PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la combaterea homofobiei în Europa
21.5.2012 - (2012/2657(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Cornelis de Jong, Mikael Gustafsson, Cornelia Ernst, Younous Omarjee, Marie-Christine Vergiat, Søren Bo Søndergaard, Marisa Matias, Alda Sousa, Nikolaos Chountis, Patrick Le Hyaric, Willy Meyer în numele Grupului GUE/NGL
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0234/2012
B7‑0242/2012
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la combaterea homofobiei în Europa
Parlamentul European,
– având în vedere Declaraţia universală a drepturilor omului, Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, Convenţia cu privire la drepturile copilului şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
– având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5) şi articolele 6, 7, 21 şi 27 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolele 10 şi 19 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Setul de instrumente pentru promovarea şi protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale şi transgender (LGBT) adoptat de Grupul de lucru pentru drepturile omului al Consiliului Uniunii Europene,
– având în vedere Rezoluţia 1728 din 29 aprilie 2010 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind discriminarea bazată pe orientarea sexuală şi identitatea de gen, precum şi Recomandarea CM/Rec(2010)5 din 31 martie 2010 a Comitetului de Miniştri privind măsurile de combatere a discriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen,
– având în vedere Raportul din noiembrie 2010 al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale, intitulat „Homofobia, transfobia şi discriminarea pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen”,
– având în vedere rezoluţia sa anterioară din 18 aprilie 2012 referitoare la drepturile omului în lume şi politica Uniunii Europene în această privinţă, inclusiv implicaţiile pentru politica strategică a UE în domeniul drepturilor omului,
– având în vedere Rezoluţia sa anterioară din 14 decembrie 2011 referitoare la reuniunile la nivel înalt UE-Rusia,
– având în vedere Rezoluţia sa anterioară din 28 septembrie 2011 referitoare la drepturile omului, orientarea sexuală şi identitatea de gen la Organizaţia Naţiunilor Unite,
– având în vedere Rezoluţia sa anterioară din 19 ianuarie 2011 referitoare la încălcarea dreptului la libertatea de exprimare şi discriminarea pe motive de orientare sexuală în Lituania,
– având în vedere Rezoluţia sa anterioară din 17 septembrie 2009 referitoare la legea lituaniană privind protecţia minorilor faţă de efectele dăunătoare ale informaţiilor publice,
– având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la homofobie, în special Rezoluţia din 26 aprilie 2007 privind homofobia în Europa, Rezoluţia din 15 iunie 2006 privind intensificarea violenţei rasiste şi homofobe în Europa, Rezoluţia din 18 ianuarie 2006 privind homofobia în Europa,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Uniunea Europeană este fondată pe valori precum respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectul pentru drepturile omului, inclusiv pentru drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor, şi înţelege să afirme şi să promoveze aceste valori în relaţiile cu comunitatea internaţională;
B. întrucât homofobia se defineşte prin frica iraţională şi aversiunea bazate pe prejudecăţi faţă de homosexualitate şi faţă de persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale şi transgender (LGBT) şi este similară rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi sexismului; întrucât homofobia se manifestă în diferite forme în sfera publică şi privată, de exemplu prin discursurile de instigare la ură şi la discriminare, prin ridiculizare şi violenţă verbală, psihologică şi fizică, prin persecuţii şi crime, prin discriminare în încălcarea principiului egalităţii şi prin limitări nejustificate şi nerezonabile ale drepturilor, acestea fiind adesea ascunse în spatele unor justificări bazate pe ordinea publică, pe libertatea religioasă şi pe dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă;
C. întrucât în Rusia au fost adoptate legi penale şi administrative împotriva „propagandei homosexuale” în regiunea Ryazan în 2006, în Arkhangelsk în 2011, în Kostroma şi Sankt Petersburg în 2012, iar regiunile Novosibirsk şi Moscova examinează în prezent astfel de proiecte de lege; întrucât acestea prevăd diferite amenzi de până la 1 270 EUR pentru persoanele fizice şi de până la 12 700 EUR pentru asociaţii şi companii; întrucât Duma federală examinează un proiect de lege similar;
D. întrucât Parlamentul din Ucraina examinează în prezent două proiecte de lege depuse în 2011 şi 2012 care vizează încadrarea ca infracţiune a „răspândirii homosexualităţii”, inclusiv a „desfăşurării de reuniuni, marşuri, acţiuni, demonstraţii şi evenimente de masă care au drept scop distribuirea intenţionată a unor informaţii pozitive despre homosexualitate” şi care prevăd amenzi şi pedepse de până la cinci ani de închisoare; întrucât Comisia pentru libertatea de exprimare sprijină acest proiect de lege;
E. întrucât consiliile raionale şi municipale Bălţi, Anenii Noi, Chetriş şi Hiliuţi din Moldova au adoptat legi pentru interzicerea „propagandei homosexuale şi a activităţilor musulmane” în 2012; întrucât astfel de măsuri au fost deja declarate neconstituţionale de Cancelaria de Stat din Chetriş;
F. întrucât în Lituania este în continuare neclar dacă informaţiile publice pot sau nu pot promova acceptarea homosexualităţii, după adoptarea Legii privind protecţia minorilor împotriva efectelor dăunătoare ale informaţiilor publice, modificată în 2010;
G. întrucât în Letonia un membru al Consiliului Municipal al oraşului Riga a depus recent o propunere în vederea interzicerii „propagandei homosexuale”, urmărind interzicerea desfăşurării marşului „Baltic Pride” din 2012; întrucât această propunere nu a fost încă examinată;
H. întrucât în Ungaria partidul de extremă dreaptă Jobbik a depus recent mai multe proiecte de lege pentru a încadra ca infracţiune „propagarea tulburărilor de comportament sexual”, iar Fidesz a depus în Consiliul Municipal al oraşului Budapesta, în anticiparea marşului homosexualilor din acest oraş, un proiect de ordonanţă locală pentru „a limita marşurile obscene”; întrucât aceste propuneri au fost în cele din urmă abandonate, dar există riscul ca ele să fie reintroduse în parlamentele naţionale şi locale;
I. întrucât Delegaţia UE în Moldova şi-a exprimat „regretul profund şi preocuparea” cu privire la „aceste manifestări de intoleranţă şi de discriminare”;
J. întrucât Comisia şi-a afirmat angajamentul de a asigura respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în UE şi a declarat că homofobia nu îşi are locul în Europa;
K. întrucât homofobia continuă să se manifeste în statele membre şi în ţările terţe, inclusiv sub forma crimelor şi prin interzicerea marşurilor homosexualilor şi în favoarea egalităţii, prin utilizarea publică a unui limbaj incendiar, ameninţător sau care incită la ură, prin incapacitatea poliţiei de a asigura protecţia adecvată, prin demonstraţiile violente autorizate ale grupurilor homofobe, precum şi prin interzicerea explicită a recunoaşterii cuplurilor de acelaşi sex;
L. întrucât Parlamentul susţine în continuare în mod ferm principiul egalităţii şi combaterea discriminării pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen în UE şi se pronunţă pentru adoptarea directivei Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, care este blocată din cauza obiecţiilor formulate de unele state membre; întrucât Parlamentul susţine în continuare viitoarele propuneri privind recunoaşterea reciprocă a efectelor actelor de stare civilă, viitoarea revizuire a Deciziei-cadru privind rasismul şi xenofobia în vederea includerii infracţiunilor de natură homofobă, precum şi o foaie de parcurs cuprinzătoare privind egalitatea din perspectiva orientării sexuale şi a identităţii de gen;
Legile homofobe şi libertatea de exprimare în Europa
1. este foarte preocupat de aceste evoluţii care restrâng libertatea de exprimare şi de întrunire, pe baza unor concepţii greşite despre homosexualitate şi transgenderism;
2. regretă faptul că aceste legi sunt deja utilizate pentru a aresta şi amenda cetăţenii, inclusiv heterosexualii, care îşi exprimă sprijinul, toleranţa sau acceptarea faţă de persoanele LGBT; de asemenea, regretă faptul că aceste legi legitimează homofobia şi, uneori, violenţa, aşa cum a fost cazul atacului violent de la Sankt Petersburg din 17 mai 2012 îndreptat asupra unui autobuz care transporta activişti LGBT;
3. subliniază faptul că termenul de „propagandă” este arareori definit; este preocupat de actele demonstrabile de autocenzură ale mass-mediei, de faptul că cetăţenii sunt intimidaţi şi se tem să îşi exprime opiniile, precum şi de faptul că asociaţiile şi companiile care utilizează simboluri asociate comunităţii LGBT, cum ar fi curcubeul, pot fi urmărite în justiţie;
4. subliniază faptul că aceste legi contravin Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice, care protejează orientarea sexuală împotriva legilor şi practicilor discriminatorii[1] şi la care Rusia, Ucraina, Moldova, Lituania, Letonia şi Ungaria sunt părţi;
5. subliniază, totodată, faptul că educaţia este un element-cheie şi, prin urmare, consideră că este necesară o bună educaţie sexuală, care să fie accesibilă şi bazată pe respect; afirmă că copiii care fac parte din categoria LGBT trebuie să aibă acces la informaţii cu privire la sexualitatea lor; regretă faptul că aceste legi fac accesul la astfel de informaţii dificil şi ilegal;
6. subliniază în cele din urmă faptul că instanţele juridice naţionale şi internaţionale au susţinut constant că preocupările legate de moralitatea publică nu justifică tratamentul diferenţiat, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea de exprimare; atrage atenţia asupra faptului că în marea majoritate a ţărilor europene nu există astfel de legi şi că societăţile lor sunt prospere, diversificate şi bazate pe respect;
7. invită autorităţile de resort din Rusia, Ucraina, Moldova, Lituania, Letonia şi Ungaria să dea dovadă de respect faţă de principiul nediscriminării şi să garanteze respectarea sa, precum şi să reexamineze legile respective din perspectiva dreptului internaţional al drepturilor omului şi al angajamentelor asumate în temeiul acestuia;
8. invită Comisia, Consiliul şi Serviciul European de Acţiune Externă să ia act de aceste interdicţii şi să le condamne, în special în contextul afacerilor interne, al dialogului bilateral şi al Politicii europene de vecinătate; de asemenea, invită Consiliul Uniunii Europene şi Serviciul European de Acţiune Externă să ridice această problemă în forurile internaţionale relevante, cum ar fi Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Organizaţia Naţiunilor Unite;
Situaţia în Uniunea Europeană
9. regretă faptul că drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT nu sunt încă întotdeauna pe deplin respectate nici măcar în Uniunea Europeană; condamnă cu fermitate orice formă de discriminare pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen;
10. invită Comisia să revizuiască Decizia-cadru privind rasismul şi xenofobia pentru a-i consolida şi extinde domeniul de aplicare în vederea includerii homofobiei şi a transfobiei;
11. deplânge faptul că discriminarea împotriva transsexualilor este încă instituţionalizată într-o serie de state membre, inclusiv Franţa, şi solicită, prin urmare, o scoatere a transsexualităţii din domeniul psihiatric;
12. invită Consiliul Uniunii Europene şi statele membre să procedeze la prima lectură a propunerii de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală;
13. invită Comisia şi statele membre să se asigure că Directiva 2004/38/CE privind libera circulaţie este pusă în aplicare fără niciun fel de discriminare bazată pe orientarea sexuală; invită Comisia să propună măsuri pentru recunoaşterea reciprocă a efectelor actelor de stare civilă, pe baza principiului recunoaşterii reciproce; solicită Comisiei şi statelor membre să propună măsuri care să protejeze copiii (adoptaţi) care fac parte din familii compuse din cupluri de acelaşi sex care se mută într-un alt stat membru;
14. atrage atenţia asupra concluziilor Raportului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE, intitulat „Homofobia, transfobia şi discriminarea pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen”; invită Comisia şi statele membre să pună în aplicare opiniile exprimate în acest raport în cea mai mare măsură posibil;
15. invită Comisia să examineze cu atenţie rezultatele viitoare ale studiului realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale cu privire la persoanele LGBT şi să ia măsurile care se impun;
16. invită Comisia să se asigure că raportul anual privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale include o strategie pentru consolidarea protecţiei drepturilor fundamentale în UE, inclusiv informaţii complete şi cuprinzătoare privind incidenţa homofobiei în statele membre şi propuneri de soluţii şi de acţiuni pentru combaterea acesteia;
17. îşi reiterează solicitarea adresată Comisiei de a elabora o foaie de parcurs cuprinzătoare privind egalitatea din perspectiva orientării sexuale şi a identităţii de gen;
18. consideră că drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT pot fi mai bine protejate dacă acestea au acces la instituţii juridice precum concubinajul, parteneriatul civil sau căsătoria; salută faptul că 16 state membre oferă în prezent aceste opţiuni şi invită celelalte state membre să aibă în vedere aceleaşi demersuri;
19. invită statele membre să acorde dreptul de azil persoanelor persecutate pe baza orientării lor sexuale sau a identităţii de gen;
20. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate/Vicepreşedintelui Comisiei, guvernelor şi parlamentele statelor membre, guvernelor şi parlamentelor naţionale ale Rusiei şi Ucrainei, parlamentelor regionale din Rusia menţionate în prezenta rezoluţie şi consiliilor locale din Moldova menţionate în prezenta rezoluţie.
- [1] Toonen/Australia, Comunicarea nr. 488/§992, doc. ONU CCPR/C/50/D/488/1992 (1994); Young/ Australia, Comunicarea nr. 941/2000, doc. ONU CCPR/C/78/D/941/2000 (2003); X/Columbia, Comunicarea nr. 1361/2005, doc. ONU CCPR/C/89/D/1361/2005 (2007)..