Propunere de rezoluţie - B7-0058/2013Propunere de rezoluţie
B7-0058/2013

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la cea de-a 22-a sesiune a Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului

4.2.2013 - (2013/2533(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Charles Tannock în numele Grupului ECR

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0055/2013

Procedură : 2013/2533(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0058/2013
Texte depuse :
B7-0058/2013
Dezbateri :
Texte adoptate :

B7‑0058/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la cea de-a 22-a sesiune a Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului

(2013/2533(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele lor opționale,

–   având în vedere Rezoluția A/RES/60/251 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de înființare a Consiliului pentru Drepturile Omului (UNHRC),

–   având în vedere sesiunile anterioare ordinare și speciale ale UNHRC, precum și rundele anterioare ale evaluării periodice universale (UPR),

–   având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și Carta drepturilor fundamentale a UE,

–   având în vedere Cadrul strategic al UE privind drepturile omului și democrația și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, astfel cum a fost adoptat la cea de-a 3179-a reuniune a Consiliului Afaceri Externe din 25 iunie 2012,

–   având în vedere Recomandarea sa din 13 iunie 2012 adresată Consiliului din 13 iunie 2012 referitoare la Reprezentantul special al Uniunii Europene pentru drepturile omului[1],

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNHRC), cuprinzând prioritățile Parlamentului European în acest context; având în vedere în special Rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la poziția Parlamentului privind cea de a 19-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului[2],

–   având în vedere raportul delegației Subcomisiei pentru drepturile omului privind vizita sa la cea de-a 19-a sesiune a UNHRC, precum și raportul delegației comune din partea Comisiei pentru afaceri externe, Subcomisiei pentru drepturile omului și Subcomisiei pentru securitate și apărare, care a participat la cea de-a 67-a sesiune a Adunării Generale a ONU,

–   având în vedere rezoluțiile sale de urgență referitoare la chestiuni legate de drepturile omului,

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la revizuirea strategiei UE privind drepturile omului[3],

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la Raportul anual 2011 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[4],

–   având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5), precum și articolele 18, 21, 27 și 47 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât respectarea, promovarea și garantarea universalității drepturilor omului reprezintă una din pietrele de temelie ale Uniunii Europene și fac parte din acquis-ul etic și juridic al Uniunii Europene[5];

B.  întrucât implementarea cu succes a recentei revizuiri de către UE a strategiei sale privind drepturile omului ar trebui să crească credibilitatea UE în cadrul UNHRC, prin creșterea gradului de coerență dintre politica sa internă și cea externă;

C. întrucât UE ar trebui să depună eforturi în vederea consolidării cooperării dintre statele membre în domeniul drepturilor omului;

D. întrucât Consiliul Uniunii Europene a adoptat un Cadru strategic privind drepturile omului și democrația și un plan de acțiune pentru implementarea sa, cu scopul de a realiza o politică a UE mai eficace și mai consecventă în acest domeniu;

E.  întrucât a fost desemnat un Reprezentant special al UE pentru drepturile omului, al cărui rol este acela de a crește eficacitatea și vizibilitatea politicii UE privind drepturile omului și de a contribui la transpunerea în practică a Cadrului strategic și a Planului de acțiune privind drepturile omului și democrația;

F.  întrucât o delegație a Subcomisiei pentru drepturile omului a Parlamentului European se va deplasa la Geneva pentru cea de a 22-a sesiune a UNHRC, la fel cum s-a întâmplat și în anii anteriori pentru sesiunile UNHRC;

G. întrucât Uniunea Europeană ar trebui să-și folosească numeroasele instrumente din domeniul drepturilor omului, inclusiv Serviciul de Acțiune Externă, precum și Înaltul Reprezentant și Reprezentantul special pentru drepturile omului, pentru a fi mai eficientă în ceea ce privește abordarea provocărilor globale în materie de drepturi ale omului într-un mod coerent și eficient;

H. luând act de procesul în curs de confirmare a priorităților UE pentru ce-a de-a 22-a sesiune a UNHRC; salutând atenția acordată de UE situației din Siria, Birmania/Myanmar, Coreea de Nord și Mali, precum și sprijinul acordat de UE pentru extinderea mandatului Raportorului special în privința drepturilor omului în Iran; aprobând, de asemenea, concentrarea asupra unor chestiuni tematice precum libertatea religioasă și de credință, drepturile copilului, violența împotriva femeilor și drepturile LGBTI,

Activitatea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului

1.  ia act de faptul că, în septembrie 2012, au fost aleși 18 noi membri în UNHRC, aceștia accedând la calitatea de membru la 1 ianuarie 2013, și anume Argentina, Brazilia, Coasta de Fildeș, Estonia, Etiopia, Gabon, Germania, Irlanda, Japonia, Kazahstan, Kenia, Muntenegru, Pakistan, Republica Coreea, Sierra Leone, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Republica Bolivară a Venezuelei; ia, de asemenea, act de faptul că nouă state membre UE sunt în prezent membre ale UNHRC;

2.  ia act de alegerea unui nou Președinte al UNHRC, în persoana lui Remigiusz A. Henczel, din Polonia, și a patru vicepreședinți pe 2013, Cheikh Ahmed Ould Zahaf (Mauritania), Iruthisham Adam (Maldive), Luis Gallegos Chiriboga (Ecuador) și Alexandre Fasel (Elveția);

3.  salută numirea de către Adunarea Generală a ONU a doamnei Navanethem Pillay pentru un al doilea mandat în calitate de Înalt Comisar pentru Drepturile Omului; își exprimă din nou sprijinul ferm pentru Oficiul Înaltului Comisar și pentru independența și integritatea acestuia;

4.  afirmă din nou că este important ca statele membre UE să depună eforturi în vederea atingerii caracterului indivizibil și universal al drepturilor omului și a susținerii activității UNHRC în acest sens;

5.  atrage atenția asupra pericolului ca UNHRC să fie politizat, ceea ce împiedică îndeplinirea mandatului general al acestui organism și a obiectivelor sale generale;

Țările care au participat la „Primăvara arabă”

6.  condamnă cu cea mai mare tărie utilizarea din ce în ce mai frecventă și în mod generalizat de către regimul Assad a violenței împotriva populației siriene, inclusiv utilizarea artileriei grele și bombardarea zonelor populate; condamnă fără echivoc continuarea încălcărilor sistematice ale drepturilor omului de către acest regim, forțele de securitate și armată, care ar putea constitui crime împotriva umanității; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația în continuă deteriorare a populației civile; condamnă, de asemenea, încălcările drepturilor omului comise de către forțele și grupările din opoziție; invită toate părțile înarmate să pună neîntârziat capăt violențelor din Siria și își reiterează apelul adresat regimului Assad de a pleca imediat de la putere;

7.  își exprimă îngrijorarea cu privire la efectul de propagare în țările vecine și la impactul acestuia asupra securității și a stabilității din regiune; invită statele membre să acorde asistență țărilor din regiune, în eforturile acestora de a oferi ajutor umanitar pentru refugiații din Siria;

8.  salută atenția continuă pe care UNHRC o acordă situației dezastruoase a drepturilor omului și a celei umanitare din Siria, după cum reiese din rezoluțiile ONU privind situația din această țară, adoptate la sesiunea a 19-a, a 20-a și a 21-a a UNHRC și la Sesiunea specială a UNHRC privind Siria din 1 iunie 2012; reiterează importanța tragerii la răspundere pentru încălcările dreptului internațional din domeniul drepturilor omului, comise în timpul conflictului;

9.  își exprimă sprijinul fără rezerve pentru Comisia internațională independentă de anchetă privind Siria, precum și pentru prelungirea de către UNHRC a mandatului acesteia;

10. salută raportul final al Comisiei independente de anchetă privind Libia, prezentat la a 19-a sesiune a UNHRC, în care se subliniază încălcările drepturilor omului comise în această țară; îndeamnă UNHRC să continue monitorizarea situației din Libia;

Alte chestiuni

11. salută prelungirea mandatelor raportorilor speciali privind situația drepturilor omului din Iran și Myanmar;

12. condamnă execuțiile în masă care au avut loc în Iran; invită guvernul Iranului să garanteze tuturor cetățenilor acestei țări drepturile civile, politice, precum și drepturile omului și invită Iranul să accepte vizita raportorilor speciali ai ONU;

13. salută decizia UNHRC de a numi un Raportor special privind situația drepturilor omului în Belarus și ia act de sprijinul transregional pentru rezoluția prin care se instituie mandatul acestuia, ceea ce ilustrează faptul că situația dezastruoasă a drepturilor omului din această țară este recunoscută de state din toată lumea;

14. salută rezoluția prin care se numește un Raportor special privind situația drepturilor omului în Eritreea; ia act de faptul că este prima oară când UNHRC a abordat această problemă și felicită țările africane pentru rolul de lider pe care și l-au asumat în această privință; salută prelungirea mandatelor experților independenți privind situația din Coasta de Fildeș, Haiti și Somalia; îndeamnă autoritățile acestor țări să coopereze pe deplin cu cei care dețin aceste mandate;

15. își exprimă preocuparea cu privire la situația din Republica Centrafricană, unde grupuri înarmate au atacat și ocupat mai multe orașe din nord-estul țării; salută acordurile semnate în Libreville la 11 ianuarie 2013, inclusiv acordul de încetare a focului și acordul politic privind soluționarea crizei din țară; subliniază importanța punerii rapide în aplicare a acestor acorduri; salută declarația VP/ÎR al UE din 11 ianuarie, care invită toți semnatarii să respecte aceste acorduri; îndeamnă statele membre să prezinte această chestiune în fața UNHRC, pentru ca situația din Republica Centrafricană să rămână pe lista de priorități de la nivel internațional;

16. salută faptul că situația din Mali este supravegheată îndeaproape de UNHRC și salută spiritul de lider de care au dat dovadă statele africane care au adus chestiunea în atenția UNHRC;

17. a fost încântat să ia act de adoptarea rezoluției referitoare la Republica Democratică Congo (RDC), dar este în continuare preocupat de încălcările drepturilor omului din această țară, în special în provincia Kivu de Nord din partea de est a țării; condamnă cu tărie atacurile forțelor rebele din estul țării, în special pe cele ale grupării M23; salută eforturile depuse de statele membre ale Conferinței internaționale privind regiunea Marilor Lacuri (CIRML), de Uniunea Africană și de ONU pentru a găsi o soluție politică pașnică la această criză; solicită încă o dată să se numească din nou un expert independent al ONU pentru situația drepturilor omului în RDC, pentru a institui un mecanism fiabil care să se concentreze pe îmbunătățirea situației în ceea ce privește problemele grave și de durată din domeniul drepturilor omului din această țară;

18. salută prelungirea cu încă un an a mandatului Raportorului special privind situația drepturilor omului în Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC); salută faptul că rezoluția referitoare la RPDC a fost adoptată prin consens, fapt care demonstrează sprijinul puternic acordat acestui mandat; îndeamnă guvernul RPDC să coopereze pe deplin cu raportorul și să faciliteze vizitele sale în țară;

19. salută rezoluția UNHRC referitoare la Birmania/Myanmar; ia act de măsurile luate de guvernul din Birmania de la începutul anului 2011 pentru ca libertățile civile să fie din nou respectate în această țară; își exprimă, totuși, adânca îngrijorare cu privire la explozia de violență populară din statul Rakhine, precum și la decesele, rănirile, cazurile de distrugere a proprietății și cele de relocare a populației locale care au urmat; consideră că motivul care stă la baza acestei situații este reprezentat de politicile discriminatorii îndreptate de mult timp împotriva populației Rohingya; subliniază că este nevoie de eforturi și mai mari pentru a soluționa cauza principală a problemei;

20. salută activitatea Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeii (UN Women) și a UNICEF; subliniază că femeile și copiii se confruntă în continuare cu discriminare, violență și exploatare peste tot în lume, în special în zonele de conflict, și că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a le oferi siguranță și sprijin și pentru a contribui la abordarea problemei legate de inegalitățile sociale și în fața legii care îi afectează;

21. salută eforturile permanente ale Înaltului Comisar de a elimina legile și practicile discriminatorii și actele de violență îndreptate împotriva persoanelor din motive legate de orientarea sexuală și de identitatea de gen ale acestora; încurajează luarea de măsuri suplimentare, inclusiv prin intermediul reuniunilor regionale și prin participarea activă a statelor membre ale UE, a Consiliului și a Serviciului European de Acțiune Externă; condamnă, în acest context, în mod categoric aplicarea în anumite țări a pedepsei capitale, a pedepsei cu închisoarea sau condamnările penale din motive legate de orientare sexuală și solicită eliminarea imediată a acestor practici;

22. salută spiritul de lider de care dau dovadă Secretarul General și Înaltul Comisar cu privire la discriminarea și violența îndreptate împotriva oamenilor pe baza orientării sexuale și a identității de gen ale acestora, atât în cadrul, cât și în afara UNHRC;

Libertatea religioasă și apărătorii drepturilor omului

23. subliniază că libertatea religioasă, precum și libertatea de gândire, de conștiință și de exprimare ar trebui să se afle în centrul oricărei democrații și societăți și consideră că această chestiune reprezintă o prioritate permanentă pentru activitatea UNHRC;

24. salută adoptarea rezoluției UNHRC privind libertatea religioasă sau de credință; subliniază accentul pe care UE îl pune pe această chestiune; invită statele sale membre să continue să lucreze pe marginea acestei chestiuni și așteaptă cu interes noile orientări, care se preconizează să apară la începutul acestui an; salută munca depusă de Raportorul special al ONU pentru libertatea religioasă sau de credință; subliniază importanța reînnoirii mandatului acestuia cu ocazia celei de-a 22-a sesiuni a UNHRC;

25. subliniază cu tărie că este în continuare necesar să se abordeze pe deplin problema legată de discriminarea minorităților religioase de peste tot din lume; afirmă din nou că libertatea de gândire, de conștiință și cea religioasă, inclusiv libertatea de a schimba sau abandona o religie sau credință, reprezintă un drept fundamental al omului; regretă faptul că multor persoane și multor comunități de peste tot din lume le-a fost refuzat acest drept, un exemplu fiind comunitatea tibetană;

26. menționează că protecția apărătorilor drepturilor omului este o prioritate-cheie în cadrul politicii UE în domeniul drepturilor omului; subliniază că există pericolul ca represaliile și acțiunile de intimidare îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului (ADU) care colaborează cu mecanismele ONU din domeniul drepturilor omului să submineze acest sistem; apreciază, prin urmare, sprijinul practic și financiar alocat în scopul protejării și sprijinirii de urgență a ADU în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO);

27. subliniază că spațiul aflat la dispoziția apărătorilor drepturilor omului este din ce în ce mai restrâns și că lărgirea acestuia trebuie să reprezinte o prioritate-cheie pentru activitatea UNHRC și a Uniunii Europene;

Evaluarea periodică universală

28. subliniază importanța aspectului universal al evaluării periodice universale și menționează din nou rolul important al acesteia în ceea ce privește facilitarea înțelegerii pe deplin a situației drepturilor omului de la fața locului din toate statele membre ale ONU;

29. salută începerea celui de-al doilea ciclu al evaluării periodice universale și adoptarea primelor rezultate ale acestuia; reamintește importanța celui de-al doilea ciclu care se axează pe implementarea recomandărilor acceptate în perioada primului ciclu; solicită, cu toate acestea, din nou ca recomandările care nu au fost acceptate de unele state pe perioada primului ciclu să fie din nou avute în vedere în ceea ce privește continuarea procesului de evaluare periodică universală;

30. consideră că implementarea este un aspect esențial pentru realizarea potențialului procesului de evaluare periodică universală; reiterează, prin urmare, importanța acordării de asistență tehnică din partea statelor membre ale UE pentru a ajuta statele supuse evaluării să implementeze recomandările; încurajează statele să prezinte informații actualizate intermediare pentru a contribui la îmbunătățirea implementării;

31. recomandă includerea sistematică a recomandărilor EPU în dialogurile și consultările UE pe tema drepturilor omului și în strategiile de țară ale UE în domeniul drepturilor omului pentru a asigura valorificarea rezultatelor EPU; recomandă, de asemenea, ca Parlamentul să ridice problema acestor recomandări în timpul vizitelor propriilor delegații în țările terțe;

Procedurile speciale

32. reafirmă rolul crucial pe care îl joacă procedurile speciale în legătură cu credibilitatea și eficacitatea activității UNHRC și poziția centrală a acestuia în cadrul angrenajului ONU în materie de drepturi ale omului; își exprimă din nou susținerea fermă pentru procedurile speciale și subliniază importanța fundamentală a independenței acestor mandate;

33. îndeamnă statele să coopereze pe deplin cu procedurile speciale, inclusiv prin primirea neîntârziată a celor care dețin mandate și care efectuează vizite de țară, răspunzând acțiunilor urgente ale acestora și acuzațiilor de încălcări din partea lor și asigurând o reacție corespunzătoare la recomandările făcute de aceștia; îndeamnă membrii UNHRC să fie un model de urmat în ceea ce privește aceste chestiuni;

34. salută acțiunile întreprinse de UE pentru a acorda împreună o invitație permanentă tuturor procedurilor speciale ale ONU în materie de drepturi ale omului, fiind astfel un model de urmat în ceea ce privește această chestiune; încurajează alte state membre ONU să procedeze la fel;

35. condamnă toate formele de represalii împotriva persoanelor care cooperează cu procedurile speciale; subliniază faptul că asemenea acțiuni subminează întregul sistem al ONU în domeniul drepturilor omului; îndeamnă toate statele să ofere protecție adecvată împotriva unor asemenea acte de intimidare;

Implicarea UE

36. nu sunt cuvinte pentru a sublinia îndeajuns importanța participării active a UE la mecanismele ONU în domeniul drepturilor omului, inclusiv UNHRC; încurajează statele membre să participe prin co-sponsorizare, participarea activă la dezbateri și dialoguri interactive și formularea de declarații;

37. subliniază că este important ca rezultatele obținute la Geneva în contextul UNHRC să fie integrate în activitatea UE, inclusiv în cea a Parlamentului;

38. ia act de numirea Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, dl Stavros Lambrinidis; încurajează Reprezentantul special să acționeze în direcția eficacității și a vizibilității politicii UE în domeniul drepturilor omului în contextul UNHRC și să dezvolte o colaborare strânsă cu OHCHR și procedurile speciale; așteaptă cu interes să colaboreze cu Reprezentantul special în legătură cu aceste chestiuni;

39. reiterează potențialul eficacității acțiunilor UE în cazul în care Uniunea și statele sale membre își mobilizează forța colectivă; subliniază importanța de a consolida în continuare coordonarea și cooperarea dintre statele membre în această privință, pentru a ajunge la un numitor comun în chestiunile legate de drepturile omului;

40. reamintește importanța apărării de către UE a independenței OHCHR, având în vedere faptul că este necesar ca acesta să-și exercite în continuare sarcinile într-un mod imparțial;

41. invită delegația să transmită Subcomisiei pentru drepturile omului un raport cu privire la vizita realizată;

******

42. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 67-a Adunări Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum și grupului de lucru UE-ONU, înființat de Comisia pentru afaceri externe.