Propunere de rezoluţie - B7-0123/2013Propunere de rezoluţie
B7-0123/2013

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la intensificarea luptei împotriva rasismului, xenofobiei și a infracțiunilor motivate de ură

6.3.2013 - (2013/2543(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Kinga Göncz, Sylvie Guillaume, Claude Moraes, Juan Fernando López Aguilar, Michael Cashman, Monika Flašíková Beňová, Ioan Enciu în numele Grupului S&D

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0121/2013

Procedură : 2013/2543(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0123/2013

B7‑0123/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la intensificarea luptei împotriva rasismului, xenofobiei și a infracțiunilor motivate de ură

(2013/2543(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere instrumentele internaționale în domeniul drepturilor omului care interzic discriminarea, în special Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (UNCERD),

–   având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, îndeosebi articolul 14, care interzice discriminarea bazată „pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație” și protocolul de modificare nr. 12 privind interzicerea generală a discriminării și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului,

–   având în vedere articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale, care interzice „discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală” și orice discriminare pe motiv de cetățenie,

–   având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), conform căruia „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”,

–   având în vedere articolul 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), conform căruia „În definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală”,

–   având în vedere articolul 19 din TFUE, care acordă UE mandatul politic de a lua „măsurile necesare în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală”,

–   având în vedere articolul 67 din TFUE, conform căruia „Uniunea acționează pentru a asigura un înalt nivel de securitate prin măsuri de prevenire [...] a rasismului și a xenofobiei”,

–   având în vedere articolul 83 alineatul (2) din TFUE, care conferă UE, „în cazul în care apropierea actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre în materie penală se dovedește indispensabilă pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a unei politici a Uniunii într-un domeniu care a făcut obiectul unor măsuri de armonizare”, competența de a adopta directive pentru a „stabili norme minime referitoare la definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domeniul în cauză”,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la rasism, xenofobie, antisemitism, islamofobie, rasismul împotriva persoanelor de etnie romă, homofobie, transfobie, discriminare, violența determinată de prejudecăți, extremism și la o abordare UE în ceea ce privește dreptul penal,

–   având în vedere activitatea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în domeniile nediscriminării, rasismului, xenofobiei, antisemitismului, homofobiei și al altor forme de intoleranță și violență determinată de prejudecăți[1],

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât UE acordă prioritate măsurilor de combatere a rasismului, xenofobiei, antisemitismului, islamofobiei, rasismului împotriva persoanelor de etnie romă, homofobiei, transfobiei și a altor forme de discriminare, a violenței bazate pe prejudecăți și a infracțiunilor motivate de ură;

B.  întrucât, cu toate că statele membre au introdus interdicția discriminării în sistemele lor de drept pentru a promova egalitatea universală, continuă să se manifeste tot mai pregnant în UE diverse forme de discriminare și infracțiuni motivate de ură, respectiv violențe și infracțiuni motivate de rasism, de xenofobie, de rasismul împotriva persoanelor de etnie romă, de intoleranța religioasă sau de intoleranța bazată pe orientarea sexuală, identitatea de gen sau apartenența la un grup minoritar, ori infracțiuni bazate pe motivele indicate în mod neexhaustiv în Carta drepturilor fundamentale;

C. întrucât discursurile, campaniile, publicațiile și programele care răspândesc ura și intoleranța sunt promovate de lideri extremiști și populiști, ale căror partide au parvenit, în unele state membre, la reprezentare parlamentară și aceste fenomene devin, prin urmare, mai răspândite; întrucât aceste partide își fac simțită prezența tot mai mult în mass-media și exercită o influență tot mai puternică asupra procesului de elaborare a politicilor și a dezbaterii politice;

D. întrucât este important ca UE și statele sale membre să desfășoare acțiuni menite să combată rasismul și xenofobia, atât în sfera privată, cât și în cea publică, prevenindu-le prin educație, prin promovarea unei culturi a respectului, acceptării și toleranței și prin garantarea faptului că infracțiunile motivate de ură sunt raportate de victime, cercetate de autoritățile însărcinate cu punerea în executare a legii și sancționate de sistemul judiciar;

E.  întrucât criza economică actuală reprezintă o provocare la adresa principiului solidarității, care creează o legătură fundamentală între cetățenii UE, ca membri ai aceleiași comunități politice; întrucât diverse probleme – cum ar fi șomajul, excluderea și insecuritatea – exploatate de producții cu caracter populist ale mass-mediei contribuie la intensificarea fenomenului de xenofobie;

F.  întrucât UE a adoptat o serie de instrumente destinate combaterii acestor acte și discriminări, în special Directiva 2000/43/CE a Consiliului de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (Directiva privind egalitatea rasială)[2], Directiva 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (Directiva egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă)[3], Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (Decizia-cadru privind rasismul și xenofobia)[4] și cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor;

G. întrucât în Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității[5] li se cere statelor membre să protejeze și să sprijine fără discriminare victimele violențelor determinate de prejudecăți, inclusiv în ceea ce privește statutul lor juridic, și este recunoscut faptul că persoanele asupra cărora au fost săvârșite infracțiuni determinate de prejudecăți sau de motive discriminatorii ar putea avea nevoie de o protecție specifică;

H. întrucât propunerea Comisiei de directivă a Consiliului privind protejarea egalității de tratament în afara cadrului profesional, indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală (Directiva privind egalitatea), prezentată în 2008, nu a fost adoptată de Consiliu nici după cinci ani de dezbateri, din cauza împotrivirii ferme a câtorva state membre;

I.   întrucât Parlamentul a cerut în mod repetat Comisiei, Consiliului și statelor membre să-și intensifice lupta împotriva violenței și discriminării determinate de prejudecăți, cum sunt rasismul, xenofobia, antisemitismul, islamofobia, rasismul împotriva persoanelor de etnie romă, homofobia și transfobia;

J.   întrucât Parlamentul a solicitat, în principal:

a)  deplina implementare a directivelor de combatere a discriminării deja adoptate și a Deciziei-cadru privind rasismul și xenofobia, care va deveni pe deplin aplicabilă la 1 decembrie 2014;

b)  adoptarea fără alte amânări a Directivei privind egalitatea;

c)  revizuirea Deciziei-cadru privind rasismul și xenofobia, în scopul lărgirii sferei sale de aplicare pentru a include și motivele orientării sexuale și identității de gen, precum și în scopul conferirii unui caracter mai solid prevederilor și eficacității sale;

d)  recunoașterea, atât în legislația națională, cât și în cea europeană, a infracțiunilor motivate de ură, a prejudecăților subiacente și a efectelor pe care le exercită acestea asupra victimelor, precum și colectarea de date defalcate pentru toate motivele care stau la baza discriminării;

e)  lansarea unei foi de parcurs privind egalitatea din perspectiva orientării sexuale și a identității de gen;

f)   acțiuni de intensificare a combaterii rasismului împotriva persoanelor de etnie romă și de combatere a discriminării, segregării și expulzării ilegale a acestora, precum și garantarea exercitării depline a drepturilor fundamentale ale romilor;

g)  abținerea persoanelor publice de la declarații publice care încurajează sau incită la ură sau la stigmatizarea unor grupuri de persoane pe baza motivelor neexhaustive indicate la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale;

K. întrucât Președinția irlandeză a lansat o dezbatere în cadrul Consiliului informal JAI din 17-18 ianuarie 2013 cu privire la acțiunile UE pentru contracararea infracțiunilor inspirate de ură, a rasismului, a antisemitismului, a xenofobiei și a homofobiei și a evidențiat faptul că sunt necesare o mai bună protejare și o mai bună colectare a datelor, precum și un angajament mai ferm al liderilor de a „susține în mod activ valorile europene și a promova un climat de respect reciproc pentru persoanele de diferite apartenențe religioase sau etnice sau de diferite orientări sexuale, precum și integrarea acestora”;

L.  întrucât Comisia a formulat recent un avertisment împotriva limbajului politic cu caracter rasist, extremist și populist, care ar putea, de asemenea, inspira unii „lupi singuratici” să comită omoruri la întâmplare, pe măsură ce amenințarea reprezentată de extremismul violent se răspândește;

M. întrucât pentru probarea discriminării în cadrul procedurilor legale, pentru a determina eficacitatea legislației anti-discriminare și pentru a elabora o legislație și politici publice eficiente și cu obiective precise, este necesară colectarea unui amplu set de date privind toate motivele care stau la baza discriminării și privind infracțiunile motivate de ură;

N. întrucât toate statele care fac parte din Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), inclusiv toate statele membre, au recunoscut necesitatea de a aborda infracțiunile motivate de ură care au la bază prejudecăți prin legea penală și prin politici concepute în mod specific,

1.  cere Comisiei, Consiliului și statelor membre să-și intensifice lupta împotriva infracțiunilor motivate de ură și a atitudinilor și comportamentelor discriminatorii prin:

a)   prezentarea unei propuneri care vizează revizuirea ambițioasă a Directivei-cadru 2008/913/JAI în conformitate cu recomandările Parlamentului și incluzând în mod explicit anumite forme și moduri de manifestare ale antisemitismului, islamofobiei, homofobiei, transfobiei și rasismului împotriva persoanelor de etnie romă;

b)   transpunerea adecvată a deciziei-cadru și urmărirea penală a infracțiunilor de xenofobie, rasism, rasism împotriva persoanelor de etnie romă, precum și a tuturor celorlalte forme de violență și ură împotriva unui grup minoritar, inclusiv a discursurilor care incită la ură;

c)   garantarea faptului că toate instrumente pertinente de drept penal ale UE, inclusiv decizia-cadru, propun o gamă mai largă de sancțiuni progresive, inclusiv, dacă este cazul, amenzi și pedepse alternative, cum ar fi munca în folosul comunității, precum și a faptului că acestea respectă pe deplin drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare;

d)  consolidarea rolului autorităților naționale responsabile pentru combaterea discriminării, cu scopul de a facilita asumarea răspunderii de către persoanele care promovează discursul care incită la ură și infracțiunile motivate de ură;

e)  lansarea unei strategii cuprinzătoare de combatere a infracțiunilor motivate de ură, a violenței determinate de prejudecăți și a discriminării;

f)   adoptarea fără întârziere a Directivei privind egalitatea, care reprezintă unul dintre principalele instrumente ale UE de promovare și garantare a unei egalități veritabile în UE și de combatere a violenței determinate de prejudecăți și a discriminării;

g)  revizuirea și consolidarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, prin recunoașterea rasismului împotriva persoanelor de etnie romă și sprijinirea pe termen lung a combaterii acestui fenomen;

h)  garantarea punerii în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor prin intermediul unor revizuiri și monitorizări periodice și al sprijinului adecvat, în așa fel încât autoritățile locale, regionale și naționale să dezvolte și să implementeze, folosind fondurile disponibile, inclusiv fondurile UE, politici, programe și activități de integrare a romilor eficiente, care respectă drepturile omului; monitorizarea strictă a respectării drepturilor fundamentale și punerea în aplicare a Directivei 2004/38/CE[6] privind dreptul la liberă circulație și ședere;

i)   evaluarea sistematică a impactului diferitelor programe UE în domeniu (Daphne, Drepturi fundamentale și cetățenie 2007-2013, Drepturi, egalitate, cetățenie și justiție 2014-2020) și utilizarea bunelor practici dezvoltate pe baza acestora, cu participarea organizațiilor relevante ale societății civile;

j)   garantarea faptului că sunt colectate date complete și fiabile cu privire la infracțiunile motivate de ură, de exemplu înregistrând cel puțin numărul de incidente raportate de populație și înregistrate de autorități, numărul condamnărilor, motivele pentru care infracțiunile au fost considerate discriminatorii și pedepsele aplicate, precum și efectuând anchete în domeniul victimizării prin crimă referitoare la natura și amploarea infracțiunilor neraportate, experiențele victimelor infracțiunilor legate de punerea în executare a legii și motivele neraportării și organizând campanii de sensibilizare în rândul victimelor infracțiunilor motivate de ură și al autorităților respective;

k)  garantarea faptului că statele membre colectează date defalcate pentru toate formele de discriminare, care ar trebui utilizate pentru a elabora, în cooperare cu FRA, indicatori referitori la drepturile fundamentale, pentru a putea concepe acte legislative și politici bazate pe informații adecvate și cu obiective precise, în special în domeniul nediscriminării și în contextul strategiilor naționale de integrare a romilor;

l)   sprijinirea unor programe de formare destinate autorităților însărcinate cu punerea în executare a legii și autorităților judiciare, cu scopul de a combate practicile discriminatorii la nivelul organelor de poliție și al instanțelor;

m) instituirea unor mecanisme care să sporească gradul de vizibilitate al infracțiunilor motivate de ură în cadrul UE, garantând faptul că infracțiunile care au la bază prejudecăți, cum ar fi cele asociate cu rasismul, xenofobia, antisemitismul, islamofobia, homofobia și transfobia sunt incriminabile în temeiul dreptului penal, precum și că aceste infracțiuni sunt înregistrate și anchetate în mod adecvat, că autorii lor sunt urmăriți penal și pedepsiți și că victimele beneficiază de o asistență, protecție și de compensații adecvate, încurajând în acest mod victimele infracțiunilor motivate de ură și martorii să raporteze incidentele;

n)  punerea în practică a apelului lansat în mod repetat de Parlament privind elaborarea unei foi de parcurs privind egalitatea din perspectiva orientării sexuale și a identității de gen;

o)  garantarea faptului că UE va semna UNCERD (Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială), având în vedere faptul că toate statele membre au ratificat-o deja;

p)  respectarea angajamentelor relevante asumate de statele membre în cadrul altor forumuri internaționale, inclusiv a Deciziei nr. 9/09 a Consiliului ministerial al OSCE privind Combaterea infracțiunilor motivate de ură și a Recomandării CM/Rec(2010)5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei referitoare la măsurile de combatere a discriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen;

q)  sprijinirea și completarea politicilor și programelor naționale în contextul punerii în aplicare a Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, în special cu scopul de a eradica violența la adresa persoanelor cu handicap;

l)   integrarea aspectelor legate de diferitele tipuri de violență determinată de prejudecăți în programul de lucru al agențiilor UE (de exemplu, FRA, Europol, Colegiul European de Poliție, Eurojust, FRONTEX și Biroul European de Sprijin pentru Azil);

2.  invită statele membre care au formulat obiecții în legătură cu Directiva privind egalitatea și care o blochează să-și expună motivele public pentru a face posibilă o dezbatere publică cu privire la acestea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.