Propunere de rezoluţie - B7-0059/2013Propunere de rezoluţie
B7-0059/2013

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la cea de a 22-a sesiune a Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului

4.2.2013 - (2013/2533(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
depusă în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Barbara Lochbihler, Rui Tavares, Nicole Kiil-Nielsen, Tarja Cronberg, Catherine Grèze în numele Grupului Verts/ALE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0055/2013

Procedură : 2013/2533(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0059/2013
Texte depuse :
B7-0059/2013
Dezbateri :
Texte adoptate :

B7‑0059/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la cea de a 22-a sesiune a Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului

(2013/2533(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, convențiile ONU și protocoalele opționale ale acestora,

–   având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană și Carta drepturilor fundamentale a UE,

–   având în vedere Cadrul strategic al UE privind drepturile omului și democrația și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, astfel cum a fost adoptat la cea de a 3179-a reuniune a Consiliului Afaceri Externe din 25 iunie 2012,

–   având în vedere Recomandarea sa din 13 iunie 2012 adresată Consiliului, cu privire la Reprezentantul special al UE pentru drepturile omului[1],

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNHRC), cuprinzând prioritățile Parlamentului European în acest context; având în vedere în special Rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la poziția Parlamentului privind cea de-a 19-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului[2],

–   având în vedere raportul delegației Subcomisiei pentru drepturile omului privind vizita acesteia la cea de a 19-a sesiune a UNHRC, și pe acela al delegației comune a Parlamentului constituită din reprezentanți ai Comisiei pentru afaceri externe, Subcomisiei pentru drepturile omului și Subcomisiei pentru securitate și apărare, care a participat la cea de a 67-a sesiune a Adunării Generale a ONU,

–   având în vedere rezoluțiile sale de urgență referitoare la chestiuni legate de drepturile omului,

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la revizuirea strategiei UE privind drepturile omului[3],

–   având în vedere Raportul său anual 2011 referitor la drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință, adoptat la 13 decembrie 2012[4],

–   având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5) precum și articolele 18, 21, 27 și 47 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere viitoarele sesiuni ale UNHRC din 2013, în special cea de a 22-a sesiune ordinară, ce urmează a avea loc în perioada 25 februarie - 22 martie 2013,

A. întrucât respectarea, promovarea și garantarea universalității drepturilor omului fac parte integrantă din acquis-ul etic și juridic al Uniunii Europene și reprezintă una din pietrele de temelie ale unității și integrității europene;

B.  întrucât implementarea cu succes a recentelor revizuiri operate de UE în ceea ce privește strategia sa în materie de drepturile omului ar trebui să crească credibilitatea UE în cadrul UNHRC, prin mărirea gradului de coerență dintre politica sa internă și cea externă;

C. întrucât UE ar trebui să se străduiască să ridice o voce unită împotriva încălcării drepturilor omului, pentru a avea rezultate de maximă eficacitate și, în acest context, ar trebui să intensifice în continuare activitățile de cooperare și coordonare la nivelul statelor membre;

D. întrucât Consiliul Uniunii Europene a adoptat un Cadru strategic privind drepturile omului și democrația și un Plan de acțiune pentru implementarea sa, cu scopul de a realiza o politică a UE mai eficace și mai consecventă în acest domeniu;

E.  întrucât a fost desemnat un Reprezentant special al UE pentru drepturile omului (RSUE), al cărui rol este acela de a mări eficacitatea și vizibilitatea politicii UE în materia drepturilor omului și de a contribui la transpunerea în practică a Cadrului strategic și a Planului de acțiune privind drepturile omului și democrația;

F.  întrucât o delegație a Subcomisiei pentru drepturile omului se va deplasa la Geneva pentru cea de a 22-a sesiune a UNHRC, la fel ca și în anii anteriori pentru celelalte sesiuni ale UNHRC,

1.  ia act de prioritățile UE pentru cea de a 22-a sesiune a UNHRC, așa cum au fost prezentate de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate cu ocazia ședinței în plen a Parlamentului din 6 februarie 2013; salută intenția UE de a acorda atenție, între altele, situației din Siria, Birmania/Myanmar, Coreea de Nord și Mali, precum și sprijinul UE pentru extinderea mandatului Raportorului special privind situația drepturilor omului în Iran; aprobă, de asemenea, concentrarea asupra unor tematici precum libertatea de religie și credință, drepturile copilului, violența împotriva femeilor și drepturile LGBTI;

2.  salută faptul că agenda celei de a 22-a sesiuni ordinare include, printre altele, dezbateri între experți cu privire la integrarea drepturilor omului în centrul preocupărilor, impactul negativ al corupției asupra exercitării drepturilor omului și comemorarea celei de a 20-a aniversări a adoptării Declarației de la Viena și a Programului de acțiune; salută, de asemenea, dezbaterile interactive, cum ar fi cele asupra drepturilor persoanelor cu dizabilități, precum și reuniuni lărgite pe diverse teme, cum ar fi dreptul copiilor de a se bucura de cele mai ridicate standarde de sănătate cu putință; solicită Serviciului European de Acțiune Externă și statelor membre ale UE să contribuie activ la aceste dezbateri și să afirme clar că drepturile omului sunt universale, indivizibile și interdependente;

3.  salută rapoartele ce urmează să fie prezentate de către Raportorii speciali, printre altele pe tema situației drepturilor omului din Iran, Birmania/Myanmar și teritoriile palestiniene ocupate din 1967, precum și un raport scris al Înaltului Comisar referitor la situația drepturilor omului în Mali, în special în partea de nord a țării; salută, de asemenea, rapoartele referitoare la condițiile locative ca o componentă a dreptului la un standard de viață corespunzător, la dreptul la nediscriminare în acest context, la libertatea religioasă sau de convingeri și la promovarea și protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale concomitent cu contracararea terorismului;

Activitatea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului

4.  ia act de faptul că în septembrie 2012 au fost aleși 18 noi membri în UNHRC, aceștia accedând la calitatea de membru la 1 ianuarie 2013, și anume Argentina, Brazilia, Coasta de Fildeș, Estonia, Etiopia, Gabon, Germania, Irlanda, Japonia, Kazahstan, Kenya, Muntenegru, Pakistan, Republica Coreea, Sierra Leone, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Republica Bolivară a Venezuelei și că nouă state membre ale UE sunt, în prezent, membre ale UNHRC;

5.  ia act de alegerea unui nou Președinte al UNHRC, în persoana lui Remigiusz A. Henczel, din Polonia, și a patru vicepreședinți pe 2013, Cheikh Ahmed Ould Zahaf (Mauritania), Iruthisham Adam (Maldive), Luis Gallegos Chiriboga (Ecuador) și Alexandre Fasel (Confederația Elvețiană);

6.  subliniază că alegerile pentru UNHRC trebuie să fie competitive și își exprimă dezacordul față de aranjarea unor alegeri neconcurențiale de către grupurile regionale; reiterează importanța standardelor pentru statutul de membru al UNHRC în ceea ce privește angajamentul și activitatea în domeniul drepturilor omului; subliniază că membrii UNHRC trebuie să respecte cele mai înalte standarde de promovare și protecție a drepturilor omului; reiterează importanța unor criterii stricte și transparente pentru reintegrarea membrilor suspendați;

7.  regretă faptul că autoritățile din Kazahstan, care este un membru nou ales al UNHRC, au refuzat până acum să permită o anchetă internațională și independentă a evenimentelor de la Zhanaozen, în ciuda solicitărilor Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și ale Parlamentului European;

8.  este în continuare îngrijorat din cauza fenomenului „politicii de bloc” și a efectelor acesteia asupra credibilității UNHRC și a eficienței acțiunilor sale;

9.  salută numirea de către Adunarea Generală a ONU a doamnei Navanethem Pillay pentru un al doilea mandat în calitate de Înalt Comisar pentru Drepturile Omului; își reiterează sprijinul ferm pentru Oficiul Înaltului Comisar și pentru independența și eficacitatea acestuia;

10. felicită Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului pentru eforturile depuse în procesul de consolidare a organismului instituit prin tratat și salută raportul său pe această temă, publicat pe 22 iunie 2012; reafirmă natura multipartită a organismelor instituite în temeiul tratatului și subliniază că societatea civilă trebuie să fie inclusă în permanență în aceste procese; subliniază, de asemenea, că independența și eficacitatea organismelor create prin tratat trebuie să fie păstrată și consolidată; subliniază că trebuie asigurate fonduri suficiente pentru a acoperi volumul de muncă în creștere al organismelor instituite prin tratat; solicită UE să-și asume un rol de lider în asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de organisme instituite prin tratate, inclusiv în privința unei finanțări adecvate;

Țările Primăverii arabe

11. condamnă în termenii cei mai fermi utilizarea fără discernământ de către regimul sirian a violenței împotriva propriei populații, inclusiv utilizarea pe scară largă a artileriei grele și bombardarea zonelor populate, execuțiile sumare și disparițiile forțate; condamnă fără echivoc continuarea încălcărilor sistematice ale drepturilor omului de către regim, care ar putea constitui crime împotriva umanității; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația în continuă deteriorare a populației civile; condamnă încălcările drepturilor omului comise de către forțe și grupuri ale opoziției; solicită regimului sirian să pună imediat capăt tuturor încălcărilor drepturilor omului și atacurilor îndreptate împotriva civililor și își reiterează apelul către regimul Assad să se retragă imediat; solicită inițierea unui proces pașnic de tranziție politică;

12. își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele crizei siriene asupra securității și stabilității din regiune; solicită Comisiei și statelor membre să acorde în continuare asistență țărilor învecinate, în eforturile acestora de a oferi ajutor umanitar pentru refugiații din Siria;

13. salută atenția continuă pe care UNHRC o acordă situației dezastruoase a drepturilor omului și a celei umanitare din Siria, după cum reiese din rezoluțiile privind situația din această țară, adoptate la sesiunea a 19-a, a 20-a și a 21-a a UNHRC și la Sesiunea specială a UNHRC privind Siria din 1 iunie 2012; solicită Serviciului European de Acțiune Externă și statelor membre să garanteze că situația din Siria continuă să fie tratată cu maximă prioritate în cadrul ONU și al UNHRC;

14. reiterează importanța tragerii la răspundere pentru încălcările drepturilor internaționale ale omului și ale dreptului umanitar internațional, comise în timpul conflictului; își exprimă sprijinul fără rezerve pentru Comisia independentă de anchetă privind Siria, precum și pentru extinderea de către UNHRC a mandatului acesteia; salută numirea Carlei del Ponte și a lui Vitit Muntarbhorn ca noi membri, precum și numirea lui Paolo Pinheiro ca Raportor Special pentru Siria, care își va începe lucrările imediat după încheierea mandatului Comisiei de anchetă; salută raportul Comisiei de anchetă, în care se expun atrocitățile comise în Siria;

15. regretă faptul că nu s-a ajuns încă la un acord cu privire la adoptarea unei rezoluții în Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) privind situația din Siria și, în special, că aceasta restrânge mult capacitatea de a exercita presiuni efective pentru a pune capăt violenței în această țară; reamintește responsabilitatea deosebită pe care membrii CSONU o au față de poporul sirian; salută acțiunile diplomatice ale VP/ÎR și ale statelor membre pentru a implica China și Rusia în această problemă și le solicită să-și continue eforturile;

16. salută inițiativa elvețiană privind redactarea unei scrisori comune, în numele a 58 de țări, printre care 26 de state membre ale UE, prin care se solicită CSONU să sesizeze Curtea Penală Internațională cu privire la situația din Siria; deploră lipsa de unanimitate în cadrul UE în ceea ce privește sprijinirea acestei inițiative; solicită Serviciului European de Acțiune Externă și statelor membre să sprijine în mod activ sesizarea Curții Penale Internaționale cu privire la situația din Siria;

17. salută raportul Comisiei independente de anchetă (CIAn) privind Libia, prezentat la a 19-a sesiune a UNHRC, în care se subliniază încălcările drepturilor omului comise în această țară; solicită insistent UNHRC să continue monitorizarea îndeaproape a situației din Libia;

18. își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea situației din Egipt, inclusiv, în perioada cea mai recentă, cu privire la utilizarea excesivă a forței de către poliție împotriva protestatarilor, fapt ce a dus la grele pierderi de vieți omenești; deploră faptul că autoritățile judiciare egiptene recurg tot mai des la pedeapsa cu moartea și reamintește poziția sa de principiu împotriva pedepsei capitale în toate cazurile și în orice circumstanță;

19. își exprimă îngrijorarea cu privire la situația critică a drepturilor omului în Bahrain, inclusiv reprimarea continuă a apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor politici din opoziție; își reiterează apelul către statele membre de a depune eforturi în vederea adoptării unei rezoluții în timpul celei de-a 22-a sesiuni a UNHRC privind situația drepturilor omului în Bahrain, care ar trebui să cuprindă solicitarea de instituire a unui mecanism internațional de monitorizare a implementării recomandărilor evaluării periodice universale (EPU) Bahrain a ONU, precum și recomandările Comisiei independente de anchetă Bahrain;

20. salută rezoluția UNHCR privind asistența tehnică și construirea capacităților în Yemen în domeniul drepturilor omului și crearea unui Birou de țară al OHCHR în Yemen; solicită insistent UNHRC să continue monitorizarea situației din această țară;

Alte aspecte

21. salută decizia UNHRC de a numi un Raportor special privind situația drepturilor omului în Belarus și ia act de sprijinul transregional pentru rezoluția prin care se instituie mandatul acestuia, ceea ce ilustrează faptul că situația dezastruoasă a drepturilor omului în această țară este recunoscută de state din toată lumea;

22. salută extinderea mandatului Raportorului special privind situația drepturilor omului în Iran și solicită extinderea în continuare a acestuia; salută, de asemenea, prelungirea mandatelor experților independenți privind situația din Coasta de Fildeș, Haiti și Somalia; îndeamnă autoritățile acestor patru țări să coopereze pe deplin cu cei care dețin aceste mandate;

23. salută extinderea cu încă un an a mandatului Raportorului special privind situația drepturilor omului în Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC); salută faptul că Rezoluția referitoare la RPDC a fost adoptată prin consens, fapt care demonstrează sprijinul ridicat acordat mandatului; îndeamnă guvernul RPDC să coopereze pe deplin cu raportorul și să faciliteze vizitele sale în țară; solicită instituirea, cu ocazia viitoarei sesiuni a UNHRC, a unei comisii de anchetă privind încălcările drepturilor omului în RPDC;

24. salută rezoluția UNHRC referitoare la Birmania/Myanmar și extinderea mandatului Raportorului special privind situația drepturilor omului în această țară; ia act de măsurile luate de guvernul acestei țări de la începutul anului 2011 pentru a restabili libertățile civile în țară; își exprimă, totuși, adânca îngrijorare cu privire la grelele pierderi de vieți omenești în urma operațiunilor militare din statul Kashin, precum și cu privire la explozia de violență populară în statul Rakhine și la decesele, rănirile, cazurile de distrugere a proprietății și cele de relocare a populației locale care au rezultat în urma acesteia; consideră că motivul care stă la baza situației poate fi găsit în politicile discriminatorii îndreptate de mult timp împotriva populației Rohingya; încurajează instituirea rapidă a unui birou de țară al OHCHR în această țară;

25. salută, de asemenea, rezoluția referitoare la Sri Lanka, care pune accentul pe reconciliere și pe asumarea responsabilității în țară; își reiterează sprijinul pentru recomandarea făcută de grupul de experți al Secretarului General al ONU privind Sri Lanka de a se institui o comisie de anchetă a ONU privind toate infracțiunile comise;

26. salută hotărârea de a numi un Raportor special privind situația drepturilor omului în Eritreea; ia act de faptul că este prima oară când UNHRC s-a ocupat de această problemă și felicită țările africane pentru rolul de lider pe care și l-au asumat în această privință;

27. salută faptul că situația din Mali este supravegheată îndeaproape de UNHRC și salută spiritul de conducere demonstrat de statele din Africa care au adus chestiunea în atenția UNHRC;

28. a fost încântat să ia act de adoptarea rezoluției referitoare la Republica Democratică Congo (RDC), dar este în continuare preocupat de încălcările drepturilor omului din această țară, în special în provincia Kivu de Nord din partea de est a țării; condamnă cu tărie atacurile forțelor rebele din estul țării, în special pe cele ale grupării M23; salută eforturile depuse de statele membre ale Conferinței internaționale privind regiunea Marilor Lacuri (CIRML), de Uniunea Africană și de ONU pentru a găsi o soluție politică pașnică la această criză; solicită din nou reinstituirea unui expert independent al ONU pentru situația drepturilor omului în RDC pentru a institui un mecanism de încredere care să-și concentreze eforturile asupra îmbunătățirii situației în ceea ce privește problemele de durată din domeniul drepturilor omului din țară;

29. își exprimă preocupările privind situația din Republica Centrafricană, unde grupuri înarmate au atacat și ocupat mai multe orașe în nord-estul țării; salută acordurile semnate în Libreville la 11 ianuarie 2013, inclusiv acordul de încetare a focului și acordul politic privind soluționarea crizei din țară; subliniază importanța punerii rapide în aplicare a acestor acorduri; salută declarația VP/ÎR al UE din 11 ianuarie 2013, care solicită tuturor semnatarilor să respecte aceste acorduri; îndeamnă statele membre să prezinte această chestiune în fața UNHRC pentru ca situația din Republica Centrafricană să rămână pe lista de priorități la nivel internațional;

30. își exprimă îngrijorarea față de situația din Israel și Gaza după escaladarea conflictului la sfârșitul lui 2012 și condamnă actele de violență comise de ambele părți; își reiterează apelul pentru ridicarea blocadei impusă în Fâșia Gaza ținând cont de preocupările legitime de securitate ale Israelului și solicită depunerea de eforturi pentru reconstrucția și redresarea economică a Fâșiei Gaza.

31. condamnă decizia luată de guvernul israelian la 2 decembrie 2012 de a construi 3 000 de noi locuințe în Cisiordania și în Ierusalimul de Est, îndeosebi în zona E1, care, dacă s-ar realiza, ar tăia Cisiordania în două; subliniază faptul că politica de colonizare a guvernului israelian subminează dreptul internațional și viabilitatea unei soluții cu două state; salută misiunea internațională de informare în legătură cu coloniile israeliene din teritoriile palestiniene ocupate decisă cu ocazia celei de-a 19-a sesiuni a UNHRC și așteaptă cu interes raportul acesteia ce va fi prezentat cu ocazia celei de-a 22-a sesiuni a UNHRC;

32. salută adoptarea de către Adunarea Generală a ONU la 29 noiembrie 2012 a rezoluției prin care Palestina devine un stat nemembru al ONU cu statut de observator; ia act de majoritatea covârșitoare cu care a fost adoptată rezoluția pe această temă, cu 138 voturi pentru, 9 împotrivă și 41 de abțineri; ia act, de asemenea, de faptul că numai un singur stat membru al UE a votat împotrivă; își afirmă din nou susținerea pentru această realizare; relevă sprijinul exprimat de UE în favoarea dobândirii de către Palestina a statutului de membru cu drepturi depline al ONU ca parte a soluției politice la conflictul israelo-palestinian; reafirmă că UE nu va accepta nicio altă modificare adusă frontierelor anterioare anului 1967, inclusiv în privința Ierusalimului, în afara celor convenite între părți;

33. deplânge execuțiile care au avut loc în Japonia în 2012 după moratoriul asupra acestei practici din 2011, precum și cele săvârșite în Taiwan și Arabia Saudită; condamnă, de asemenea, în acest context, recentele execuții în masă din Iran; își reafirmă poziția fermă împotriva pedepsei cu moartea, în toate situațiile și împrejurările;

34. reamintește importanța extremă pe care o acordă UE luptei împotriva torturii și a altor forme de maltratare; solicită Comisiei și statelor membre să facă dovada angajamentului comun de a eradica plaga torturii și de a sprijini victimele, îndeosebi prin contribuția la Fondul voluntar al ONU pentru victimele torturii și la Fondul special creat prin Protocolul opțional la Convenția împotriva torturii;

35. apreciază munca depusă de Raportorul special al ONU pentru libertatea de religie sau credință; subliniază importanța reînnoirii mandatului acestuia cu ocazia celei de-a 22-a sesiuni a UNHRC; ia act cu satisfacție de adoptarea rezoluției UNHRC privind libertatea de religie sau credință; subliniază însemnătatea pe care UE o acordă acestei chestiuni; solicită statelor membre să continue să lucreze pe marginea acestei chestiuni și așteaptă cu interes Orientările UE care se preconizează să apară anul acesta;

36. salută procesul aflat în desfășurare de a lua măsuri în urma raportului Înaltului Comisar privind legile și practicile discriminatorii și actele de violență împotriva persoanelor determinate de orientarea sexuală și identitatea de gen a acestora; încurajează luarea de măsuri suplimentare, inclusiv prin intermediul reuniunilor regionale, și participarea activă a tuturor statelor membre ale UE, a Consiliului și a Serviciului European de Acțiune Externă;

37. salută rolul de lider asumat de Secretarul General al ONU și de Înaltul Comisar în ceea ce privește discriminarea și violența motivate de orientarea sexuală și identitatea de gen a persoanelor, atât în interiorul, cât și în afara UNHRC; regretă încercările continue de a submina caracterul universal și indivizibil al drepturilor omului, îndeosebi printr-o rezoluție privind „valorile tradiționale”;

38. ia act de primul Forum anual privind comerțul și drepturile omului organizat la Geneva la 4-6 decembrie 2012, care a reunit un spectru larg de părți implicate pentru a discuta implementarea Principiilor directoare ale ONU în acest domeniu; susține consultațiile inițiale ale forumului în legătură cu modul în care guvernele și întreprinderile pot fi determinate să adopte cadre normative, de politică și de aplicare pentru a contracara abuzurile împotriva drepturilor omului comise în contextul comerțului internațional;

39. salută lucrările grupului de lucru interguvernamental cu componență nelimitată constituit pentru a examina posibilitatea de a elabora un cadru normativ internațional în legătură cu reglementarea, monitorizarea și supravegherea activităților organizațiilor militare și de securitate private; își exprimă sprijinul față de un astfel de cadru de reglementare obligatoriu din punct de vedere juridic; insistă asupra unei puternice componente în materie de răspundere; invită companiile de securitate care nu au semnat încă Codul de conduită pentru furnizorii privați de servicii de securitate să facă acest lucru; așteaptă cu interes prezentarea raportului grupului de lucru și solicită continuarea mandatului acestuia;

Evaluarea periodică universală

40. subliniază importanța naturii universale a evaluării periodice universale (EPU) și reafirmă importanța EPU în vederea înțelegerii depline a situației drepturilor omului la fața locului în toate statele membre ale ONU;

41. deplânge recentul refuz al Israelului de a participa la procesul EPU, fapt ce creează un precedent regretabil și subminează caracterul universal al acestui exercițiu; îndeamnă Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre să încurajeze ferm Israelul să își reconsidere decizia și să își reia colaborarea cu OHCHR și UNHRC, printre altele prin participarea la exercițiul obligatoriu EPU;

42. salută începerea celui de-al doilea ciclu al EPU și adoptarea primelor rezultate ale acestuia; reamintește importanța celui de-al doilea ciclu care se axează pe implementarea recomandărilor acceptate în perioada primului ciclu; cu toate acestea, solicită din nou reluarea în considerare a recomandărilor care nu au fost acceptate de state pe perioada primului ciclu în continuarea procesului EPU;

43. consideră că implementarea este un aspect esențial pentru realizarea potențialului procesului EPU; de aceea, reiterează importanța acordării de asistență tehnică din partea Comisiei și a statelor membre pentru a ajuta statele supuse monitorizării să implementeze recomandările; încurajează, de asemenea, statele să prezinte actualizări de etapă, asigurând, astfel, o implementare mai strictă;

44. recomandă includerea sistematică a recomandărilor EPU în dialogurile și consultările UE pe tema drepturilor omului și în strategiile UE de țară în domeniul drepturilor omului pentru a asigura valorificarea rezultatelor EPU; recomandă, în mod similar, ca Parlamentul să ridice problema acestor recomandări în timpul vizitelor propriilor delegații în țările terțe;

45. salută măsurile care permit participarea deplină în cadrul procesului EPU a unui spectru larg de părți implicate; salută, în acest context, schimbările în lista vorbitorilor, ceea ce oferă tuturor statelor care doresc să își exprime poziția în timpul procesului EPU ocazia să facă acest lucru; apreciază încă o dată rolul mai important dobândit de instituțiile naționale în domeniul drepturilor omului, în concordanță cu Principiile de la Paris; salută participarea mai susținută din acest sector datorită utilizării mai intense a videoconferințelor;

46. consideră că se poate face mai mult pentru a implica societatea civilă în procesul EPU, inclusiv în implementarea rezultatelor EPU, precum și, la modul mai general, în munca UNHRC;

Proceduri speciale

47. reafirmă rolul crucial pe care îl joacă procedurile speciale în credibilitatea și eficacitatea activității UNHRC și poziția centrală a acestuia în cadrul angrenajului ONU în materie de drepturi ale omului; își reafirmă susținerea fermă pentru procedurile speciale și subliniază importanța fundamentală a independenței acestor mandate;

48. îndeamnă statele să coopereze pe deplin cu procedurile speciale, inclusiv prin primirea neîntârziată a deținătorilor de mandate care efectuează vizite de țară, răspunzând acțiunilor acestora și acuzațiilor de încălcări și asigurând o reacție corespunzătoare la recomandările făcute de aceștia; îndeamnă membrii UNHRC să dea tonul printr-un comportament exemplar în aceste chestiuni;

49. salută acțiunile întreprinse de UE pentru a acorda împreună o invitație permanentă tuturor procedurilor speciale ale ONU în materie de drepturi ale omului, fiind un model de urmat în această chestiune; încurajează alte state membre ONU să procedeze la fel;

50. condamnă toate formele de represalii împotriva persoanelor care cooperează cu procesul EPU și cu procedurile speciale; subliniază faptul că asemenea acțiuni subminează întregul sistem al ONU în domeniul drepturilor omului; îndeamnă toate statele să ofere protecție adecvată împotriva unor asemenea acte de intimidare;

Implicarea Uniunii Europene

51. nu sunt cuvinte pentru a sublinia îndeajuns importanța participării active a UE la mecanismele ONU în domeniul drepturilor omului, inclusiv UNHRC; încurajează statele membre să participe prin co-sponzorizarea rezoluțiilor și participarea activă la dezbateri și dialoguri interactive și formularea de declarații; susține cu tărie recurgerea tot mai intensă de către UE la inițiative interregionale care au dus la o serie de rezultate pozitive, precum rezoluția UNHRC privind violența împotriva persoanelor LGBTI;

52. subliniază necesitatea de a integra munca depusă la Geneva în contextul UNHRC în activitățile interne și externe relevante ale UE, inclusiv cele ale Parlamentului;

53. salută numirea Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului (RSUE), dl Stavros Lambrinidis; încurajează RSUE să acționeze în direcția eficacității și vizibilității politicii UE în domeniul drepturilor omului în contextul UNHRC și să intre în cooperare strânsă cu OHCHR și procedurile speciale; este bucuros să coopereze cu RSUE pe aceste teme; salută participarea RSUE la Forumul privind comerțul și drepturile omului ce se va ține la Geneva în 4 și 5 decembrie 2013;

54. încurajează ÎR/VP al UE și RSUE să fie prezenți în cadrul participanților la nivel înalt la UNHRC;

55. își reiterează încrederea în eficacitatea potențială a acțiunilor UE în cazul în care Uniunea și statele sale membre își mobilizează forța colectivă; subliniază importanța de a întări în continuare coordonarea și cooperarea între statele membre în această privință, pentru a ajunge la un numitor comun în chestiunile legate de drepturile omului; face un nou apel pentru acțiuni mai îndrăznețe și mai ambițioase în loc să ne resemnăm cu acceptarea celui mai mic numitor comun;

56. subliniază importanța ratificării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, prima oară când UE a ratificat o convenție ONU ca entitate juridică;

57. repetă, o dată mai mult, necesitatea ca statele membre ale UE să acționeze în sensul împlinirii indivizibilității și universalității drepturilor omului și ca acestea să sprijine activitatea UNHRC în această privință, în special prin ratificarea tuturor instrumentelor internaționale în domeniul drepturilor omului pe care le-a instituit acest organism, inclusiv recentul Protocol opțional la Convenția privind drepturile copilului în cadrul unei Proceduri de comunicare; își exprimă încă o dată regretul pentru faptul că niciun stat membru al UE nu a ratificat Convenția privind protecția drepturilor lucrătorilor migranți și a familiilor acestora; își exprimă, de asemenea, din nou regretul că mai multe state membre nu au adoptat încă și/sau nu au ratificat Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate și că numai două state membre au ratificat Protocolul opțional la Convenția internațională privind drepturile economice, sociale și culturale; subliniază importanța transmiterii de către statele membre ale UE a rapoartelor lor periodice către organismele de monitorizare ale ONU în timp util;

58. reamintește importanța vitală a apărării de către UE a independenței OHCHR și a garantării exercitării în continuare a sarcinilor acestuia în mod imparțial; reamintește importanța furnizării unor fonduri suficiente pentru a ține deschise birourile regionale ale OHCHR;

59. relevă că protecția apărătorilor drepturilor omului este o prioritate cheie în cadrul politicii UE în domeniul drepturilor omului; evidențiază că represaliile și acțiunile de intimidare împotriva apărătorilor drepturilor omului (ADU) care cooperează cu mecanismele ONU în domeniul drepturilor omului amenință să submineze sistemul; de aceea, apreciază sprijinul practic și financiar alocat în scopul protejării și sprijinirii de urgență a ADU în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO);

60. salută planurile de înființare la Bruxelles a unui grup de lucru al Consiliului în domeniul drepturilor omului (COHOM); salută eforturile acestuia de a îmbunătăți pregătirea și coordonarea pozițiilor UE pentru sesiunile UNHRC, inclusiv organizarea de reuniuni ale COHOM la Geneva; își reafirmă speranțele că COHOM va juca un rol important în chestiunea consecvenței între politicile internă și externă ale UE în domeniul drepturilor omului;

61. își reiterează recomandările ca strategiile de țară ale UE în domeniul drepturilor omului să fie făcute publice, pentru a conferi vizibilitate angajamentelor UE în domeniul drepturilor omului în țările terțe și pentru ca cei care luptă pentru drepturile omului să găsească sprijin în aceste documente;

62. subliniază importanța de a evidenția în cadrul UNHRC chestiunea îngrijorătoare a piedicilor puse în calea ONG-urilor într-o serie de țări de pe glob; încurajează SEAE și statele membre să facă eforturi concertate pentru a ridica această problemă;

63. solicită din nou ÎR/VP, în lumina noilor rapoarte privind complicitatea companiilor din UE la încălcarea drepturilor omului în țări terțe, să atragă atenția asupra acestei chestiuni; solicită Comisiei să elaboreze o politică mai ambițioasă în materie de Responsabilitate Socială a Întreprinderilor; îndeamnă SEAE, Comisia și statele membre să ia măsuri eficace pentru a asigura răspunderea companiilor în cazul încălcării drepturilor omului; reiterează în acest context importanța de a asigura mai multă coerență între politica internă și cea externă și respectarea pe deplin a drepturilor omului în politicile interne, pentru a evita standardele duble;

64. încredințează delegației sale la cea de-a 22-a sesiune a UNHRC sarcina de a face cunoscute preocupările și opiniile exprimate în prezenta rezoluție; solicită delegației să transmită Subcomisiei pentru drepturile omului un raport cu privire la vizita realizată; consideră că este indispensabil să se continue practica trimiterii unei delegații a PE la toate sesiunile relevante ale UNHRC și ale Adunării Generale a ONU;

o

o        o

65. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 67-a Adunări Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum și grupului de lucru UE-ONU, înființat de Comisia pentru afaceri externe.