Propunere de rezoluţie - B7-0092/2013Propunere de rezoluţie
B7-0092/2013
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la durabilitatea lanțului de valoare globală a bumbacului

6.3.2013 - (2012/2841(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Vital Moreira, Cristiana Muscardini, George Sabin Cutaș în numele Comisiei pentru comerț internațional


Procedură : 2012/2841(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0092/2013
Texte depuse :
B7-0092/2013
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B7‑0092/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la durabilitatea lanțului de valoare globală a bumbacului

(2012/2841(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 3, 6 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–   având în vedere articolele 206 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Protocolul 4 privind bumbacul din Actul referitor la condițiile de aderare ale Republicii Elene și adaptările tratatelor,

–   având în vedere convențiile-cheie ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), îndeosebi Convenția din 26 iunie 1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă (nr. 138), Convenția din 17 iunie 1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor (nr. 182), Convenția din 21 iunie 2001 privind siguranța și sănătatea în agricultură (nr. 184), Convenția din 9 iulie 1948 privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical (nr. 87), Convenția din 8 iunie 1949 privind dreptul de organizare și negociere colectivă (nr. 98), Convenția din 23 iunie 1975 privind organizațiile lucrătorilor rurali (nr. 141), Convenția din 22 iunie 1981 privind securitatea și sănătatea ocupațională (nr. 155) și Convenția Organizației Națiunilor Unite din 20 noiembrie 1989 privind drepturile copilului,

–   având în vedere Programul internațional de eliminare a muncii copiilor (IPEC) și Programul privind înțelegerea muncii copiilor (UCW),

–   având în vedere calitatea de membru a UE în cadrul organismelor internaționale pentru produsele de bază (ICB),

–   având în vedere rezultatul celei de-a 71-a ședință plenară a Comitetului Consultativ Internațional al Bumbacului (CCIB) desfășurată între 7 și 11 octombrie 2012,

–   având în vedere Rezoluția referitoare la bumbac a celei de-a 95-a sesiuni a Consiliului de miniștri ACP care a avut loc la Port Vila (Vanuatu) între 10 și 15 iunie 2012,

–   având în vedere Rezoluțiile sale din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale[1] și la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale[2],

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate[3],

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind comerțul cu produse de bază, accesul la materii prime, volatilitatea prețurilor de pe piețele produselor agricole de bază, piețele de instrumente derivate, dezvoltarea durabilă, resursele de apă, munca copiilor și exploatarea copiilor în țările în curs de dezvoltare,

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011[4], prin care a refuzat să aprobe protocolul privind textilele la Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Uzbekistan din cauza preocupărilor legate de utilizarea muncii forțate a copiilor pe plantațiile de bumbac,

–   având în vedere inițiativa „Global Compact” a ONU, strategia europeană privind materiile prime, strategia UE privind responsabilitatea socială a întreprinderilor, strategia UE pentru dezvoltarea durabilă, coerența politicilor în favoarea dezvoltării, precum și cadrul strategic și planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația,

–   având în vedere Declarația Comisiei din ... martie 2013 privind durabilitatea lanțului de valoare a bumbacului,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât bumbacul se numără printre cele mai semnificative culturi în materie de utilizare a terenului, este un important generator de locuri de muncă și un produs agricol nealimentar vital pentru comunitățile din mediul rural, pentru comercianți, industria textilă și consumatorii din întreaga lume;

B.  întrucât bumbacul este fibra naturală cu cea mai largă utilizare și este cultivat în mai mult de 100 de țări, aproximativ 150 de state fiind implicate în comerțul cu bumbac;

C. întrucât se estimează că 100 de milioane de gospodării rurale sunt implicate în producția de bumbac, iar sectorul bumbacului reprezintă o sursă majoră de locuri de muncă și de venituri pentru mai mult de 250 de milioane de persoane în fazele de producție, prelucrare, stocare și transport ale acestui lanț de valoare agricol;

D. întrucât producția de bumbac este dominată de China, India și Statele Unite, iar Statele Unite, India, Australia și Brazilia sunt cei mai mari importatori, în timp ce China, Bangladesh și Turcia sunt cei mai mari importatori; întrucât Uzbekistan este al cincilea cel mai mare exportator și al șaselea cel mai mare producător de bumbac din lume;

E.  întrucât majoritatea covârșitoare a importurilor de bumbac ale Bangladeshului sunt utilizate pentru producția de textile și de îmbrăcăminte orientată spre export, reprezentând 80 % din exporturile de produse; întrucât cea mai mare parte din textilele și articolele de îmbrăcăminte produse de această țară este exportată în țările dezvoltate, în special statele membre ale UE, Canada și SUA;

F.  întrucât în UE bumbacul este cultivat într-o zonă de 370 000 de hectare de către aproximativ 100 000 de producători, în special în Grecia și Spania, care produc 340 000 de tone de bumbac egrenat pe an, ceea ce reprezintă 1 % din producția globală de bumbac egrenat;

G. întrucât UE a devenit un exportator net de bumbac în 2009 și deține un segment de 2,8 % din piața de export, principalele destinații de export fiind Turcia, Egiptul și China;

H. întrucât valoarea exporturilor din industria de textile și îmbrăcăminte a UE a însumat 39 de miliarde EUR în 2011, iar această industrie a angajat peste 1,8 milioane de lucrători în 146 000 de companii pe întregul teritoriu al UE[5];

I.   întrucât amprenta ecologică a bumbacului s-a mărit din cauza utilizării excesive a pesticidelor (culturile de bumbac necesitând 7 % din consumul mondial), a insecticidelor (15 % din consumul mondial) și a apei, provocând degradarea solurilor și contaminarea mediului, precum și pierderea biodiversității;

J.   întrucât majoritatea recoltelor de bumbac la nivel mondial provine din terenuri irigate, punând o presiune considerabilă asupra resurselor de apă dulce; întrucât bumbacul produce mai multe emisii din pesticide la nivel mondial decât orice altă cultură;

K. întrucât UE este cel mai mare furnizor de asistență pentru dezvoltare legată de cultura bumbacului prin intermediul Parteneriatului UE-Africa privind bumbacul și al altor programe[6] și a fost cel mai important importator la nivel mondial de textile și îmbrăcăminte din țările cel mai puțin dezvoltate în 2009;

L.  întrucât reforma sistemului generalizat de preferințe al Uniunii (SGP)[7] va consolida stimulentele prin intermediul mecanismului SGP+ pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului și ale lucrătorilor și a standardelor de bună guvernanță și de mediu;

M. întrucât este dificil de estimat adevărata amploare a muncii copiilor în lanțul de valoare al bumbacului din cauza informațiilor incomplete și fragmentate;

N. întrucât OIM estimează că mai mult de 215 milioane de copii în lume sunt exploatați prin muncă și că 60% din ei lucrează în sectorul agricol[8];

O. întrucât, în sensul prezentei rezoluții, munca copiilor este definită de OIM în Convenția nr. 138 privind vârsta minimă de încadrare în muncă și, respectiv, în Convenția nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor;

P.  întrucât diferitele forme de muncă a copiilor și de muncă forțată apar în marea majoritate în principalele țări producătoare de bumbac din lume în perioadele de cultivare, recoltare a fibrelor și semințelor și de egrenare a bumbacului[9];

Q. întrucât munca copiilor și munca forțată în sectoarele bumbacului și textilelor nu poate fi soluționată fără a aborda, în același timp, cauzele sale principale: sărăcia rurală și lipsa de alternative pentru generarea de venituri, protecția insuficientă a drepturilor copilului, incapacitatea de a institui educația obligatorie pentru toți copiii, structurile rigide ale comunității și atitudinile predominante existente;

R.  întrucât condițiile de muncă, inclusiv standardele de sănătate și securitate, precum și nivelurile salariale, continuă să fie o problemă ce reprezintă o preocupare majoră în producția de bumbac și în industria textilelor și îmbrăcămintei, îndeosebi în țările cel mai puțin dezvoltate și în țările în curs de dezvoltare; întrucât, începând din 2006, doar în Bangladesh, 470 de persoane au decedat în urma unor incendii izbucnite în întreprinderi de textile;

S.  întrucât CCIB reunește 41 de țări care produc, consumă și comercializează bumbac și are ca obiectiv să îmbunătățească transparența de pe piața bumbacului prin acțiuni de sensibilizare, promovarea cooperării internaționale, colectarea de date statistice, furnizarea de informații tehnice și de previziuni referitoare la piețele de bumbac și textile;

T.  întrucât CCIB rămâne unul dintre puținele organisme internaționale pentru produsele de bază din care Uniunea încă nu face parte, iar șapte state membre ale Uniunii sunt în prezent membre ale CCIB;

U. întrucât bumbacul este esențial pentru obiectivele în materie de comerț, dezvoltare și agricultură ale Uniunii;

V. întrucât aderarea Uniunii la CCIB ar consolida cooperarea în aspectele legate de bumbac, oferind o mai mare consecvență acțiunilor Uniunii și sporind influența Uniunii în stabilirea „agendei bumbacului”;

W. întrucât calitatea de membru al CCIB îi va permite Uniunii să își consolideze accesul la informații și la consilierea analitică, va facilita legăturile și parteneriatele dintre sectorul textil, producătorii de bumbac și autoritățile publice;

X. întrucât Parlamentului i se va solicita aprobarea privind aderarea Uniunii la CCIB,

1.  solicită continuarea luptei împotriva măsurilor care denaturează schimburile comerciale și îmbunătățirea transparenței de pe piețele instrumentelor derivate din sectorul produselor de bază;

2.  îndeamnă toate părțile interesate din sectorul bumbacului să colaboreze, fără întârziere, prin intermediul CCIB pentru a diminua în mod drastic degradarea mediului, inclusiv amprenta asupra resurselor de apă și utilizarea pesticidelor și a insecticidelor; subliniază că aceste metode nesustenabile de producție subminează condițiile pentru producția de bumbac viitoare; consideră aderarea Uniunii la CCIB ca fiind esențială pentru dezvoltarea unui program de lucru comun al CCIB în acest sens;

3.  subliniază importanța luptei împotriva încălcării drepturilor omului și ale drepturilor lucrătorilor, precum și a combaterii poluării mediului pe ansamblul lanțului de valoare al bumbacului, inclusiv în sectoarele textilelor și îmbrăcămintei; sugerează ca CCIB să dezvolte un mijloc de facilitare a monitorizării independente de către ONG-uri a încălcărilor drepturilor omului pe ansamblul lanțului de valoare al bumbacului și solicită Uniunii, de îndată ce devine membru al CCIB, să se angajeze în acest sens;

4.  subliniază necesitatea de a crea condiții care să permită producătorilor la scară mică din țările în curs de dezvoltare să aibă acces la principalele lanțuri care deservesc industria textilă și de îmbrăcăminte din Uniune, să urce în lanțul de valoare bumbac-textile-îmbrăcăminte și să exploateze potențialul bumbacului biologic și provenit dintr-un comerț echitabil; invită Comisia să evalueze modul în care legislația privind achizițiile publice din UE poate stimula adoptarea bumbacului provenit dintr-un comerț echitabil;

5.  solicită Comisiei, în contextul negocierilor referitoare la acordurile de parteneriat economic și al planurilor de dezvoltare națională bazate pe Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, să își intensifice eforturile în vederea sprijinirii strategiilor naționale și regionale pentru bumbac în țările cel mai puțin dezvoltate producătoare de bumbac;

6.  condamnă ferm folosirea muncii forțate și a muncii copiilor pe exploatațiile de bumbac;

7.  consideră că numai un cadru global și coordonat care abordează cauzele profunde ale muncii copiilor și ale muncii forțate și este aplicat pe termen lung poate conduce la o mai mare durabilitate a lanțului de valoare al bumbacului; solicită, cu toate acestea, UE să trateze cu seriozitate orice presupuse cazuri de sclavie sau de muncă forțată în cadrul lanțului de aprovizionare cu bumbac și să răspundă cu sancțiuni corespunzătoare;

8.  subliniază că durabilitatea sectorului bumbacului depinde de producători, comercianți, furnizorii de factori de producție, fabricanții de textile, vânzătorii cu amănuntul, branduri, guverne, societatea civilă și consumatori; subliniază că programele de comerț echitabil asigură o cooperare mai strânsă între consumatori și producători, printre altele în sectorul bumbacului, ale cărui expertiză și bune practici ar trebui evaluate de Comisie;

9.  invită toate țările producătoare de bumbac să creeze un mediu care să permită monitorizarea și raportarea adecvate ale condițiilor de muncă din sectorul bumbacului de către guverne, industrie, ONG-uri independente și organizațiile sindicale și să sprijine organizațiile și sindicatele agricultorilor în eforturile lor de a-și mări nivelul veniturilor și de a îmbunătăți condițiile de muncă de pe plantațiile de bumbac; subliniază nevoia ca lucrătorii care desfășoară o activitate concretă în industria bumbacului să își câștige o existență decentă prin propria muncă și să beneficieze de avantajele acumulate de țările producătoare de bumbac;

10. salută crearea unor programe precum Better Cotton Initiative (BTI), Cotton Made in Africa, Global Organic Textile Standard (GOTS), precum și alte inițiative care asociază mai multe părți interesate, care au scopul de a spori sustenabilitatea lanțului de valoare al bumbacului și al textilelor;

11. invită țările care nu au ratificat până în prezent Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convențiile nr. 138 și 182 ale OIM sau Convențiile nr. 87, 98, 141 și 155 ale OIM, să le ratifice și să le pună în aplicare cât mai rapid; consideră că guvernele ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a promova o mai bună informare cu privire la normele naționale și internaționale existente privind munca copiilor și la convențiile de bază ale OIM în cadrul întregului lanț de producție a bumbacului;

12. reamintește că preferințele acordate prin intermediul SGP al Uniunii, principalul său instrument de politică comercială pentru promovarea drepturilor fundamentale ale omului și ale lucrătorilor, precum și dezvoltarea durabilă, pot fi suspendate temporar în cazul unor încălcări grave și sistematice ale drepturilor fundamentale ale omului sau ale lucrătorilor, astfel cum sunt consacrate în convențiile de bază ale ONU sau ale OIM; subliniază responsabilitatea întreprinderilor europene de a respecta aceste standarde în cadrul lanțurilor lor de aprovizionare;

13. subliniază importanța regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+);

14. invită Comisia să analizeze și, după caz, să prezinte Parlamentului European o propunere legislativă privind un mecanism eficace de trasabilitate a bunurilor pentru obținerea cărora se folosește munca copiilor sau munca forțată;

15. invită Consiliul să ia o decizie cu privire la modalitățile de aderare la CCIB, permițând Uniunii să adere la CCIB beneficiind de o competență exclusivă;

16. invită toți participanții la lanțul de valoare al bumbacului să evite orice măsuri unilaterale, cum ar fi interdicțiile la export, să depună eforturi pentru a asigura o mai bună transparență și coordonare, cu scopul de a reduce volatilitatea prețurilor și posibilitățile de speculație, precum și să acționeze pentru a asigura trasabilitatea comerțului cu fibră de bumbac pe piața liberă;

17. consideră că este important să se protejeze producția de bumbac din Uniune, prin consolidarea măsurilor de restructurare tranzitorii pentru regiunile cele mai afectate;

18. invită CCIB să evalueze regulat, prin intermediul grupului său de experți privind performanța socială, economică și de mediu a bumbacului (SEEP), impactul social și ecologic al producției de bumbac și să facă publice concluziile sale;

19. invită CCIB să ia în considerare posibilitatea creării unui sistem global efectiv de etichetare, care să garanteze că produsele au fost realizate fără a utiliza munca copiilor sau munca forțată în toate fazele lanțului de aprovizionare sau ale procesului de producție;

20. solicită Republicii Populare Chineze, cea mai mare piață a bumbacului, cu cele mai mari rezerve de bumbac, să ia în considerare aderarea la CCIB și să joace un rol constructiv în sectorul bumbacului; solicită, de asemenea, Republicii Populare Chineze să combată cu fermitate utilizarea muncii copiilor și a muncii forțate în sectorul bumbacului și al textilelor;

21. solicită Comisiei:

i.   să prezinte regulat un raport Parlamentului privind acțiunile sale în cadrul organismelor internaționale pentru produsele de bază (ICB), inclusiv CCIB;

ii.   să folosească pe deplin potențialul pe care îl oferă calitatea de membru al CCIB pentru a obține o mai bună transparență a pieței în industria hainelor din bumbac și o mai mare durabilitate;

iii.  să reacționeze rapid la orice posibile restricții la export pentru bumbac și la alte măsuri care conduc la volatilitatea excesivă a prețurilor;

iv.  să continue să garanteze că vocea lucrătorilor europeni care cultivă, egrenează și comercializează bumbac, precum și a cercetătorilor în domeniu se face auzită;

v.  să îmbunătățească coordonarea, colectarea de date statistice, previziunile, schimbul de informații și monitorizarea lanțurilor de aprovizionare cu bumbac și de valoare a bumbacului la nivel mondial;

22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, CCIB, OIM, Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD), Fondului Organizației Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Băncii Mondiale și Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum și Guvernului Republicii Populare Chineze.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate