PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la negocierile comerciale ale UE cu Japonia
17.10.2012 - (2012/2711(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Vital Moreira, Metin Kazak în numele Comisiei pentru comerț internațional
B7‑0462/2012
Rezoluția Parlamentului European referitoare la negocierile comerciale ale UE cu Japonia
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 privind Politica comercială internațională în contextul imperativelor legate de schimbările climatice,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale,
– având în vedere rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la viitoarea politică europeană în domeniul investițiilor internaționale ,
– având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în conformitate cu Strategia Europa 2020,
– având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2011 referitoare la barierele din calea comerțului și a investițiilor ,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Comerț, creștere și afaceri internaționale – Politica comercială, componentă-cheie a strategiei UE 2020” (COM(2010)0612/3),
– având în vedere raportul Comisiei intitulat „Evaluarea barierelor din calea comerțului și a investițiilor”, publicat la 21 februarie 2012,
– având în vedere Acordul de recunoaștere reciprocă dintre UE și Japonia, încheiat în 2001,
– având în vedere Acordul de cooperare în domeniul practicilor anticoncurențiale dintre UE și Japonia, încheiat în 2003,
– având în vedere Acordul de cooperare și asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal dintre Comunitatea Europeană și Japonia, încheiat în 2008,
– având în vedere studiul elaborat de firma Copenhagen Economics, intitulat „Evaluarea obstacolelor din calea comerțului și a investițiilor între UE și Japonia”, publicat la 30 noiembrie 2009,
– având în vedere rezultatele consultării publice a Comisiei cu privire la relațiile comerciale dintre UE și Japonia, publicate la 21 februarie 2011,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011,
– având în vedere Declarația comună adoptată la cel de-al 20-lea Summit UE-Japonia, desfășurat la Bruxelles la 28 mai 2011,
– având în vedere Rezoluția sa din 11 mai 2011 referitoare la relațiile comerciale dintre UE și Japonia,
– având în vedere articolul 90 alineatul (2) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 19 februarie 2009 privind acțiunile comunitare în domeniul vânătorii de balene (2008/2101(INI)),
– având în vedere Protocolul privind protecția și bunăstarea animalelor, anexat la Tratatul de la Amsterdam din 1997 de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană,
– având în vedere Acordul între Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei de cooperare în domeniul științei și tehnologiei, semnat la 2 iulie 2012,
– având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2012 referitoare la negocierile comerciale ale UE cu Japonia,
– având în vedere articolul 110 din Regulamentul de procedură,
A. întrucât UE și Japonia reprezintă împreună peste o treime din PIB-ul mondial și peste 20% din comerțul mondial;
B. întrucât, în 2011, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale de bunuri dintre UE și Japonia era doar de 116,4 miliarde EUR, față de 444,7 miliarde EUR pentru UE-SUA, 428,3 miliarde EUR pentru UE-China și 306,6 miliarde EUR pentru UE-Rusia;
C. întrucât, în 2011, excedentul comercial al Japoniei în raport cu Uniunea Europeană era în valoare de 18,5 miliarde EUR, din care numai produsele industriei de automobile reprezentau 30 %;
D. întrucât Japonia ocupă locul al 16-lea între națiuni la categoria „Relații comerciale transfrontaliere”, în clasamentul din 2012 al Băncii Mondiale referitor la „climatul favorabil de afaceri”, depășind în acest sens 18 state membre ale UE;
E. întrucât, așa cum au remarcat Parlamentul, Consiliul și Comisia, capacitatea Japoniei de a elimina barierele netarifare și obstacolele din calea accesului la piață în domeniul achizițiilor publice constituie o condiție prealabilă pentru deschiderea de negocieri privind acordul de liber schimb (ALS) dintre UE și Japonia;
F. întrucât studiul realizat de firma Copenhagen Economics în noiembrie 2009 estimează o creștere potențială de 71% a exporturilor UE către Japonia și o creștere de 61% a exporturilor Japoniei către UE, în cazul în care tarifele și barierele netarifare ar fi reduse la maximum;
G. întrucât Uniunea Europeană și Japonia au convenit, la summitul comun din 28 mai 2011, să lanseze un exercițiu de delimitare a domeniilor, pentru a investiga fezabilitatea și ambițiile comune legate de lansarea negocierilor privind un acord de liber-schimb; întrucât acest exercițiu de delimitare s-a încheiat;
H. întrucât Comisia, Consiliul și Parlamentul susțin menținerea moratoriului mondial privind vânătoarea de balene în scopuri comerciale și interzicerea comerțului internațional cu produse obținute din balene, și urmăresc să pună capăt vânătorii de balene în așa-zise scopuri științifice și să sprijine desemnarea unor perimetre importante din suprafața oceanelor și a mărilor drept zone protejate, în care orice formă de vânătoare de balene este interzisă pe o perioadă nedeterminată;;
I. întrucât exercițiul paralel de delimitare a domeniilor, efectuat în vederea încheierii unui acord-cadru politic a fost, de asemenea, încheiat cu succes,
Contextul economic și politic
1. consideră că trebuie luată în considerare importanța Japoniei ca aliat politic, aceasta având o abordare similară celei a UE în ceea ce privește noile provocări ale unei lumi globalizate;
2. consideră că este esențial ca EU să își consolideze puternic relațiile economice și comerciale cu economiile majore la nivel mondial, cum ar fi Japonia, pentru a optimiza potențialul de creare de locuri de muncă și de creștere, în conformitate cu Strategia UE 2020; consideră că acest lucru trebuie realizat de urgență, având în vedere mai ales criza economică resimțită în prezent, ratele ridicate ale șomajului și previziunile de creștere limitate de la nivelul UE;
3. este preocupat, în acest sens, de faptul că volumul schimburilor comerciale bilaterale cu Japonia este cu mult mai scăzut decât cel al schimburilor comerciale cu alți parteneri, cum ar fi SUA, China și Rusia; conchide că potențialul imens al relațiilor comerciale dintre UE și Japonia nu a fost încă valorificat în beneficiul întreprinderilor, lucrătorilor și consumatorilor din UE, în principal din cauza impactului barierelor netarifare japoneze asupra oportunităților de acces la piață pentru mediul de afaceri european;
4. remarcă faptul că Japonia își urmărește interesele în cadrul altor acorduri de liber-schimb importante, cum ar fi posibilul ALS Japonia-China-Coreea de Sud și Parteneriatul transpacific, desfășurând, în același timp, negocieri privind o serie de alte acorduri bilaterale; consideră că UE ar trebui să se bazeze pe experiența sa din ALS cu Coreea de Sud pentru a obține un acces comparabil pe piață în negocierile cu Japonia;
Exercițiul de delimitare
5. ia act de încheierea cu succes a exercițiului de delimitare desfășurat de UE și Japonia, spre satisfacția reciprocă a Comisiei și a guvernului japonez;
6. salută faptul că, în cadrul negocierilor aferente exercițiului de delimitare, s-a acordat o atenție deosebită înlăturării barierelor netarifare și a obstacolelor din calea accesului la piață în domeniul achizițiilor publice, așa cum a solicitat Parlamentul;
7. avertizează că, deși foile de parcurs reprezintă un progres parțial , unele dintre acestea nu sunt exacte și lasă loc de interpretări, de exemplu, dispozițiile privind achizițiile feroviare; consideră, așadar, că Japonia trebuie să demonstreze o mai mare ambiție chiar de la începutul negocierilor viitoare; subliniază că implementarea acestor angajamente este crucială și, prin urmare, solicită obținerea unor rezultate concrete cât mai curând posibil, preferabil înainte de datele stabilite;
8. invită guvernul japonez, la debutul negocierilor oficiale privind încheierea unui ALS UE-Japonia, să reconfirme angajamentele luate în cadrul exercițiului de delimitare, în special cele cu privire la eliminarea barierelor netarifare în calea comerțului (BNT);
9. solicită, în consecință, Consiliului, ca o condiție pentru adoptarea directivelor vizând negocierea pentru un acord de liber schimb cu Japonia, să insiste asupra unei clauze de revizuire obligatorii, activate în termen de un an de la lansarea negocierilor, pentru a evalua dacă Japonia a dat rezultate clare în eliminarea barierelor netarifare, în special cele care afectează sectorul automobilelor UE și a obstacolelor în calea achizițiilor publice pentru căile ferate și transportul urban, agreate în cadrul exercițiului de delimitare;
Un mandat de negociere
10. invită Consiliul să autorizeze Comisia să inițieze negocieri privind un acord de liber-schimb cu Japonia, pe baza rezultatelor obținute în urma exercițiului de delimitare și a unor condiții clare;
11. solicită Comisiei să dedice una dintre rundele inițiale ale negocierii ALS UE-Japonia eliminării BNT, asigurând, astfel, posibilitatea unei evaluări independente a impactului, la un an de la începerea negocierilor, ca parte a clauzei de revizuire pentru a evalua în mod obiectiv progresele realizate în direcția acestei preocupări importante a Parlamentului;
12. subliniază că un astfel de acord de liber-schimb trebuie să fie cuprinzător, ambițios și integral obligatoriu în ceea ce privește toate prevederile sale comerciale; evidențiază faptul că un ALS trebuie să conducă la o deschidere reală a pieței și la înlesniri comerciale pe teren, și nu doar la o deschidere ipotetică, de natură legislativă; solicită Comisiei să informeze în mod oficial și periodic Parlamentul și Consiliul cu privire la stadiul negocierilor și la progresele înregistrate în direcția eliminării barierelor netarifare; consideră că, dacă pe durata negocierilor, Japonia nu demonstrează un nivel suficient de ambiție în ceea ce privește îndeplinirea solicitărilor prioritare ale UE, Comisia ar trebui să suspende negocierile, după organizarea de consultări cu Parlamentul și Consiliul;
13. constată că eliminarea barierelor netarifare este cu mult mai dificil de monitorizat și de implementat decât eliminarea tarifelor de import; îndeamnă Comisia să țină cont în totalitate de recomandările Parlamentului, enumerate în rezoluția sa din 13 decembrie 2011 referitoare la obstacolele din calea comerțului și a investițiilor și să tragă concluzii plecând de la angajamentele privind barierele netarifare asumate în cadrul ALS UE-Coreea de Sud, pentru a elabora bune practici în materie de mecanisme de implementare și monitorizare;
14. subliniază faptul că, pentru ca un ALS să fie cu adevărat avantajos pentru economia UE, Consiliul ar trebui să stabilească un calendar clar și să includă următoarele aspecte în directivele vizând negocierea, elaborate de Comisie;
– rezultate concrete și măsurabile ale guvernului japonez cu privire la barierele netarifare, cu scopul de a elimina marea majoritate a barierelor care stau în calea comerțului UE-Japonia; subliniază că aceste angajamente ar trebui să fie cu mult mai ambițioase decât foile de parcurs deja convenite în cadrul exercițiului de delimitare a domeniilor; Comisia trebuie să raporteze periodic Consiliului și Parlamentului cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu;
– eliminarea barierelor netarifare existente în sectorul automobilelor, cum ar fi „regulamentele de amenajare a zonelor”, a altor restricții anticoncurențiale și a tratamentului vehiculelor electrice și hibride; trebuie, de asemenea, abordată problema tratamentului preferențial de care beneficiază mașinile „kei”, pentru a garanta o concurență loială în acest sector important;
– concesii semnificative privind achizițiile publice, care să garanteze accesul pe piață a societăților europene în sectoarele strategice japoneze, incluzând căile ferate și transportul urban, precum și același grad de deschidere ca și cel al piețelor UE de achiziții publice;
– un mecanism strict și eficient de soluționare a litigiilor, care presupune consultări anticipate între părți, pentru a combate dezvoltarea de noi bariere netarifare noi și obstacole în calea accesului pe piață în domeniul achizițiilor publice în Japonia, după intrarea în vigoare a acordului;
– un program eșalonat pentru reducerile tarifare sensibile în UE, pentru a acorda industriei din UE suficient timp să se adapteze la concurența din ce în ce mai intensă; consideră că eliminarea unor astfel de tarife trebuie legată în mod indisolubil printr-o „clauză de siguranță” de progresele înregistrate în înlăturarea obstacolelor în calea accesului pe piață din cadrul achizițiilor publice și al barierelor netarifare în Japonia, astfel încât, tarifele sensibile ale UE să nu fie reduse fără eliminarea corespunzătoare a barierelor netarifare japoneze și a obstacolelor pentru achizițiile publice;
– măsuri bilaterale de protecție pentru a preveni o creștere bruscă a importurilor, care ar putea determina sau ar risca să determine prejudicii grave pentru industria japoneză și a UE, în special în sectoare sensibile, cum ar fi industriile auto sau de produse electronice;
– eliminarea unui număr substanțial din barierele cele mai problematice, care împiedică accesul pe piață pentru IMM-urile europene;
– raportarea la normele și disciplinele sanitare și fitosanitare internaționale, în special cele prevăzute de Codex Alimentarius, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și de Directiva privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC);
– măsuri executorii menite să protejeze indicațiile geografice pentru produsele agricole și alimentare, inclusiv pentru vinuri și băuturi spirtoase;
– în contextul dezastrului din martie 2011, acordarea unei foarte mari atenții în ceea ce privește cooperarea în domeniul energiei și accesul sporit pe piețele de bunuri și servicii de mediu;
– un capitolul consistent și ambițios dedicat dezvoltării durabile, care să conțină standardele de muncă fundamentale, inclusiv cele patru convenții prioritate ale OIM pentru țările industrializate; acest capitol trebuie să includă, de asemenea, înființarea unui forum al societății civile care să monitorizeze și să discute implementarea și punerea în aplicare efectivă a acordurilor multilaterale privind mediul, condițiile de viață ale animalelor și conservarea diversității biologice;
– oportunități reale de acces pentru ambele părți în ambele piețe de servicii, prin eliminarea barierelor de reglementare, mai ales în domeniul investițiilor, accesul la toate nivelurile de achiziții publice și angajamente substanțiale privind normele concurenței, inclusiv cele privind avantajele neloiale din sectorul serviciilor poștale;
– consolidarea și extinderea dialogurilor de cooperare în materie de reglementare cu discipline obligatorii, pentru a îmbunătăți respectarea standardelor internaționale și armonizarea legislativă, în special prin adoptarea și implementarea standardelor impuse de Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE);
– un capitol cuprinzător privind investițiile, care să se ocupe atât de protecția investițiilor, cât și de accesul la piață;
15. își reiterează convingerea că, în cazul în care aceste condiții prealabile sunt îndeplinite, un ALS UE-Japonia poate conduce la beneficii pentru ambele economii și că un grad mai mare de integrare prin intermediul unui acord de integrare economică ar multiplica în mod considerabil câștigurile ambelor economii;
16. constată că între UE și Japonia rămân divergențe semnificative în privința unor probleme legate de gestionarea pescuitului și a vânătorii de balene, în special de vânătoarea de balene desfășurată de Japonia sub pretextul unor scopuri științifice, și solicită discuții mai extinse cu privire la problema interzicerii vânătorii de balene și a comerțului cu produse obținute din balene;
Dincolo de negocieri
17. solicită Comisiei, în cazul în care negocierile se încheie cu succes, să întreprindă o doua evaluare de impact, pentru a măsura posibilele avantaje și dezavantaje ale acordului din perspectiva locurilor de muncă din UE și a creșterii economice, inclusiv o analiză de impact privind sectoarele sensibile, precum industria auto și cea a produselor electronice, precum și beneficiile pentru interesele ofensive ale UE;
18. reamintește că Parlamentului i se va solicita să aprobe posibilul acord de liber-schimb UE-Japonia, după cum prevede Tratatul de la Lisabona;
19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Japoniei.