PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”
6.6.2012 - (2012/2647(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Pervenche Berès în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
B7‑0275/2012
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Un cadru de calitate pentru stagii” (SWD(2012)099),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Exploatarea potențialului de a crea locuri de muncă al serviciilor personale și pentru gospodării” (SWD(2012)095),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Reforma EURES pentru a îndeplini obiectivele Europa 2020” (SWD(2012)100),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Punerea în aplicare a inițiativei privind oportunitățile pentru tineri: primii pași” (SWD(2012)098),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Tendințele și provocările pieței muncii” (SWD(2012)090),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Piețe ale forței de muncă deschise, dinamice și favorabile incluziunii” (SWD(2012)097),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al TIC” (SWD(2012)096),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Un plan de acțiune pentru forța de muncă din domeniul sănătății din UE” (SWD(2012)093),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al creșterii ecologice” (SWD(2012)092),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată ,,O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682) și Rezoluția sa din 4 octombrie 2011 referitoare la acest subiect,
– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și ucenicilor[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la contractele atipice, securizarea parcursului profesional, flexisecuritate și noile forme de dialog social[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile[3],
– având în vedere Concluziile Consiliului din 6 decembrie 2010 privind „Politicile de ocupare a forței de muncă pentru o economie competitivă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al resurselor și ecologică”,
– având în vedere studiul realizat în 2010 de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) intitulat „Competențe pentru locuri de muncă ecologice”,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la promovarea mobilității lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene[4],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 ianuarie 2011 intitulată „Analiză anuală a creșterii: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză” (COM(2011)0011) și proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Progresele către obiectivele europene comune în domeniul educației și formării” (SEC(2011)0526),
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale în sprijinul Strategiei Europa 2020[5],
– având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2011 referitoare la Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale[6],
– având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei și intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (O-000000/2012 – B7 0000/2012),
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât din cauza problemelor structurale persistente și a crizei economice, rata șomajului a crescut de la 9,5% în 2010 la 10,2% în 2012, numărul pierderilor de locuri de muncă ridicându-se la șase milioane în total din 2008 până în prezent;
B. întrucât provocările reprezentate de ocuparea forței de muncă, de incluziunea socială și de combaterea sărăciei se acutizează, iar diferențele dintre statele membre și dintre regiuni sunt din ce în ce mai pronunțate;
C. întrucât, potrivit estimărilor Comisiei, previziunile pentru 2012 sunt chiar și mai nefavorabile și indică o stagnare a PIB-ului UE în 2012 și un fenomen de recesiune în mai multe state membre;
D. întrucât 17,6 milioane de noi locuri de muncă vor trebui să fie ocupate pentru a se atinge obiectivul fixat în acest sens în Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, potrivit căreia rata de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani ar trebui să ajungă la 75% până în 2020;
E. întrucât instabilitatea locului de muncă este în primul rând o tragedie umană pentru lucrători și pentru familiile lor și atrage după sine o irosire a capacității de producție, întrucât competențele sunt în general pierdute ca rezultat al unei alternanțe excesive între situațiile de încadrare în muncă și perioade lungi de șomaj sau de inactivitate;
F. întrucât șomajul este deosebit de ridicat în rândul tinerilor, parțial din cauza neconcordanțelor dintre oferta și cererea de competențe, și întrucât șomajul în rândul tinerilor rămâne adesea ridicat indiferent de nivelul de educație al acestora;
G. întrucât măsurile de austeritate vizând consolidarea bugetară aplicate de mai multe state membre au contribuit la o creștere semnificativă a ratei șomajului;
H. întrucât criza financiară a dus la creșterea semnificativă a ratei șomajului, iar economiile a numeroase state membre nu reușesc să asigure creșterea necesară pentru a se putea găsi soluții la această problemă;
I. întrucât atingerea unei rate ridicate a ocupării forței de muncă este necesară și pentru implementarea consolidării bugetare și pentru redresarea economică, atât prin menținerea unui anumit nivel al consumului intern, cât și prin stimularea unei contribuții mai importante a cetățenilor la finanțarea statului bunăstării;
J. întrucât reformele legislației muncii aplicate în numeroase state membre nu au condus la crearea de locuri de muncă de mai bună calitate, ci au promovat mai degrabă o piață a muncii pe două niveluri, în care din ce în ce mai mulți lucrători și, adesea, categoriile cele mai vulnerabile, cum ar fi femeile, tinerii și migranții, lucrează în condiții de precaritate permanentă și nu sunt remunerați corespunzător;
K. întrucât angajamentele prezentate în programele naționale de reformă ale statelor membre sunt adesea insuficiente pentru a atinge obiectivele de la nivelul UE stabilite în Strategia Europa 2020;
L. întrucât în analiza anuală a creșterii de la nivelul UE efectuată în 2012 se solicită măsuri ferme pentru a accelera crearea de locuri de muncă și pentru a asigura o redresare generatoare de locuri de muncă și întrucât acest mesaj a fost reluat cu tărie în cadrul reuniunii din martie 2012 a Consiliului European;
M. întrucât factorii de decizie, atât de la nivel național, cât și de la nivel european, au responsabilitatea de a se asigura că lucrătorii au la dispoziție mijloace corespunzătoare de educație și de formare pentru a-și putea adapta competențele la structurile economice și la tendințele de pe piața forței de muncă aflate în schimbare;
N. întrucât promovarea unei economii sociale, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, sustenabile și competitive reprezintă unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020;
O. întrucât în anumite domenii esențiale pentru inovare pot fi deja observate deficite de competențe specializate pentru locuri de muncă ce necesită o calificare și se estimează că ocupațiile nemanuale, cu înaltă calificare, vor reprezenta cel puțin 40% din locurile de muncă până în 2020;
P. întrucât, potrivit unor statistici recente, unul din patru angajatori din Europa se confruntă cu dificultăți în ocuparea locurilor de muncă, lucrătorii calificați din domeniul comercial, tehnicienii și inginerii fiind cel mai greu de găsit;
Q. întrucât investițiile în cercetare, inovare, educație și formare, aspecte vitale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sunt în continuare mai mici în UE în comparație cu partenerii și rivalii săi economice din restul lumii,
1. salută propunerile Comisiei de a completa prioritățile în materie de ocupare a forței de muncă din Analiza anuală a creșterii cu orientări de politică pe termen mediu destinate să atingă obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020; salută gama largă de probleme abordate de pachetul de măsuri privind ocuparea forței de muncă, precum și modificarea îndelung așteptată a politicii în direcția creării de locuri de muncă; solicită să fie aprobate investițiile necesare în direcţia unui pact în materie de investiții, care să abordeze potențialul de creare de locuri de muncă și de creștere din economia verde, din sectorul sănătății și al serviciilor sociale și din sectorul TIC, inclusiv investiții în competențe, formare și salarii mai mari;
2. regretă faptul că, în pofida angajamentelor politice asumate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2012 și a orientărilor oferite de Comisie în comunicarea sa, majoritatea statelor membre nu au prezentat un plan național în materie de ocupare a forței de muncă ca parte a programelor lor naționale de reformă pentru 2012, în care să descrie măsurile generale privind crearea de locuri de muncă și ocuparea forței de muncă în economia verde, legătura dintre politicile în materie de ocupare a forței de muncă și instrumentele financiare și reformele pieței muncii și în care să includă un calendar clar pentru implementarea agendei multianuale de reforme în următoarele 12 luni;
3. subliniază faptul că politicile privind piața muncii nu pot compensa eșecul politicilor macroeconomice și solicită Comisiei să integreze cele patru obiective ale Agendei OIM pentru munca decentă în toate propunerile care vizează crearea de locuri de muncă: crearea de locuri de muncă, garantarea drepturilor la locul de muncă, extinderea protecției sociale și promovarea dialogului social;
4. salută inițiativa Comisiei referitoare la un sistem de monitorizare a pieței muncii și la o schemă individuală de urmărire pentru țările care nu respectă recomandările ce le-au fost adresate în mod specific; îndeamnă Comisia să includă în acest sistem acțiuni de monitorizare cu scopul de a contribui la atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 în materie de combatere a sărăciei și de incluziune socială;
5. îndeamnă șefii de stat și de guvern din UE se adere la un pact european în materie de investiții înainte de sfârșitul lui 2012; consideră că un astfel de pact ar putea fi un element important în trecerea de la o abordare concentrată exclusiv pe austeritatea bugetară la o abordare mai echilibrată și ar putea reprezenta un nou stimul pentru ieșirea din criză a Europei dacă include angajamente concrete la nivel național și european pentru investiții în vederea asigurării unei creșteri durabile și a unor locuri de muncă în sectoare-cheie, cum ar fi eficiența utilizării resurselor și gestionarea acestora, sursele regenerabile de energie, eficiența energetică sau reciclarea/reutilizarea; atrage atenția asupra Directivei privind eficiența energetică ca un exemplu concret de legislație europeană care ar putea crea până la două milioane de noi locuri de muncă;
6. salută propunerea de a reduce sarcina fiscală asupra costului forței de muncă într-un mod care să nu afecteze bugetele; reamintește că sarcina fiscală medie asupra costului forței de muncă, reprezentând diferența dintre costul pentru angajator presupus de angajarea unui lucrător și salariul real al lucrătorului depășește adesea 40% în UE; consideră că transferarea sarcinii fiscale ar putea permite întreprinderilor care beneficiază de aceste scutiri/reduceri să creeze noi locuri de muncă sau să mărească salariile; subliniază efectele considerabile asupra ocupării forței de muncă pe care le-ar avea deplasarea sarcinii fiscale de la forța de muncă către capital și consum;
7. sprijină ideea că antreprenoriatul, înființarea de întreprinderi și activitatea independentă ar trebui promovate ca mijloc de a crea mai multe locuri de muncă, în special având în vedere faptul că peste două treimi din locurile de muncă din sectorul privat din UE se află în IMM-uri și microîntreprinderi; solicită Comisiei și statelor membre să investească mai mult în aceste domenii, în special prin intermediul achizițiilor publice și al accesului la finanțare;
8. salută investițiile în întreprinderile cu vocație socială și în antreprenoriatul social, care reprezintă o soluție potrivită pentru anumite nevoi sociale care nu sunt îndeplinite de bunurile și serviciile publice;
9. solicită Comisiei să respecte principiul „să gândim mai întâi la scară mică” și să monitorizeze cu atenție aplicarea unor reduceri adecvate pentru a se asigura că IMM-urilor nu le sunt impuse sarcini administrative disproporționate sau obstacole în calea comerțului liber pe piața unică, asigurându-se totodată că legislația muncii și normele sociale sunt respectate în mod corespunzător la toate nivelurile;
10. îndeamnă statele membre să elimine imediat toate restricțiile privind liberul acces la piața muncii pentru lucrătorii din Bulgaria și din România; subliniază impactul negativ al acestor restricții asupra muncii nedeclarate și nereglementate, precum și abuzurile care au loc;
11. solicită statelor membre să își intensifice lupta împotriva muncii informale sau nedeclarate și a „activității independente forțate”, punând resursele adecvate la dispoziția autorităților de inspecție a muncii, desfășurând campanii de informare cu privire la riscurile și dezavantajele muncii ilegale, combinând acțiuni mai numeroase și mai eficace de aplicare a legislației existente din domeniului muncii și a standardelor în materie de muncă pentru a combate munca nedeclarată, aplicarea generală a principiului egalității de tratament, un rol mai puternic al UE în promovarea unei cooperări intensificate și îmbunătățite între inspectoratele naționale de muncă și cele sociale cu măsuri preventive, controale și sancțiuni adecvate și monitorizând cu atenție progresele înregistrate;
12. salută lansarea consultării publice privind ocuparea forței de muncă în sectorul sănătății și al serviciilor sociale; consideră că aceste sectoare pot juca un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în materie de ocupare a forței de muncă și incluziune socială; solicită Comisiei să țină seama în viitoarele propuneri de politici de Convenția OIM, completată de o recomandare privind lucrătorii casnici, în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă existente în aceste sectoare;
13. este de acord cu Comisia că politica de coeziune, FEADR și FEPAM sunt surse importante de investiții care stimulează creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă; solicită Comisiei și statelor membre să asigure utilizarea eficientă a acestor fonduri și a instrumentului de microfinanțare pentru a-și fructifica pe deplin potențialul de investiții în educație, formare, activități independente, mobilitatea forței de muncă și productivitate;
14. solicită să fie asigurată o prelucrare mai rapidă și mai facilă a procedurilor de candidatură și de aprobare din cadrul programelor UE de finanțare pentru creștere și inovare;
15. salută propunerea Comisiei care subliniază avantajele stabilirii unui salariu minim la nivelul statelor membre pentru a combate sărăcia persoanelor încadrate în muncă și dumpingul social și pentru a stimula cererea agregată; consideră că orice astfel de propunere trebuie să țină seama de practicile naționale privind negocierile colective și să le respecte;
16. este convins de faptul că legislația în materie de protecție a muncii trebuie să fie adaptată pentru a încuraja întreprinderile să creeze locuri de muncă, pentru a contribui la dezvoltarea mobilității și a capacității de ajustare a pieței muncii și, în același timp, pentru a rezolva problema segmentării în UE;
17. solicită Comisiei să abordeze cauzele reale ale segmentării pieței muncii, cum ar fi inegalitatea de gen și lipsa politicilor în sprijinul echilibrului dintre viața privată și viața profesională;
18. este de acord cu faptul că flexibilitatea internă în organizarea timpului de lucru poate contribui la menținerea ocupării forței de muncă și la reducerea costurilor de adaptare într‑o perioadă de declin economic, deși aceasta nu poate înlocui politicile de creștere; subliniază însă că măsurile trebuie să fie adaptate la circumstanțele sociale, să fie negociate cu partenerii sociali și să țină seama atât de interesele angajatorilor, cât și de cele ale angajaților;
19. este de acord cu Comisia asupra faptului că orice tip de aranjamente contractuale ar trebui să confere angajaților accesul la un set de bază de drepturi, inclusiv drepturi la pensie și la protecție socială și acces la programe de învățare pe tot parcursul vieții;
20. salută inițiativa Comisiei de a lansa Panorama competențelor din UE, care va îmbunătăți transparența și accesul pentru solicitanții de locuri de muncă și va dezvolta mobilitatea în rândul lucrătorilor;
21. salută inițiativa legislativă recentă a Comisiei cu privire la calificările profesionale; consideră că sunt esențiale consolidarea recunoașterii reciproce a diplomelor și a calificărilor profesionale și dezvoltarea unui mecanism pentru recunoașterea reciprocă îmbunătățită a competențelor și aptitudinilor;
22. solicită Comisiei să introducă pașaportul european al competențelor înainte de sfârșitul lui 2012 pentru a asigura egalitatea și nediscriminarea în raport cu mijloacele și locurile în care au fost dobândite competențele, pentru a asigura o mai mare eficacitate a procesului de adecvare între cererea și oferta de competențe și pentru a promova mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor;
23. salută documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Un cadru de calitate pentru stagii” și așteaptă cu interes rezultatele studiului privind trecerea în revistă a dispozițiilor care reglementează stagiile în statele membre; solicită Comisiei să propună ca stagiile să fie întotdeauna asociate unui proces de calificare; invită Comisia să prezinte cât mai curând posibil o propunere de recomandare a Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii și o propunere de recomandare a Consiliului referitoare la reglementarea garanțiilor pentru tineri și să definească standardele minime pentru oferirea și realizarea de stagii de calitate;
24. subliniază faptul că situația încadrării în muncă a tinerilor depinde într-o foarte mare măsură de situația economică generală; subliniază importanța sprijinirii, a orientării și a monitorizării tinerilor în trecerea de la sistemul de învățământ la viața profesională; solicită Comisiei să asigure coerența dintre viitoarele propuneri de politici din acest domeniu și inițiativele „Tineretul în mișcare” și „Oportunități pentru tineri”;
25. solicită statelor membre, Comisiei și Consiliului să se asigure, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, că orice tânăr cetățean din UE are posibilitatea de a începe o activitate profesională sau un program de formare după cel mult patru luni de șomaj, implementând „garanția europeană pentru tineri”, care ar trebui să aibă forță juridică pentru a putea îmbunătăți efectiv situația tinerilor care nu sunt încadrați nici în muncă, nici în sistemul de învățământ sau într-un program de formare și pentru a depăși treptat problema șomajului în rândul tinerilor în UE; subliniază faptul că garanția pentru tineri necesită un sprijin financiar european specific, în special în statele membre în care se înregistrează cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor;
26. solicită Comisiei să sprijine statele membre în lupta lor împotriva șomajului și a șomajului în rândul tinerilor, folosind resursele financiare neutilizate în cadrul fondurilor structurale;
27. se alătură apelului lansat de Comisie ca statele membre să utilizeze mai bine sistemul EURES; subliniază rolul-cheie pe care îl are EURES în funcționarea pieței interne prin sfaturile oferite lucrătorilor și solicitanților de locuri de muncă cu privire la drepturile lor în alte state membre; solicită ca Parlamentul European să fie pe deplin implicat în activitățile legate de reforma structurii și a guvernanței rețelei EURES;
28. salută inițiativa Comisiei care vizează reducerea dezavantajelor și integrarea femeilor pe piața muncii prin asigurarea unei remunerații egale și a unor servicii corespunzătoare de îngrijire a copilului și prin eliminarea oricărei discriminări și a constrângerilor fiscale care împiedică participarea femeilor pe piața muncii; solicită statelor membre să ia măsuri suplimentare în aceste domenii;
29. îndeamnă Comisia să accelereze activitățile legate de Directiva privind portabilitatea pensiilor, dat fiind că incertitudinea juridică privind dispozițiile în materie de asigurări sociale și drepturile de pensie reprezintă unul dintre principalele obstacole din calea liberei circulații a lucrătorilor;
30. solicită statelor membre să adopte sau să mențină politici favorabile creșterii, inclusiv să acorde prioritate cheltuielilor din domeniul educației, al învățării pe tot parcursul vieții, al cercetării și al inovării, în pofida măsurilor de austeritate impuse de criza economică și a necesității de a reduce la minimum povara datoriei publice, în special în zona euro;
31. îndeamnă Comisia să dezvolte mobilitatea echitabilă și să combată utilizarea abuzivă a lucrătorilor detașați, atât în țările-gazdă, cât și în țările de origine;
32. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.
- [1] Texte adoptate: P7_TA(2010)0262.
- [2] Texte adoptate: P7_TA(2010)0263.
- [3] Texte adoptate: P7_TA(2010)0299.
- [4] Texte adoptate: P7_TA(2011)0455.
- [5] Texte adoptate: P7_TA(2011)0263.
- [6] Texte adoptate: P7_TA(2011)0495.