Propunere de rezoluţie - B7-0090/2013Propunere de rezoluţie
B7-0090/2013

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la Raportul pe 2012 privind progresele realizate de Serbia

6.3.2013 - (2012/2868(RSP))

depusă pe baza declarației Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Jelko Kacin în numele Comisiei pentru afaceri externe


Procedură : 2012/2868(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0090/2013

B7‑0090/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Raportul pe 2012 privind progresele realizate de Serbia

(2012/2868(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 2 martie 2012,

–   având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, pe care Parlamentul European l-a aprobat la 19 ianuarie 2011 și care se află în stadiul final al procesului de ratificare de către statele membre, precum și Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț dintre Comunitățile Europene, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2010, și Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere CE/Serbia: proceduri de aplicare a acordului și a acordului interimar;

–   având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE[1],

–   având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 28 februarie 2012 și concluziile Consiliului European din 1 martie 2012,

–   având în vedere concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010 prin care invită Comisia să își pregătească avizul cu privire la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, precum și concluziile Consiliului din 5 decembrie 2011 și concluziile Consiliului European din 9 decembrie 2011 de stabilire a condițiilor pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Serbia, precum și concluziile Consiliului din 11 decembrie 2012, astfel cum au fost avizate de Consiliul European din 13-14 decembrie 2012,

–   având în vedere Avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 privind cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană ((SEC(2011)1208) și Comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2011 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” (COM(2011)0666),

–   având în vedere Raportul Comisiei pe 2012 privind progresele realizate de Serbia (SWD(2012)0333) din 10 octombrie 2012,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind Strategia de extindere și principalele provocări 2012-2013, din 10 octombrie 2012 (COM(2012)0600),

–   având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Belgrad și Priština[2],

–   având în vedere declarația comună a celei de-a șasea Reuniuni interparlamentare UE-Serbia din 27-28 septembrie 2012,

–   având în vedere Acordul de readmisie UE-Serbia din 8 noiembrie 2007[3] și Regulamentul (CE) nr. 1244/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație[4],

–   având în vedere Al treilea raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind monitorizarea ulterioară liberalizării vizelor pentru țările din Balcanii de Vest, în conformitate cu declarația Comisiei din 8 noiembrie 2010, raport publicat la 28 august 2012 (COM(2012)0472),

–   având în vedere Decizia 2011/361/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2010 privind semnarea și încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Serbia de stabilire a unui cadru pentru participarea Republicii Serbia la operațiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor[5];

–   având în vedere raportul final din 19 septembrie 2012 al Misiunii restrânse de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), care a observat alegerile parlamentare și prezidențiale din Serbia din 6 și 20 mai 2012,

–   având în vedere raportul anual din 1 august 2012 al Președintelui TPII, prezentat la 15 octombrie 2012 în fața Adunării Generale a ONU,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Consiliul European din 1 martie 2012 i-a acordat Serbiei statutul de țară candidată la UE, reconfirmând perspectiva sa europeană clară în conformitate cu angajamentele UE față de întreaga regiune a Balcanilor de Vest;

B.  întrucât, în concluziile Președinției, care au fost publicate în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003, s-a promis fără echivoc tuturor țărilor din Balcanii de Vest că vor adera la Uniunea Europeană atunci când vor îndeplini criteriile stabilite; întrucât acest angajament a fost reluat în consensul reînnoit privind extinderea, adoptat de către Consiliul European la 14 și 15 decembrie 2006, în concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010, precum și în cadrul reuniunii ministeriale UE-Balcanii de Vest din 2 iunie 2010;

C. întrucât Serbia a adoptat numeroase măsuri în direcția normalizării relațiilor cu Kosovo și a depus eforturi pentru a îndeplini în mod suficient criteriile politice și condițiile procesului de stabilizare și de asociere;

D. întrucât un singur stat membru al UE nu a ratificat încă Acordul de stabilizare și de asociere dintre UE și Serbia;

E.  întrucât Serbia, la fel ca fiecare țară care aspiră să devină membră a UE, trebuie evaluată în funcție de propriile merite în ceea ce privește implementarea și respectarea aceluiași set de criterii;

F.  întrucât Serbia are potențialul de a juca un rol important în garantarea securității și stabilității în regiune și ar trebui să mențină și să promoveze o abordare constructivă față de cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate, elemente-cheie ale procesului de integrare europeană;

G. întrucât chestiunile bilaterale ar trebui abordate cât mai curând posibil în procesul de aderare, într-un spirit constructiv și de bună vecinătate și preferabil înainte de deschiderea negocierilor de aderare, ținând seama de interesele și valorile generale ale UE; întrucât aceste chestiuni nu ar trebui să reprezinte sau să fie utilizate ca un obstacol în calea procesului de aderare;

H. întrucât noul guvern al Serbiei și-a afirmat angajamentul de a continua procesul de integrare europeană; întrucât înregistrarea unor rezultate vizibile în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a unor reforme este necesară în acest context,

I.   întrucât, pentru UE, statul de drept constituie un element central în cadrul politicii de extindere,

1.  salută solicitarea Consiliului adresată Comisiei de a prezenta un raport, de îndată ce Serbia atinge gradul necesar de îndeplinire a criteriilor de aderare și a obiectivelor prioritare, în vederea deschiderii negocierilor de aderare fără întârziere; crede cu fermitate că începerea negocierilor de aderare la UE în luna iunie 2013 este un obiectiv realizabil; îndeamnă țara să continue reformele democratice, sistemice și socioeconomice care îi vor permite să își asume și să implementeze în mod eficient obligațiile ce rezultă din aderare;

2.  salută modul de desfășurare a alegerilor parlamentare și locale și a alegerilor prezidențiale anticipate, care au avut loc în luna mai 2012 și în cadrul cărora, conform OSCE/ODIHR, au fost respectate drepturile și libertățile fundamentale; invită guvernul să adopte recomandările incluse în raportul final elaborat de OSCE/ODHIR pentru a spori transparența procesului de alegeri;

3.  salută faptul că noul guvern se angajează să continue procesul de integrare în UE și subliniază necesitatea ca acesta să pună în aplicare reforme; încurajează noul guvern să se implice din plin în adoptarea de reforme, în special reformele prioritare privind sistemul judiciar, combaterea corupției, libertatea mass-media, protecția tuturor minorităților, gestionarea durabilă a resurselor naturale, reformele structurale economice și îmbunătățirea mediului de afaceri;

4.  subliniază că începerea negocierilor de aderare cu Serbia este posibilă imediat ce prioritățile-cheie sunt îndeplinite în mod satisfăcător, iar procesul de reformă continuă, în special în ceea ce privește statul de drept; subliniază că aceasta va demonstra angajamentul UE față de procesul de extindere și perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest; salută progresele Serbiei, recunoscute de Comisia Europeană în raportul său intermediar din 2012, în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga și reamintește că realizarea de noi progrese în ceea ce privește procesul de integrare europeană depinde de continuarea procesului de reformă, în special de garantarea democrației și de funcționarea instituțiilor democratice, de respectarea statului de drept, a drepturilor omului, de protecția egală și angajată a tuturor minorităților din Serbia în conformitate cu standardele europene, de menținerea unor relații de bună vecinătate și a cooperării regionale, inclusiv prin soluționarea pașnică a aspectelor bilaterale, precum și de îmbunătățirea funcționării economiei de piață;

5.  subliniază faptul că aderarea Serbiei la UE este deosebit de importantă pentru calitatea dezvoltării economice și sociale în țară;

6.  subliniază importanța Acordului de stabilizare și de asociere (ASA) dintre UE și Serbia care definește drepturile și obligațiile reciproce ale ambelor părți până la aderarea Serbiei la UE; observă că Serbia trebuie să înregistreze rezultate pozitive în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor stabilite în ASA și în acordul interimar; solicită statului membru care nu a finalizat ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere să facă acest lucru cât mai curând posibil pentru a putea deschide oportunitățile de consolidare a relațiilor dintre UE și Serbia;

7.  salută progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga, recunoscute în cadrul raportului Comisiei pe 2012 privind progresele realizate; reamintește faptul că realizarea de progrese suplimentare în cadrul procesului de integrare europeană depinde în mod direct de continuarea ireversibilă a reformelor și de îndeplinirea condițiilor stabilite de Consiliu; subliniază faptul că implementarea acestora este esențială;

8.  salută reluarea dialogului la cel mai înalt nivel dintre Belgrad și Priština, precum și angajamentul exprimat de noul guvern al Serbiei; solicită implementarea deplină de către ambele părți a acordurilor încheiate până acum; salută reuniunile dintre prim-miniștrii sârb și kosovar, dl Ivica Dačić și dl Hashim Thaçi, ca fiind pași esențiali în direcția unei reconcilieri veritabile între sârbi și kosovari și a unei normalizări a relațiilor dintre Serbia și Kosovo; laudă rolul proactiv și poziția de lider a Înaltului Reprezentant și vicepreședintelui Catherine Ashton în cadrul facilitării dialogului dintre Serbia și Kosovo; așteaptă cu interes progresele din ale domenii, cum ar fi telecomunicațiile și energia și îndeamnă ambele părți să depună în mod activ eforturi în vederea soluționării problemei persoanelor dispărute; salută instrucțiunea guvernului sârb referitoare la punerea în aplicare a acordului privind cooperarea regională favorabilă incluziunii, decizia de a numi un ofițer de legătură pentru biroul UE din Priština și, respectiv, Belgrad, precum și semnarea acordului IBM și primele etape ale punerii în aplicare a acestui acord; solicită Belgradului să continue buna cooperare cu EULEX în domeniul statului de drept și să intensifice eforturile comune în ceea ce privește combaterea criminalității organizate; încurajează Serbia să coopereze și să asiste grupul special de investigații din cadrul EULEX (SITF) în cadrul activității sale;

9.  subliniază necesitatea de a asigura implicarea parlamentelor și a societăților civile din Serbia și Kosovo în procesul de dialog; subliniază faptul că rezultatele dialogului trebuie comunicate în mod transparent și coerent publicului din Serbia și din Kosovo, în vederea consolidării credibilității procesului și a sprijinului public; solicită realizarea de comunicări comune și organizarea unor consultări publice privind aspectele care urmează să fie discutate în cadrul dialogului, dacă este cazul, și ca toate acordurile încheiate să fie publicate nu numai în limba engleză, ci și în limbile sârbă și albaneză;

10. reiterează faptul că ideile privind împărțirea Kosovo sau a oricărei alte țări din Balcanii de Vest contravin spiritului integrării europene; solicită desființarea instituțiilor paralele menținute de statul sârb în nordul statului Kosovo, în special retragerea serviciilor de securitate și a organismelor judiciare; subliniază importanța asigurării dezvoltării socioeconomice în regiune; reiterează faptul că sprijinul economic trebuie să fie pe deplin transparent, în special finanțarea școlilor și a spitalelor din nordul statului Kosovo; subliniază faptul că atât autoritățile sârbe, cât și autoritățile kosovare trebuie să continue acțiunile în vederea asigurării protecției tuturor minorităților și a includerii lor în întreaga societate;

11. salută cooperarea dintre Serbia și TPII, care a condus la deferirea tuturor suspecților de crime de război către Tribunalul de la Haga în vederea judecării; încurajează continuarea cooperării cu Tribunalul; se alătură solicitărilor repetate ale procurorului șef al TPII vizând anchetarea minuțioasă și urmărirea penală a persoanelor implicate în rețelele de sprijin, mai ales a celor din cadrul serviciilor de securitate civilă și militară, care au permis fugarilor să se ascundă un timp atât de îndelungat; observă că urmărirea penală a crimelor de război interne a decurs în mod constant, dar atrage atenția asupra necesității de a trata cu mai multă vigurozitate problemele legate de persoanele dispărute; în plus, solicită autorităților să garanteze credibilitatea și profesionalismul programului de protecție a martorilor (PPM), precum și să ofere resurse adecvate pentru acesta, astfel încât sistemul judiciar să poată continua în mod eficient procedurile penale împotriva crimelor de război; atrage atenția asupra faptului că o serie de foști ofițeri de poliție au ales în mod voluntar să părăsească PPM din cauza deficiențelor sale grave;

12. solicită autorităților și liderilor politici sârbi să se abțină de la declarații și acțiuni care subminează autoritatea și integritatea tribunalului și solicită Serbiei să-și țină promisiunea și să rămână consecventă și dedicată cooperării și reconcilierii regionale în Balcanii de Vest, în ciuda dezamăgirii manifestate de opinia publică din Serbia în urma achitării recente în procesele Gotovina, Markac și Haradinaj; salută pregătirea protocolului privind cooperarea în domeniul urmăririi penale a autorilor crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului, dintre Serbia și Bosnia și Herțegovina;

13. subliniază faptul că autoritățile trebuie să depună mai multe eforturi pentru a obține dreptate pentru supraviețuitorii actelor de violență sexuală din timpul conflictelor din Serbia și din alte părți ale Balcanilor de Vest;

14. salută angajamentul guvernului privind combaterea corupției și a criminalității organizate, angajament crucial pentru procesul de integrare europeană a Serbiei; subliniază importanța consolidării instituțiilor independente în combaterea corupției, în special a agenției anticorupție și a procurorului anticorupție, precum și importanța îmbunătățirii coordonării între agenții; solicită autorităților să finalizeze strategia națională anticorupție 2012-2016 și planul de acțiune corespunzător și să se asigure că agenția anticorupție, în calitate de organism independent, joacă un rol important în implementarea acestora; subliniază faptul că voința politică reprezintă un factor crucial în anchetarea cu succes și condamnarea în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv în cazul celor 24 de privatizări controversate, și speră ca rolul special și proactiv în acest domeniu al prim-viceprim-ministrului să aibă rezultatele scontate;

15. constată că Serbia elaborează o strategie nouă privind reforma sistemului judiciar și sprijină eforturile de instituire a unui nou sistem juridic în vederea îmbunătățirii eficienței și independenței întregului sistem judiciar; salută angajamentul guvernului privind soluționarea deficiențelor din reforma sistemului judiciar, în special prin garantarea impermeabilității cadrului juridic în fața imixtiunilor politice neadecvate și prin abordarea aspectelor legate de competența parlamentului de a numi judecători și procurori și de participarea directă a funcționarilor politici la activitățile Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului de Stat pentru Procurori; subliniază importanța adoptării unor criterii de evaluare clare și transparente pentru judecătorii și procurorii numiți, care să garanteze independența și profesionalismul acestora; în plus, subliniază necesitatea implementării unor măsuri în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția privind abordarea numărului crescut de cazuri; observă că Ministerul Justiției rămâne responsabil pentru cheltuielile de capital care ar putea limita în continuare independența sistemului judiciar; solicită guvernului să se concentreze mai degrabă asupra calității reformei decât asupra vitezei, utilizând expertiza tehnică disponibilă din străinătate; subliniază, de asemenea, necesitatea unei formări profesionale inițiale și continue a judecătorilor și procurorilor din cauza modificărilor ample aduse legislației;

16. reiterează necesitatea unei formări continue și cuprinzătoare a procurorilor și a organelor de poliție în domeniul investigațiilor și, în special în domeniul investigațiilor financiare; subliniază că soluția pentru combaterea corupției sistemice constă în ruperea legăturilor între partidele politice, interesele private și întreprinderile publice; atrage atenția în mod special asupra necesității de a face finanțarea partidelor politice transparentă și de a o armoniza cu standardele UE; solicită autorităților să implementeze pe deplin Legea privind finanțarea partidelor politice; susține că principiul prezumției de nevinovăție nu trebuie pus în pericol pe întreaga durată a procesului de combatere a corupției; subliniază faptul că informarea este esențială pentru depistarea persoanelor acuzate de corupție; prin urmare, solicită guvernului să adopte și să pună în aplicare norme privind protecția informatorilor și să încurajeze în mod activ persoanele să denunțe corupția la toate nivelurile; atrage atenția asupra faptului că atât autoritățile, cât și mass-media sunt responsabile pentru informarea credibilă a publicului cu privire la investigațiile cazurilor de corupție aflate în curs de desfășurare, ceea ce constituie o condiție necesară pentru o activitate profesională și de succes a sistemului judiciar și polițienesc;

17. solicită un angajament politic mai ferm în ceea ce privește reforma administrației publice, în special în ceea ce privește asigurarea finalizării și a conformității depline a cadrului legislativ cu standardele internaționale;

18. ia act de eforturile depuse de noul guvern în vederea abordării îngrijorărilor exprimate de Parlamentul European cu privire la solicitarea de revizuire imediată a articolului 359 din Codul Penal, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că aceleași dispoziții au fost incluse la articolul 234 din Codul Penal; subliniază faptul că dispozițiile noului articol 234 din Codul Penal nu pot fi aplicate în cazul persoanelor responsabile din cadrul întreprinderilor străine din afara Serbiei; și solicită autorităților să înceteze toate procedurile penale împotriva acestor persoane;

19. este preocupat de incertitudinea juridică cu privire la autonomia Voivodinei; îndeamnă guvernul sârb să restabilească situația inițială, să abjure măsurile centralizatoare și să înceapă negocierile imediate cu guvernul Provinciei Autonome pentru a găsi soluții care respectă principiile statului de drept și al subsidiarității; reamintește părților că în conformitate cu constituția, legea privind finanțarea provinciei autonome ar fi trebuit să fie adoptată până la sfârșitul anului 2008; prin urmare, încurajează guvernul să redacteze și să transmită această lege parlamentului fără întârziere, iar acest lucru este indispensabil pentru funcționarea democrației și a statului de drept în Serbia;

20. solicită încă o dată revizuirea cazurilor de înghețare nejustificată a activelor și de aplicare necorespunzătoare a indexării și retroactivității impozitelor în cazul persoanelor și întreprinderilor private; solicită Ministerului Justiției și Curții Constituționale să elimine imediat aplicarea selectivă a „legii privind impozitul excepțional pe profitul suplimentar și bunurile suplimentare obținute de pe urma unor beneficii speciale”, precum și dispozițiile altor legi fiscale, care permit aplicarea unor amenzi în valoare necorespunzător de mare care duc la faliment, anterior adoptării unei decizii finale în cadrul procedurii fiscale; solicită autorităților sârbe să garanteze compensații echitabile pentru persoanele și întreprinderile private afectate;

21. își exprimă îngrijorarea cu privire la inițiativele legislative contradictorii, cum ar fi modificările aduse legislației privind banca centrală în luna august 2012, care au subminat independența și autonomia acestei instituții din cauza influenței necorespunzătoare a guvernului; subliniază faptul că printre criteriile politice de la Copenhaga se numără independența instituțiilor statului; salută amendamentele adoptate ulterior, în noiembrie 2012, la modificările aduse legislației privind banca națională, care merg în direcția recomandărilor formulate de Comisia Europeană cu scopul de a asigura o continuitate mai mare a băncii naționale și de a reduce impactul fiecărei schimbări de guvern asupra numirii guvernatorului băncii naționale;

22. solicită din nou autorităților ca, în vederea consolidării democrației în Serbia, să se continue eforturile de a elimina moștenirea fostelor servicii secrete comuniste; subliniază importanța continuării reformei sectorului de securitate, care să sporească supravegherea și controlul parlamentar al serviciilor de securitate, și a deschiderii arhivelor naționale, îndeosebi a documentelor fostei poliții secrete, UDBA; încurajează autoritățile să faciliteze accesul la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei și să le returneze guvernelor respective dacă acestea le solicită;

23. salută creșterea graduală a controlului civil efectuat de serviciile de securitate; cu toate acestea, observă că cadrul legislativ general nu este coerent și că ar trebui armonizat în continuare cu standardele europene; își exprimă îngrijorarea cu privire la tendința de creștere a numărului de cazuri de supraveghere neautorizată; solicită autorităților să adopte o legislație cuprinzătoare și modernă cu scopul de a defini în mod clar mecanismul de control civil al serviciilor de securitate, atât cele civile, cât și cele militare; observă că ambiguitatea actuală a cadrului juridic care definește autoritatea serviciilor de securitate lasă loc imixtiunilor politice neadecvate și subminează eforturile generale de stabilire a unui stat de drept veritabil în țară;

24. își exprimă îngrijorarea cu privire la afirmațiile repetate referitoare la brutalitatea poliției și abuzul în exercitarea funcției, în special în orașele Kragujevac, Vranje și Leskovac; reamintește faptul că independența și profesionalismul instituțiilor statului se numără printre criteriile de la Copenhaga; solicită, în acest sens, autorităților să adopte toate măsurile necesare pentru a restabili încrederea publicului în poliție și pentru a condamna toți autorii presupuselor incidente;

25. subliniază necesitatea dezvoltării unei supravegheri independente și a capacității de identificare timpurie a activităților ilicite și a conflictelor de interes din domeniul achizițiilor publice, al gestionării întreprinderilor publice, al procedurilor de privatizare și al cheltuielilor publice, care sunt în prezent deosebit de vulnerabile în fața corupției; își exprimă îngrijorarea cu privire la deficiențele procedurale legate de formarea Comisiei pentru protecția drepturilor ofertanților; subliniază faptul că sunt necesare cele mai înalte standarde de integritate pentru autoritățile de reglementare independente din domeniul achizițiilor publice, întrucât acest domeniu este considerat dreptul una dintre principalele surse ale corupției în țară;

26. salută eforturile Serbiei de combatere a manipulării rezultatelor sportive și faptul că aranjarea meciurilor a devenit faptă penală printr-o modificare adusă Codului Penal;

27. constată cu satisfacție că Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) funcționează bine în Serbia; subliniază importanța fondurilor IPA alocate în luna decembrie 2012 de Comisie pentru sprijinirea eforturilor Serbiei de implementare a agendei de reforme a UE; subliniază faptul că finanțarea va fi utilizată pentru creșterea eficienței sistemului judiciar, dezvoltarea capacităților în materie de azil, precum și pentru combaterea criminalității organizate, inclusiv traficul de persoane și corupția; încurajează atât guvernul, cât și UE să simplifice procedurile administrative pentru fondurile IPA cu scopul de a le face mai accesibile pentru beneficiarii mai mici și necentralizați; subliniază necesitatea de a menține un nivel adecvat al sprijinului pentru preaderare în viitoarea revizuire a cadrului financiar al UE;

28. recomandă ca prin modificarea legii privind restituirea să fie înlăturate toate obstacolele procedurale și impedimentele legale din calea restituirii în natură;

29. ia act de faptul că corupția și crima organizată sunt larg răspândite în regiune și solicită o strategie regională și de cooperare consolidată între toate țările, în scopul de a soluționa mai eficient aceste probleme grave;

30. consideră că o inițiere timpurie a negocierilor de aderare cu privire la capitolele 23 și 24 ar reprezenta un avantaj pentru procesul de combatere a corupției și a criminalității organizate și de consolidare a statului de drept; în acest sens, încurajează autoritățile să producă rezultate concrete în domeniul justiției, precum și în domeniul combaterii corupției și a criminalității organizate și să înregistreze rezultate credibile în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt;

31. reamintește faptul că existența unor mijloace de informare viguroase, profesioniste și independente constituie un element esențial al unui sistem democratic; solicită autorităților să grăbească implementarea strategiei media adoptate în octombrie 2011 și a planurilor de acțiune care o însoțesc; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la violența și amenințările continue la adresa jurnaliștilor, în special la adresa celor care anchetează cazurile de corupție și crimă organizată; subliniază importanța deosebită a soluționării cazurilor de jurnaliști asasinați în anii 1990 și 2000, ca dovadă a angajamentului noului guvern privind garantarea dreptului de stat și a libertății mijloacelor de informare în masă; își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările de a controla și de a interveni în sectorul mijloacelor de informare în masă și solicită autorităților să garanteze independența acestuia în fața presiunilor politice cu scopul de a garanta jurnaliștilor un mediu sigur în care aceștia să își desfășoare activitatea în mod eficient și fără autocenzură; subliniază necesitatea adoptării de măsuri vizând combaterea concentrării proprietății în mass-media și a lipsei de transparență în mass-media, precum și a garantării unui acces egal pe piața publicității care a fost dominată până în prezent de câțiva actori economici și politici, inclusiv bani din fondurile publice cheltuiți pe publicitate și promovare; solicită respectarea Codului deontologic de către jurnaliști; constată că nivelul de acces la internet rămâne scăzut, recunoaște importanța internetului pentru libertatea mass-media și îndeamnă autoritățile să își intensifice eforturile în acest domeniu; observă că raportarea mass-media pe perioada campaniei electorale a fost lipsită de elementul analitic necesar, ceea ce subliniază necesitatea clarificării problemei proprietății asupra mass-media; salută faptul că strategia respectă drepturile constituționale cu privire la mass-media în limbile minorităților și subliniază faptul că dreptul de a administra posturi publice regionale de radio și televiziune ar trebui să se aplice, de asemenea, în Voivodina;

32. salută rolul organismelor de reglementare independente în îmbunătățirea eficienței și transparenței instituțiilor țării; laudă îndeosebi eforturile depuse de ombudsman și de comisarul pentru informațiile de importanță publică și protecția datelor cu caracter personal; îndeamnă autoritățile să acorde instituției naționale de audit, Comisiei pentru protecția concurenței, Biroului de achiziții publice și Comisiei pentru protecția drepturilor ofertanților competențele financiare, administrative și de serviciu adecvate pentru a le permite să-și îndeplinească sarcinile care le revin; invită autoritățile să dea curs concluziilor Consiliului anticorupție, care sunt esențiale pentru sensibilizarea publicului cu privire la corupția la nivel înalt; îndeamnă autoritățile să stimuleze luarea de măsuri în urma recomandărilor organismelor de reglementare independente și să garanteze independența Agenției de radiodifuziune a republicii și caracterul său secular; reiterează faptul că organismele de reglementare independente sunt esențiale pentru succesul combaterii corupției sistemice și constituie o parte principală a mecanismului de control și echilibru pentru o supraveghere eficientă a guvernului;

33. subliniază importanța combaterii tuturor formelor de discriminare care afectează grupurile vulnerabile, în special minoritățile, romii, femeile, persoanele LGBT și persoanele cu dizabilități; invită autoritățile să ia măsuri urgente pentru alinierea legislației privind combaterea discriminării la acquis, în special în ceea ce privește derogările acordate instituțiilor religioase, obligația de a prevedea adaptări corespunzătoare pentru angajații cu dizabilități, definirea discriminării indirecte și rolul ONG-urilor în cadrul procedurilor judiciare; a constatat cu regret că nu a fost realizat un bilanț al urmăririlor penale și al condamnărilor definitive pentru infracțiuni legate de discriminare; solicită liderilor politici să participe în mod activ la campanii de promovare a toleranței, în special cu privire la romi, femei, persoane cu dizabilități și populația LGBT; salută acțiunile pozitive întreprinse de către Ombudsman și de către comisarul pentru egalitate pentru promovarea acestor valori în societatea sârbă;

34. recunoaște rolul femeilor ca importanți agenți ai schimbării în societatea sârbă; ia act de faptul că femeile sunt mai bine reprezentate în parlamentul sârb în urma alegerilor din 2012; salută faptul că 84 din 250 de locuri în parlament au revenit femeilor; cu toate acestea, încurajează autoritățile sârbe să depună în continuare eforturi în vederea garantării reprezentării egale; subliniază faptul că femeile se confruntă în continuare cu discriminarea pe piața muncii și în alte sectoare ale societății și că încă nu sunt pe deplin reprezentate în viața politică a țării, inclusiv în posturi guvernamentale; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că deși există atât organisme legislative, cât și organisme de punere în aplicare în ceea ce privește combaterea discriminării și egalitatea de gen, nu a putut fi raportat niciun progres cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați; observă că aplicarea efectivă a legislației existente și consolidarea în continuare a capacității administrative rămân provocări majore și îndeamnă autoritățile sârbe să își intensifice eforturile în acest sens;

35. salută semnarea de către Serbia a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; subliniază importanța aplicării rapide și a executării adecvate a convenției având în vedere că violența împotriva femeilor rămâne în continuare o preocupare;

36. solicită autorităților să se concentreze asupra politicilor de reducere a șomajului, sărăciei și discriminării persoanelor cu dizabilități;

37. își exprimă îngrijorarea cu privire la amenințarea reprezentată de grupurile violente de huligani la adresa statului de drept și securității publice din Serbia, în special după ce guvernul a anunțat că este incapabil să controleze aceste grupuri atunci când a anulat Parada „Gay Pride” din Belgrad în octombrie 2012; invită guvernul sârb să asigure imediat realizarea de acțiuni concertate de către toate instituțiile guvernamentale și de securitate relevante pentru a garanta că aceste grupuri nu mai reprezintă o amenințare și că orice formă de violență sau activitate infracțională săvârșită de către membrii acestor grupuri este are ca efect urmărirea în justiție;

38. încurajează autoritățile din Serbia să garanteze securitatea femeilor militante pentru drepturile omului (WHRD); este îngrijorat cu privire la faptul că, în anul 2012, încă există discursuri de incitare la ură, amenințări, atacuri fizice, îndreptate nu în ultimul rând împotriva activiștilor pentru drepturile LGBT și a activiștilor care subliniază importanța confruntării cu trecutul;

39. subliniază importanța pedepsirii sistematice a discursurilor de incitare la ură și necesitatea ca guvernul să condamne discursurile de incitare la ură atunci când acestea sunt susținute de către funcționarii publici;

40. condamnă decizia guvernului de a interzice parada „Gay Pride”, care urma să aibă loc la 6 octombrie 2012; invită autoritățile sârbe să elaboreze și să implementeze un plan de acțiune pentru a face mai bine cunoscute și înțelese drepturile LGBT, pentru a combate homofobia și pentru a îmbunătăți securitatea cu scopul de a asigura desfășurarea liberă, cu succes și în siguranță a unei parade „Gay Pride” sau a oricărei alte inițiative de acest fel în 2013 și în anii următori; solicită autorităților să își consolideze angajamentul privind libertatea de întrunire, în special prin interzicerea efectivă a organizațiilor de extremă dreaptă și a organizațiilor informale de suporteri ai sportului care sunt strâns legate de criminalitatea organizată; în acest sens, salută hotărârile Curții Constituționale, care au interzis două astfel de organizații;

41. salută faptul că a fost instituit cadrul legislativ în ceea ce privește minoritățile naționale, etnice și culturale din Serbia; subliniază, totuși, faptul că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura punerea efectivă a în aplicare a legislației pe întreg teritoriul Serbiei; invită autoritățile să abordeze deficiențele cunoscute, în special în ceea ce privește reprezentarea echitabilă a minorităților în cadrul administrației publice, al sistemului judiciar și al poliției; insistă asupra faptului că se impun măsuri consecvente și prompte pentru a asigura accesul nerestricționat la o educație de bună calitate în limbile minorităților, la nivel național și de provincie, necesară pentru păstrarea identității etnice și culturale, și în special pentru a oferi toate manualele și materialele educaționale necesare; invită autoritățile să ia măsuri pentru acordarea tuturor subvențiilor bugetare necesare consiliilor minorităților; invită Comisia să continue monitorizarea atentă a eforturilor depuse de Serbia în acest domeniu;

42. constată cu regret că Consiliul republican pentru minoritățile naționale nu mai activează din 2009; solicită autorităților să faciliteze cu bună credință formarea consiliului național bosniac, precum și integrarea celor două comunități islamice în țară; atrage atenția asupra faptului că Sandžak, precum și sudul și sud-estul Serbiei, unde trăiește un număr considerabil de minorități, sunt regiuni subdezvoltate din punct de vedere economic, fapt care implică eforturi suplimentare din partea autorităților pentru combaterea ratei ridicate a șomajului și a excluziunii sociale; reiterează importanța punerii în aplicare a protocolului privind minoritățile naționale semnat de guvernele sârb și român la Bruxelles la 1 martie 2012; invită autoritățile sârbe să îmbunătățească situația tuturor minorităților, inclusiv a minorităților rome, bosniace, albaneze și bulgare, care sunt afectate în mod disproporționat de încetinirea creșterii economice; regretă incidentele recente cu atacuri împotriva minorităților etnice, care au avut loc în Voivodina;

43. ia act de faptul că recensământul din 2011 a fost publicat cu o întârziere semnificativă, observă în continuare că numărătoarea a fost boicotată în mare parte de populația vorbitoare de limbă albaneză din sudul Serbiei și solicită autorităților sârbe, în special celor de la nivel local, să se abțină de la utilizarea boicotului sus-menționat ca pretext pentru discriminarea vorbitorilor de limbă albaneză;

44. subliniază necesitatea îmbunătățirii situației populației rome; recunoaște faptul că s-au făcut anumite progrese, cum ar fi creșterea ratei de înscriere a copiilor romi în sistemul educațional, precum și măsurile adoptate în vederea creșterii gradului de incluziune socială a acestora, cum ar fi sprijinul în favoarea înregistrării persoanelor „invizibile din punct de vedere juridic”; cu toate acestea, subliniază faptul că sunt necesare eforturi mai concentrate și mai orientate în vederea îmbunătățirii statutului socioeconomic al romilor, printre altele prin intermediul cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor; își exprimă îngrijorarea cu privire la persistența discriminării grave, a excluziunii sociale, a evacuărilor forțate și a ratei ridicate a șomajului, care afectează în special femeile rome; observă, în plus, necesitatea armonizării depline a legislației privind combaterea discriminării cu politica UE;

45. salută măsurile importante adoptate în vederea implementării educației favorabile incluziunii, care au dus la o creștere semnificativă a procentului copiilor romi înscriși în învățământul primar, doi din trei copii romi terminând în prezent școala primară față de doar unul din patru acum câțiva ani; își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la predominanța procentului scăzut al copiilor romi care frecventează învățământul secundar, și cu privire la faptul că 70 % din populația romă nu frecventează deloc școala; invită guvernul sârb să se asigure că toți copiii și tinerii romi se bucură de șanse egale sau de o a doua șansă pentru a se întoarce la școală; subliniază faptul că un acces egal la o educație de bună calitate a copiilor preșcolari este deosebit de important pentru copiii care provin din medii sociale defavorizate și are o importanță capitală pentru întreruperea ciclului intergenerațional al sărăciei și al excluziunii sociale; constată cu îngrijorare că copiii de vârstă de mică sunt afectați în mod disproporționat de criza economică, astfel cum reiese din creșterea dramatică a procentului de copii care trăiau în sărăcie absolută între 2008 și 2010; reamintește că sărăcia în rândul copiilor este asociată îndeaproape și în mod constant cu o stare de sănătate fizică mai precară, o dezvoltare cognitivă slabă, performanțe slabe la școală și riscuri sociale, fapt care implică costuri mai mari pentru sistemele judiciare și de protecție socială; invită guvernul sârb să acționeze și să adopte măsuri pentru combaterea sărăciei și a excluderii sociale în rândul copiilor;

46. reiterează solicitarea adresată autorităților sârbe de a iniția măsuri suplimentare în vederea cooperării transfrontaliere cu statele membre ale UE învecinate Bulgaria, Ungaria și România, inclusiv în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării, pentru a facilita dezvoltarea economică, printre altele, a regiunilor de frontieră și a zonelor populate de minorități; subliniază, în acest sens, importanța deschiderii unui terminal pentru camioanele de marfă și bunurile comerciale la punctul de trecere a frontierei Ribarci-Oltomantsi;

47. își exprimă îngrijorarea cu privire la situația minorității bulgare, în special în domeniile educației și culturii și cu privire la utilizarea oficială a limbii materne;

48. salută progresele înregistrate în ceea ce privește reformarea sistemului de îngrijire a copilului și implementarea, în continuare, a Legii din 2011 privind bunăstarea socială; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de copii aflați în grija autorităților și, în mod special, cu privire la scăderea lentă a numărului copiilor cu dizabilități aflați în instituții și al copiilor romi aflați în școli speciale; în plus, își exprimă îngrijorarea cu privire la accentuarea violenței juvenile și a violenței împotriva copiilor și invită autoritățile să asigure protecția totală a drepturilor copiilor vulnerabili, inclusiv a copiilor romi, a copiilor străzii și a copiilor săraci;

49. reiterează importanța majoră a cooperării regionale pentru asigurarea succesului procesului de integrare europeană a țărilor din Balcanii de Vest, în măsura în care aceasta dovedește disponibilitatea și capacitatea statelor candidate de a îndeplini obligațiile unui stat membru al UE și de a participa constructiv la progresul integrării europene în contextul instituțiilor UE; salută eforturile de reconciliere și consideră că Serbia ar trebui să aibă, în continuare, un rol activ și constructiv în regiune și să încerce să găsească în continuare modalități de recunoaștere a suferinței și de respectare a dreptului la adevăr și justiție al tuturor victimelor crimelor de război, inclusiv de sprijinire a creării RECOM; reamintește că o reconciliere reală între națiuni și popoare, rezolvarea pașnică a conflictelor și stabilirea de bune relații de vecinătate între țările europene sunt esențiale pentru o pace și stabilitate sustenabile și contribuie în mod semnificativ la un proces autentic de integrare europeană; încurajează autoritățile sârbe să coopereze îndeaproape cu țările fostei Iugoslavii în vederea soluționării tuturor problemelor existente încă, legate de succesiunea legală;

50. regretă profund declarația președintelui Nikolić din iulie 2012, în care a negat genocidul de la Srebrenica și îl îndeamnă să-și reexamineze poziția și retorica pentru a face posibilă o reconciliere veritabilă și de lungă durată; reiterează faptul că nu trebuie negată nicio crimă de război și nicio încălcare a drepturilor omului care au avut loc în perioada conflictelor din anii '90 în fosta Iugoslavie, aici fiind inclus genocidul de la Srebrenica, care a fost recunoscut ca atare în concluziile și hotărârile Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie și ale Curții Internaționale de Justiție;

51. își reafirmă sprijinul ferm în ceea ce privește liberalizarea vizelor pentru țările din Balcanii de Vest; îndeamnă Serbia și statele membre ale UE cele mai afectate să abordeze împreună chestiunea falșilor solicitanți de azil; reamintind faptul că această liberalizare reprezintă realizarea cea mai vizibilă și concretă a procesului de integrare europeană din regiune, le solicită să depună toate eforturile în vederea implementării stricte a tuturor criteriilor și măsurilor necesare pentru călătoriile fără viză în țările Schengen; subliniază faptul că o suspendarea regimului de călătorii fără viză ar întârzia în mod semnificativ procesul de aderare a țărilor din Balcanii de Vest care beneficiază de acesta; observă că Serbia trebuie să se angajeze în continuare împreună cu autoritățile statelor membre ale UE în rezolvarea problemei falșilor solicitanți de azil și prin adoptarea și implementarea de reforme vizând îmbunătățirea situației minorităților, ai căror membri au abuzat deseori de regimul de călătorii fără viză și de politicile de azil ale unor state membre; invită statele membre cele mai afectate de fluxul de falși solicitanți de azil să adopte mecanisme adecvate pentru rezolvarea acestor cazuri, mai ales prin clasarea țărilor din Balcanii de Vest ca „țări de origine sigură”; în plus, solicită statelor membre ale UE să sprijine Serbia în eforturile sale pentru combaterea crimei organizate în ceea ce privește traficul de falși solicitanți de azil; constată, de asemenea, că Serbia primește din ce în ce mai mulți solicitanți de azil, necesitând, prin urmare, o gestionare mai eficientă a solicitărilor de azil; subliniază faptul că este necesară informarea corespunzătoare a cetățenilor cu privire la restricțiile în ceea ce privește regimul de călătorii fără viză pentru a preveni orice fel de abuz în ceea ce privește libertatea de călătorie și politica de liberalizare a vizelor; constată că liberalizarea este una dintre cele mai mari realizări în ceea ce privește progresele recente ale Serbiei către UE și că orice suspendare ar avea în mod sigur implicații sociale, economice și politice negative;

52. subliniază rolul central al organizațiilor active și independente ale societății civile și al Parlamentului sârb în consolidarea și dezvoltarea procesului politic democratic din țară; subliniază importanța dialogului cu organizațiile societății civile și evidențiază contribuția crucială pe care actorii din societatea civilă o aduc la promovarea dialogului și la consolidarea cooperării regionale;

53. salută cooperarea mai strânsă dintre guvern și ONG-uri, dar solicită o consultare mai largă a acestora în cadrul elaborării de politici, inclusiv în cadrul formulării de politici și de legislație și al monitorizării activităților autorităților; invită guvernul sârb să participe împreună cu organizațiile societății civile, actorii nestatali și partenerii sociali la toate etapele procesului de aderare și să furnizeze în țară informațiile necesare, ca dovadă a angajamentului față de principiul implicării societății civile în procesul de elaborare a politicilor, întrucât acest lucru este esențial pentru asigurarea asumării responsabilității și a deschiderii în legătură cu acest proces;

54. felicită guvernul sârb pentru punerea în aplicare a programului de distrugere a armelor; observă că succesul acestui program este un factor relevant în ceea ce privește depășirea violenței moștenite de societatea sârbă în urma războaielor din anii 1990;

55. salută vizita oficială a prim-ministrului Ivica Dačić în Bosnia și Herțegovina și sprijinul oficial pentru integritatea teritorială și suveranitatea acestei țări; consideră că relațiile directe ale Serbiei cu autoritățile Republicii Srpska trebuie să fie în conformitate cu acest sprijin declarat și nu ar trebui să submineze integritatea, suveranitatea, competențele și funcționarea eficientă a instituțiilor statului Bosnia și Herțegovina; în plus, îndeamnă autoritățile sârbe să susțină în mod activ toate schimbările constituționale necesare care ar permite instituțiilor de stat bosniace să continue reformele ambițioase din cadrul procesului de integrare europeană;

56. salută ideea de a începe negocierile pentru semnarea unui tratat de bună vecinătate cu Bulgaria și speră că acest lucru va duce la o evoluție favorabilă în contextul regional;

57. încurajează liderii politici din Croația și Serbia să depună eforturi în vederea îmbunătățirii relațiilor lor reciproce; sprijină, în acest sens, toate inițiativele care duc la consolidarea cooperării și a reconcilierii între cele două țări; subliniază importanța relațiilor de bună vecinătate în procesul de integrare europeană și îndeamnă autoritățile ambelor țări să depună în continuare eforturi în vederea soluționării chestiunii persoanelor dispărute; invită ambele guverne să soluționeze problemele restante referitoare la frontieră și să sprijine în mod activ reîntoarcerea refugiaților;

58. salută ameliorarea relațiilor dintre Muntenegru și Serbia; solicită o coordonare mai strânsă între guvernele acestor țări în ceea ce privește reformele legate de UE, în special atunci când sunt abordate provocările comune la adresa statului de drept; încurajează ambele guverne să își intensifice eforturile în vederea identificării unei soluții pentru problemele restante referitoare la frontieră;

59. salută acordul încheiat între Serbia și Macedonia cu privire la libera circulație a cetățenilor, ce se adaugă acordurilor semnate deja de către Serbia; salută și ia act de oferta președintelui Nikolić de a media o soluție pentru disputa îndelungată dintre bisericile ortodoxe din cele două țări, pe baza respectării depline a principiului separării bisericii de stat; solicită ambelor guverne să deschidă mai multe puncte de control în vederea facilitării trecerii rapide a frontierei pentru populația locală din regiunile de frontieră;

60. salută progresele realizate în ceea ce privește procesul de la Sarajevo și implicarea activă a Serbiei în evoluția acestuia; salută rezultatul Conferinței internaționale a donatorilor organizate la Sarajevo în aprilie 2012, în cadrul căreia Bosnia și Herțegovina, Croația, Muntenegru și Serbia au convenit asupra unui program regional comun de locuințe; sprijină cu fermitate acest program și încurajează cooperarea între țări în ceea ce privește găsirea unor soluții pentru refugiați și persoanele strămutate din regiune; solicită tuturor părților să pună în aplicare programul fără întârzieri nejustificate;

61. îndeamnă Serbia să respecte integritatea teritorială a Kosovo și să soluționeze toate aspectele bilaterale, în dialog cu Priština, într-un bun spirit european al vecinătății și al înțelegerii reciproce;

62. observă provocările economice și politice dure care trebuie abordate; subliniază necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri ca răspuns la rata ridicată a șomajului și la revenirea inflației; observă că noile măsuri de austeritate nu pot fi eficiente în sine, ci doar dacă sunt combinate cu o politică de creștere economică;

63. încurajează Serbia să acorde o atenție suplimentară continuării îmbunătățirii mediului de afaceri, în special în ceea ce privește procedurile de privatizare și achizițiile publice;

64. salută prezentarea planului de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile, menit să instituie măsuri concrete prin care Serbia speră să își îndeplinească angajamentul asumat în cadrul Tratatului de instituire a Comunității Energiei, care prevede ca 27 % din consumul total de energie să provină din surse regenerabile până în 2020;

65. reiterează importanța reconcilierii istorice în ceea ce privește atrocitățile din perioada 1941-1948 și subliniază importanța angajamentului ambilor președinți, maghiar și sârb, privind aducerea unui omagiu corespunzător în acest sens;

66. consideră că funcționarea pe o perioadă de doi ani a Comisiei comune sârbo-maghiare de istorici reprezintă un pas înainte în cadrul procesului de înțelege reciprocă și reconciliere în contextul traumelor istorice și îndeamnă autoritățile să aibă în vedere extinderea modelului la toți vecinii Serbiei;

67. invită guvernul sârb, care va prelua președinția Comunității Energiei în ianuarie 2013, să adopte toate măsurile necesare pentru a alinia strategia energetică, adoptată de Consiliul ministerial al Comunității Energiei la Budva la 18 octombrie 2012, la standardele de mediu și obiectivele privind clima ale UE, asigurându-se în același timp că toate părțile interesate relevante, inclusiv organizațiile societății civile, participă la procesul de consultare;

68. solicită Comisiei să extindă Perspectiva energetică 2050 pentru a include țările din Comunitatea Energiei, având în vedere că aceste țări, precum și UE, depun eforturi în direcția realizării unei piețe interne complet integrate a energiei electrice și a gazelor naturale și aplică acquis-ul UE în domeniul energiei;

69. solicită promovarea politicilor economice care să asigure o creștere sustenabilă, protecția mediului și crearea de locuri de muncă; solicită eforturi suplimentare pentru facilitarea operațiunilor IMM-urilor, ca mijloc de creștere a veniturilor și de reducere a ratei actuale ridicate a șomajului, în special în rândul tinerilor, precum și de sporire a accesului la finanțare; reamintește faptul că existența unor monopoluri de stat și private reprezintă un obstacol serios în calea tranziției către o economie de piață deschisă și invită guvernul să adopte măsuri în vederea înlăturării acestora;

70. atrage atenția asupra creșterii semnificative a datoriei publice și a ratei ridicate a șomajului; încurajează guvernul să adopte măsuri menite să reducă deficitul bugetar și să elaboreze o strategie privind ocuparea forței de muncă, care să se axeze pe cele mai afectate categorii sociale și pe tineri;

71. subliniază faptul că criza financiară globală are efecte negative asupra societății și în special asupra grupurilor vulnerabile; invită, prin urmare, autoritățile să depună toate eforturile pentru a minimiza efectele adverse – sărăcia, șomajul, excluziunea socială, – dar și pentru a aborda și combate cauzele care stau la baza acestora;

72. subliniază că Serbia a ratificat convențiile principale privind drepturile lucrătorilor ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), precum și Carta socială europeană revizuită; atrage atenția asupra faptului că drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale rămân încă limitate, în ciuda garanțiilor constituționale, și invită Serbia să consolideze în continuare aceste drepturi; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dialogul social este în continuare insuficient, iar partenerii sociali nu sunt consultați cu regularitate; solicită luarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea Consiliului economic și social, astfel încât acesta să poată juca un rol activ în consolidarea dialogului social și un rol consultativ mai activ în procesul legislativ;

73. observă cu regret lipsa progreselor în ceea ce privește drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale; invită autoritățile să creeze de urgență condițiile necesare pentru un dialog social autentic, care nu a avut loc până în prezent, să simplifice procedurile pentru înregistrarea unui sindicat și să promoveze recunoașterea sindicatelor deja înregistrate; atrage atenția asupra deficiențelor prezente în dreptul muncii, care nu a fost aliniat la acquis, precum și asupra legii privind dreptul la grevă, care nu respectă standardele UE și ale OIM; subliniază, în plus, că favoritismul și nepotismul continuă să fie probleme semnificative în Serbia; subliniază importanța recrutării și promovării bazate pe merite, în special în sectorul public, și subliniază faptul că concedierea angajaților din motive care țin de opinia sau afilierea lor politică este inacceptabilă;

74. salută activitatea desfășurată până în prezent de Agenția pentru restituire; invită autoritățile să se asigure că agenția beneficiază de toate resursele financiare și administrative necesare, astfel încât să își poată desfășura activitatea în mod independent; încurajează restituirea în natură de fiecare dată când se consideră că acest lucru este posibil; subliniază necesitatea abordării problemei achiziționării sistematice a bunurilor publice de către interesele private, prin alcătuirea unei liste complete a proprietăților publice și de stat și prin alinierea legislației privind terenurile și construcțiile la standardele europene; atrage atenția asupra faptului că terenurile urbane au făcut în special obiectul achiziționării prin intermediul unor proceduri juridice inadecvate și au fost ținta operațiunilor de spălare de bani ale grupărilor de criminalitate organizată și de interese private;

75. salută adoptarea noului regulament privind proiectul „Capitala europeană a culturii”, care permite participarea țărilor candidate la UE în perioada 2020-2030; sprijină inițiativa autorităților municipale din Belgrad de a demara o campanie în favoarea desemnării orașului Belgrad drept capitală europeană a culturii în 2020 și încurajează proiectele conexe menite să apropie Belgradul și Serbia de UE din punct de vedere cultural, în special în ceea ce privește conviețuirea interetnică, înțelegerea multiculturală și dialogul interreligios;

76. subliniază importanța dezvoltării transportului public în ceea ce privește, în special, modernizarea sau crearea unor legături feroviare în cadrul unui sistem sustenabil de transport; regretă faptul că s-au înregistrat puține progrese în acest domeniu, precum și în domeniul transportului combinat;

77. îndeamnă autoritățile sârbe, în special, să simplifice și să accelereze procedurile administrative de eliberare a autorizațiilor de construcție, de acordare a licențelor și de conectare la rețea pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile;

78. subliniază faptul că sunt necesare eforturi considerabile în domeniul mediului și, în special în domeniul gestionării apei, al protejării naturii și al calității aerului; subliniază faptul că nu pot fi realizate progrese substanțiale fără consolidarea într-o măsură suficientă a capacității administrative și invită guvernul sârb să adopte măsurile necesare în acest sens;

79. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, și guvernului și parlamentului Serbiei.