențiale și cu privire la volumele de vânzări lunare, astfel încât toți partenerii de piață să poată estima evoluția cererii și a ofertei, precum și evoluția prețurilor în lanțul alimentar;
11. constată că, în unele țări, industria de prelucrare a alimentelor obține cea mai mare marjă de profit în cadrul lanțului alimentar, fapt ce a fost confirmat și de Comisie; prin urmare, solicită îndeosebi monitorizarea și controlul industriei de prelucrare pentru a garanta transparența prețurilor;
12. consideră că este necesară creșterea transparenței pieței și a informațiilor puse la dispoziția consumatorilor, ca o condiție esențială în vederea accentuării identității produselor și a asigurării unei varietăți a alimentelor și a produselor agricole și agroalimentare care oglindesc istoria și cultura a numeroase state și regiuni și care reflectă natura „specifică” a agriculturii fiecărui stat membru;
13. îndeamnă Comisia să impună furnizarea în documentul de tranzacție a unor dovezi clare cu privire la valoarea mărfii vândute de furnizor, precum și prețul real net al tranzacției;
14. invită Comisia să efectueze o evaluare de impact cu privire la beneficiile unui cadru juridic îmbunătățit care să acopere etichetele private de calitate și ale distribuitorilor, cu scopul de a evita multiplicarea acestora, de a asigura mai multă transparență pentru consumatori și acces pe piață pentru producători;
15. subliniază necesitatea de a promova o creștere a valorii adăugate a producției agro-alimentare europene și de a lansa campanii de informare pentru consumatori cu privire la eforturile depuse de agricultori și de industrie în ceea ce privește mediul, siguranța alimentară și bunăstarea animalelor;
Concurența
16. invită autoritățile europene și naționale din domeniul concurenței și alte autorități de reglementare implicate în producție și comerț să abordeze cu fermitate problemele legate de poziția dominantă și de cotele de piață semnificative ale comercianților agroeconomici, ale întreprinderilor de prelucrare și ale comercianților cu amănuntul care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente; îndeamnă aceste autorități să ia măsuri împotriva practicilor abuzive de cumpărare ale tuturor actorilor care plasează agricultorii într-o poziție de negociere inechitabilă;
17. invită Comisia să stabilească o nouă relație între normele în domeniul concurenței și PAC cu scopul de a oferi agricultorilor și organizațiilor interprofesionale ale acestora instrumentele necesare pentru îmbunătățirea poziției lor de negociere;
18. înseamnă Comisia să examineze consecințele pătrunderii semnificative pe piață a unui singur comerciant cu amănuntul sau a unui număr redus de comercianți cu amănuntul într-un anumit stat membru; îndeamnă Comisia să ia în considerare posibilitatea de a introduce măsuri corective – în beneficiul producătorilor și al consumatorilor – în cazul în care practicile comercianților cu amănuntul sau cotele de piață se dovedesc a avea efecte anticoncurențiale;
19. invită Comisia să prezinte un raport Parlamentului, până la sfârșitul anului 2010, în care să furnizeze date privind abuzul de putere de cumpărare în UE, comportamentul anticoncurențial și practicile contractuale neloiale din lanțul alimentar începând cu sectorul materiilor prime și până la consumator și să propună soluții adecvate;
20. invită statele membre, acolo unde este cazul, să ofere autorităților naționale din domeniul concurenței mai multe posibilități de acțiune prin stabilirea unor mecanisme simple pentru adunarea de dovezi privind denaturarea concurenței prin practici contractuale neloiale;
21. consideră că este necesară interzicerea, la nivel comunitar, a vânzării sub prețul de achiziție;
22. îndeamnă Comisia să inițieze o investigație sectorială completă în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente în vederea stabilirii nivelului abuzului de putere de cumpărare în acest sector; evidențiază succesul înregistrat de ancheta cu privire la concurență realizată în sectorul farmaceutic în 2009;
23. îndeamnă Comisia să revizuiască criteriile utilizate în prezent pentru a evalua comportamentul anticoncurențial (indicele Herfindahl); acest indice, care este util în evaluarea riscului de monopol, nu este în măsură să ofere o valoare reală a practicilor anticoncurențiale de tip coluziune și oligopol, cum se pare că au loc, cel puțin parțial, în cazul vânzării cu amănuntul la scară largă;
24. invită Comisia să asigure o aplicare cu obiective definite mai clar a normelor privind concurența în cadrul lanțul alimentar și să analizeze posibilitatea prezentării unor propuneri legislative către Parlament și Consiliu în acest sens, astfel încât să se limiteze în mod eficient dezvoltarea pozițiilor dominante de pe piață în cadrul sectoarelor de materii prime, al industriei de prelucrare a produselor alimentare și al sectorului comerțului cu amănuntul și să se consolideze puterea de negociere a agricultorilor, permițându-le acestora să ia măsuri coordonate împotriva actorilor dominanți prin intermediul unor organizații ale producătorilor, organizații sectoriale și IMM-uri eficiente;
25. consideră că Regulamentul nr. 1234/2007 privind organizarea comună a piețelor (OPC) trebuie revizuit de urgență pentru a consolida acest tip de organizații și că domeniul de aplicare al acestui regulament ar trebui extins în așa fel încât practicile durabile de producție să reprezinte o condiție de exceptare de la aplicarea articolului 101 din TFUE;
26. consideră va fi necesar un anumit grad de coordonare și armonizare la nivelul UE a măsurilor naționale împotriva practicilor comerciale neloiale;
27. îndeamnă Comisia să prevadă o diversificare legislativă a produselor cu o puternică bază teritorială, care se evidențiază prin caracterul lor local sau regional specific sau distinctiv în comparație cu produsele standardizate;
28. solicită Comisiei să ia măsuri în vederea menținerii diverselor caracteristici nutriționale, legate de mediu sau de sănătate ale alimentelor și să se asigure că prețurile vor fi în deplină concordanță cu această diversitate; în esență, concurența ar trebui, de asemenea, dezvoltată pe baza unor caracteristici calitative variate, care ar trebui măsurate în mod corespunzător;
Abuzul de putere de cumpărare și contractarea
29. invită Comisia să se asigure că legislația UE în domeniul concurenței nu este eludată de abuzul de putere de cumpărare (fără a se produce o denaturare a concurenței) în lanțul alimentar, fenomen ce deseori se manifestă prin întârzierea efectuării plăților către agricultori sau întreprinderile mici de prelucrare, prin modificări ulterioare ale condițiilor contractuale, prin scăderi forțate ale prețurilor, prin revânzarea în pierdere sau prin cerințe referitoare la volume excesive ori prin taxe de listare nejustificate, și, dacă este necesar, să prezinte propuneri legislative corespunzătoare;
30. solicită în special ca termenele de plată în lanțul de aprovizionare cu alimente să fie reduse la un maximum de 30 de zile pentru toate produsele alimentare și la o perioadă mai scurtă pentru produsele agricole cu grad ridicat de perisabilitate, în cadrul revizuirii în curs a Directivei 2000/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cadrul tranzacțiilor comerciale (prevăzându-se excepții pentru organizațiile de producători și pentru cooperative);
31. îndeamnă Comisia să propună o extindere a legislației europene în domeniul concurenței dincolo de preocupările limitate pe care se axează în prezent, și anume bunăstarea consumatorilor și asigurarea unor prețuri mici la alimente;
32. solicită Comisiei să verifice dacă cerințele impuse de lanțurile comerciale individuale, altele decât cele stabilite prin regulamente, referitoare la practicile din producția agricolă de legume și fructe și la reziduurile rezultate din pesticide, de a limita comerțul liber și de a consolida în mod nejustificat poziția comerțului în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, sunt adecvate;
33. solicită stabilirea unei liste a practicilor abuzive de piață, precum vânzările în pierdere sau comisioanele din vânzări, precum și interzicerea clară a acestora de către Uniunea Europeană; solicită stabilirea unei liste publice a întreprinderilor care nu respectă normele, precum și sancționarea lor;
34. invită Comisia să analizeze dacă și în ce măsură utilizarea abuzivă a etichetelor private (produse de marcă proprie) și practicile de formare a alianțelor de cumpărare de către lanțurile de supermarketuri conduc la o denaturare a concurenței și la crearea unei presiuni asupra agricultorilor și la reducerea sistematică a prețurilor la producător; subliniază faptul că utilizarea abuzivă a etichetelor private are un impact negativ asupra capacității de inovare a producătorilor (în special a producătorilor mici); îndeamnă Comisia să ia măsuri în acest sens astfel încât agricultorii și grupurile de producători să beneficieze de un tratament echitabil în procesul de stabilire a prețurilor;
35. consideră că recomandările Comisiei de a se intensifica integrarea verticală în industria alimentară nu reflectă întotdeauna necesitatea reechilibrării puterii de negociere dintre agricultori, distribuitori și industria alimentară și că, prin urmare, acele strategii ar trebui însoțite de măsuri de descurajare a practicilor abuzive;
36. atrage atenția asupra faptului că agricultura contractuală impusă de către cumpărători, integrarea verticală și contractele futures, care joacă un rol din ce în ce mai important, ar putea submina concurența și puterea de negociere a agricultorilor; prin urmare, solicită Comisiei să examineze mai îndeaproape efectele unor asemenea relații contractuale și, dacă este cazul, să ia măsurile necesare;
37. invită Comisia și statele membre să promoveze practicile contractuale echitabile între toți actorii lanțului de aprovizionare cu alimente pe baza unor condiții negociate cu organizațiile de agricultori și de producători, inclusiv cu organizațiile sectoriale și interprofesionale, astfel încât să se îmbunătățească practicile agricole durabile și să se asigure produse de cea mai bună calitate, să se reducă prețurile la cumpărare ale materiilor prime și să se garanteze prețuri echitabile, precum și să se prevadă un sistem ușor accesibil prin care să se împiedice încălcarea contractelor de către cumpărători; consideră că contractele standard ar putea constitui instrumente utile, a căror aplicare ar trebui să devină obligatorie în anumite sectoare; sprijină schimbul de cele mai bune practici cu privire la notificarea practicilor contractuale între statele membre, inclusiv furnizarea de informații către Comisie;
38. salută și încurajează numirea unor mediatori pentru sectorul vânzării cu amănuntul de produse alimentare și instituirea unor mecanisme de mediere menite să garanteze respectarea acordurilor contractuale; invită Comisia să analizeze experiențe din acest domeniu în vederea numirii unui mediator la nivelul UE pentru sectorul vânzării cu amănuntul de produse alimentare, ale cărui sarcini să constea în asigurarea aplicării codurilor de conduită, a celor mai bune practici și a contractelor în tranzacțiile dintre operatorii din diferite din state membre;
39. solicită Comisiei să divulge practicile neloiale privind taxele de listare și alte taxe de introducere pe piață și să examineze dacă acestea încalcă legislația în domeniul concurenței; solicită Comisiei să propună norme uniforme cu privire la taxele de listare și de introducere pe piață și, în special, să ia măsuri împotriva taxelor excesive solicitate de distribuitori;
40. consideră că Comisia trebuie să promoveze o campanie de informare pe scară largă, la nivel european, în vederea sporirii gradului de sensibilizare a agricultorilor cu privire la drepturile lor, la practicile abuzive care i-ar putea viza și la mijloacele disponibile de denunțare a acestor abuzuri;
Speculația
41. solicită Uniunii Europene să facă presiuni pentru crearea unei agenții mondiale de reglementare independente, responsabilă de stabilirea normelor pentru contractele futures pe mărfuri și pentru bursa de opțiuni, precum și de punerea în aplicare a unor măsuri de reglementare stricte împotriva speculațiilor cu produse alimentare la nivel mondial;
42. solicită ca, având în vedere orientarea din ce în ce mai crescută către piață, să se ia măsuri în vederea eliminării volatilității extreme a prețurilor, dat fiind faptul că anumiți operatori din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente profită de acest fenomen, în timp ce alții sunt în mod vizibil afectați negativ de acesta; solicită Comisiei, prin urmare, să propună acte legislative referitoare la instrumente de combatere a volatilității prețurilor în vederea reducerii vulnerabilității producătorilor;
43. invită Comisia să sporească competențele autorităților europene responsabile de piețele de schimb de mărfuri, astfel încât să se evite speculațiile cu produse alimentare, și să depună eforturi pentru punerea în aplicare a unor măsuri UE adecvate care să împiedice speculațiile cu produse neagricole pentru a influența contractele futures în domeniul agricol;
44. solicită Comisiei să îmbunătățească monitorizarea și transparența globală a piețelor instrumentelor financiare derivate din sectorul produselor agricole de bază și, de asemenea, să sporească transparența activităților extrabursiere în contextul viitoarei revizuiri a directivei MiFID și a altor acte legislative relevante;
Autoreglementarea
45. îndeamnă Consiliul să încurajeze în continuare inițiativele de autoreglementare și posibilitatea de a crea fonduri mutuale pentru a putea face față riscurilor economice, astfel încât să se consolideze poziția de negociere a agricultorilor, în special prin sprijinirea organizațiilor economice și de producători, a organizaților sectoriale și a cooperativelor agricole;
46. încurajează statele membre să elaboreze coduri de bune practici comerciale pentru lanțul alimentar, inclusiv mecanisme de plângere și sancțiuni pentru practicile neloiale; solicită Comisiei să propună un cod comun, cu aplicabilitate în întreaga UE, pentru reechilibrarea relațiilor din lanțul de aprovizionare cu alimente; îndeamnă, de asemenea, Comisia să prezinte o propunere privind aplicarea unui mecanism la nivel european în vederea monitorizării, prin intermediul organismelor specializate din statele membre, a relațiilor dintre distribuitorii dominanți și furnizorii acestora;
47. consideră că este necesară stimularea unei mai bune integrări a diferitelor verigi ale lanțului de distribuție prin organizații interprofesionale și crearea de contracte-tip pe bază voluntară, cu posibilitatea, în anumite cazuri, în special în cazul produselor perisabile, ca statele membre să poate impune aplicarea lor obligatorie;
Sisteme alimentare durabile și calitatea alimentelor
48. deplânge faptul că, în comunicarea sa, Comisia nu subliniază mai clar importanța agriculturii în cadrul lanțului de valori economice în domeniul aprovizionării cu alimente și în industria alimentară; subliniază corespondențele dintre nivelul scăzut al prețurilor la producător și supraproducția structurală, precum și consecințele acestora asupra sustenabilității, a calității produselor alimentare, a bunăstării animalelor, a inovării agricole și a ocupării forței de muncă în regiunile defavorizate;
49. solicită Comisiei să propună adoptarea unor instrumente de susținere și promovare a lanțurilor de aprovizionare cu alimente gestionate de agricultori, a lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente și a piețelor de agricultori, în vederea stabilirii unei relații directe cu consumatorii și pentru a le permite agricultorilor să obțină o pondere mai echitabilă din valoarea prețului final de vânzare prin reducerea numărului intermediarilor și a etapelor procesului;
50. îndeamnă Comisia ca, în cadrul activităților sale, să acorde o atenție specială situației din țările în curs de dezvoltare și să nu pună în pericol auto-aprovizionarea cu alimente a țărilor terțe respective;
51. invită Comisia să revizuiască standardele de igienă ale UE în ceea ce privește comercializarea la distanță sau locală și termenul de valabilitate al produselor, să descentralizeze și să simplifice sistemele de certificare și control și să promoveze relațiile directe producător-consumator și lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente;
52. consideră că organizațiile de producători, cooperativele de agricultori și IMM-urile ar trebui să beneficieze de un tratament preferențial la acordarea contractelor de achiziții publice în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente; solicită, prin urmare, Comisiei, să propună măsuri în această privință;
53. recunoaște importanța și necesitatea unei reglementări ferme cu privire la calitatea produselor agricole; reamintește, în acest sens, Rezoluția Parlamentului European din 25 martie 2010 referitoare la politica privind calitatea produselor agricole și menționează nevoia ca produsele importate să respecte toate normele de calitate și de producție în vederea evitării unei concurențe neloiale cu produsele europene;
54. reamintește că stabilitatea veniturilor agricultorilor determină capacitatea acestora de a investi în tehnologii ecologice, în atenuarea schimbărilor climatice și în sursele regenerabile de energie și în măsuri de protecție a mediului pentru o agricultură sustenabilă și că, de asemenea, agricultorii trebuie să respecte standarde înalte de mediu care, în plus, vor fi consolidate și mai mult în cadrul politicii agricole comune din perioada de după 2013;
55. consideră că este esențială îmbunătățirea organizării și raționalizarea în continuare a lanțului de aprovizionare cu alimente pentru a reduce impactul transportării produselor alimentare (mile alimentare) asupra mediului și pentru a promova comercializarea produselor alimentare locale;
56. subliniază că investițiile în facilități de păstrare și ambalare a produselor agricole pot juca un rol important în asigurarea unor prețuri echitabile pentru aceste produse;
57. subliniază necesitatea asigurării unei dezvoltări sustenabile a economiei rurale prin încurajarea activităților de prelucrare a produselor agricole în cadrul exploatației, dar și a activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor suplimentare;
58. invită Comisia să susțină inițiativele locale și regionale de comercializare a alimentelor și să nu le împovăreze inutil prin legislație și birocrație exagerate, întrucât acestea au o contribuție importantă la crearea valorii adăugate a exploatațiilor agricole;
Autoaprovizionarea, serviciile alimentare publice și risipa de alimente
59. solicită Comisiei să țină seama în mod corespunzător, la revizuirea standardelor UE, de producătorii de alimente de la nivel local, inclusiv cei implicați în producția de subzistență;
60. invită Comisia să evalueze modificările posibile ale normelor privind practicile de achiziții publice pentru serviciile de alimentație publică cu scopul de a consolida practicile agricole durabile și bunăstarea animalelor și de a dezvolta produse alimentare de sezon și locale;
61. consideră că achizițiile publice, de exemplu în cadrul programelor specifice privind produsele lactate și fructele și legumele, aplicate în școli, ar trebui să garanteze accesul micilor producători locali și al grupurilor locale de producători;
62. consideră că ar trebui luate măsuri pentru a stimula piețele agricole administrate direct de agricultori, crearea de spații de comercializare în care producătorii să furnizeze consumatorilor produsele în mod direct și crearea unor programe de promovare a vânzărilor de produse pe piețele locale;
63. îndeamnă Comisia să analizeze, într-un raport către Parlamentul European și Consiliu, problema deșeurilor considerabile de produse alimentare în lanțul alimentar, care, în majoritatea statelor membre, reprezintă până la 30 % din produsele alimentare, și să ia măsuri printr-o campanie de informare cu privire la valoarea esențială a alimentelor;
64. subliniază necesitatea dezvoltării unor programe alimentare pentru cetățenii UE care au nevoie de acestea, cum ar fi persoanele cele mai dezavantajate, persoanele în vârstă și tinerii;
65. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/files/high_level_group_2008/documents_hlg/final_recommendations_hlg_17_03_09_en.pdf
- [2] Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2009)0191.
- [3] Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2008)0054.
- [4] http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/agricult/113636.pdf
- [5] COM (2009)0591,Introducere.