PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la intensificarea luptei împotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului, rasismului împotriva persoanelor de etnie romă, homofobiei, transfobiei și a tuturor celorlalte tipuri de infracțiuni motivate de ură și de discursuri care incită la ură
6.3.2013 - (2013/2543(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Ulrike Lunacek, Nikos Chrysogelos, Carl Schlyter, Catherine Grèze, Jan Philipp Albrecht, Elisabeth Schroedter, Barbara Lochbihler, Franziska Keller, Raül Romeva i Rueda, Sandrine Bélier, Jean Lambert, Jean-Jacob Bicep, Nicole Kiil-Nielsen în numele Grupului Verts/ALE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0121/2013
B7‑0125/2013
Rezoluția Parlamentului European referitoare la intensificarea luptei împotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului, rasismului împotriva persoanelor de etnie romă, homofobiei, transfobiei și a tuturor celorlalte tipuri de infracțiuni motivate de ură și de discursuri care incită la ură
Parlamentul European,
– având în vedere instrumentele internaționale în domeniul drepturilor omului care interzic discriminarea, în special Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (UNCERD),
– având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, îndeosebi articolul 14, care interzice discriminarea bazată „pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație” și protocolul de modificare nr. 12 privind interzicerea generală a discriminării și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului,
– având în vedere articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale, care interzice „discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală” și orice discriminare pe motiv de cetățenie,
– având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), conform căruia „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”,
– având în vedere articolul 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), conform căruia „În definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală”,
– având în vedere articolul 19 din TFUE, care acordă UE mandatul politic să ia „măsurile necesare în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală”,
– având în vedere articolul 67 din TFUE, conform căruia „Uniunea acționează pentru a asigura un înalt nivel de securitate prin măsuri de prevenire [...] a rasismului și a xenofobiei, precum și de combatere a acestora”,
– având în vedere articolul 83 alineatul (2) din TFUE, care conferă UE, „în cazul în care apropierea actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre în materie penală se dovedește indispensabilă pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a unei politici a Uniunii într-un domeniu care a făcut obiectul unor măsuri de armonizare”, competența de a adopta directive pentru a „stabili norme minime referitoare la definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domeniul în cauză”,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la rasism, xenofobie, antisemitism, islamofobie, rasismul împotriva persoanelor de etnie romă, homofobie, transfobie, discriminare, violența pe bază de prejudecăți, extremism și la abordarea UE în ceea ce privește dreptul penal,
– având în vedere activitatea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în domeniile nediscriminării, rasismului, xenofobiei, antisemitismului, homofobiei și al altor forme de intoleranță și violență determinată de prejudecăți,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât rasismul, xenofobia, antisemitismul, homofobia, transfobia, rasismul împotriva persoanelor de etnie romă și celelalte forme de intoleranță sunt determinate de convingeri, prejudecăți și atitudini care legitimează discriminarea, violența și ura din anumite motive;
B. întrucât, cu toate că statele membre au introdus interdicția discriminării în sistemele lor de drept pentru a promova egalitatea universală, în UE continuă să se manifeste diverse forme de discriminare și infracțiuni comise din ură, respectiv violențe și infracțiuni motivate de rasism, de xenofobie, de rasismul împotriva persoanelor de etnie romă, de intoleranța religioasă, de antisemitism, de homofobie, de transfobie sau de apartenența la un grup minoritar, ori din motivele indicate în Carta drepturilor fundamentale;
C. întrucât discursurile, campaniile, publicațiile și programele care răspândesc ura și intoleranța sunt promovate de lideri extremiști și populiști ale căror partide au ajuns să fie, în unele state membre, reprezentate în parlament și în guvern;
D. întrucât Partidul Libertății din Austria (FPÖ), partid populist de dreapta, permite și chiar încurajează un nivel din ce în ce mai ridicat de infracțiuni motivate de ură și discursuri care incită la ură; întrucât politicianul austriac populist Heinz-Christian Strache, membru al FPÖ, a postat caricaturi antisemite pe pagina sa de Facebook; întrucât numărul incidentelor antisemite din Austria s-a dublat de la 71 la 135 în perioada 2011-2012; întrucât, conform organizației antirasiste austriece ZARA, în 2011 s-au înregistrat 706 cazuri de rasism (printre care crime, arestări pe motiv de rasă, discriminare și discursuri care incită la ură), îndeosebi împotriva persoanelor de origine africană sau de religie musulmană; întrucât, în plus, atacurile recente la adresa tinerilor homosexuali au scos la iveală faptul că și comunitatea LGBT face obiectul infracțiunilor motivate de ură și discursurilor care incită la ură;
E. întrucât Partidul Chryssi Avghi (Zorii Aurii) din Grecia, partid populist neonazist, încurajează un nivel din ce în ce mai ridicat de infracțiuni motivate de ură și de discursuri care incită la ură, iar poliția elenă tolerează impunitatea față de infracțiunile motivate de ură; întrucât, conform Biroului Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați, în perioada ianuarie–septembrie 2012, în Grecia au avut loc 87 de infracțiuni de natură rasistă, 15 dintre ele determinate de incitarea la violență și brutalitate pe motive de rasă de către poliție; întrucât, potrivit sindicatelor migranților, în perioada 2011-2012, în Grecia s-au înregistrat peste 600 de cazuri de infracțiuni de natură rasistă, îndeosebi împotriva persoanelor de origine pakistaneză sau afgană sau de religie musulmană; întrucât unitățile nou-înființate în cadrul poliției elene care se ocupă de infracțiunile motivate de ură nu funcționează corespunzător, și, de aceea, numeroase infracțiuni motivate de ură nu sunt denunțate ca atare, cel mai cunoscut caz fiind recenta ucidere a unui migrant pakistanez (înjunghiat mortal de doi neonaziști în timp ce mergea cu bicicleta); întrucât, potrivit comunității LGBT elene, se înregistrează o creștere alarmantă a nivelului infracțiunilor homofobe și transfobe și a discursurilor care incită la ură; întrucât există afirmații conform cărora poliția elenă nu recunoaște infracțiunile homofobe și transfobe ca fiind de competența unităților nou-înființate care se ocupă de infracțiunile motivate de ură, refuzând să accepte plângerile victimelor unor astfel de infracțiuni sau ale migranților ilegali care sunt victime ale infracțiunilor motivate de ură;
F. întrucât Zsolt Bayer, un cunoscut analist conservator și membru fondator al Partidul Fidesz din Ungaria, a cauzat indignare în Ungaria și în străinătate când a comparat romii cu animalele, declarând că „nu ar trebui să li se permită să trăiască” și că „o mare parte dintre romi nu sunt apți pentru a coexista în societate. Nu sunt apți pentru a trăi printre oameni. Acești romi sunt animale și se comportă ca niște animale. Când li se opune rezistență, ei ripostează cu crimă. Sunt incapabili de comunicare umană. Capetele lor de bestii scot sunete nearticulate [...]’; întrucât, în plus, Márton Gyöngyösi, analist în domeniul politicii externe în cadrul Partidului de extremă dreapta Jobbik din Ungaria a solicitat elaborarea unei „liste a evreilor”, susținând că evreii reprezintă un risc la adresa securității;
G. întrucât conform statisticilor din Suedia privind infracțiunile motivate de ură pe motive religioase pentru anul 2011, numărul infracțiunilor motivate de ura față de islam a scăzut, în timp ce numărul infracțiunilor motivate de antisemitism a crescut; întrucât, totuși, cea mai importantă categorie au constituit-o infracțiunile xenofobe/de natură rasistă; întrucât doar 7% din infracțiunile motivate de ură din Suedia sunt soluționate de poliție, în timp ce infracțiunile în general sunt soluționate în proporție de 17%; întrucât în Malmö au fost raportate o serie de cazuri de violență la adresa evreilor, de care au luat act, printre alții, ONU și președintele SUA; întrucât în septembrie 2012 o bombă a fost detonată lângă Centrul evreiesc din Malmö; întrucât doi tineri au fost arestați, fiind suspectați de comiterea infracțiunii în cauză;
H. întrucât, conform unui studiu publicat la 9 decembrie 2011, efectuat de organizația Human Rights Watch, cu privire la situația din Germania, victimele crimelor motivate de ură sunt adesea tratate necorespunzător de autoritățile însărcinate cu punerea în executare a legii, existând inclusiv cazuri în care poliția nu a luat nicio măsură împotriva agresorului, a refuzat să caute martori sau să înregistreze mărturia lor, sau a tratat chiar victima ca pe un agresor;
I. întrucât, în raportul său privind Spania din 2011, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și-a exprimat preocupările legate de hotărârea Curții Constituționale din 2007 prin care se declara neconstituționalitatea criminalizării negării Holocaustului întrucât, potrivit hotărârii, a nega pur și simplu, în mod neutru, anumite fapte, fără a avea intenția de a justifica cazuri de violență, ură sau discriminare sau de a incita la vreunul din aceste acte, nu are caracter infracțional; întrucât 4 dintre cei 12 judecători au votat împotriva hotărârii; întrucât ECRI a fost informată că liderul local al Partidului Popular din Badalona, un oraș de lângă Barcelona, promovează, de câțiva ani, discursuri care incită la ură, acuzând imigranții români și romi de a fi cauza infracționalității din oraș; întrucât organizațiile societății civile și-au exprimat preocupările privind „caracterul invizibil” al cazurilor de rasism și discriminare pe bază de rasă din Spania, precum și pasivitatea și lipsa voinței de a recunoaște această problemă și de a o soluționa manifestată la nivelurile de bază ale administrației; întrucât faptul că nu există date disponibile privind rasismul sau discriminarea pe bază de rasă contribuie la impresia că nu există cazuri de rasism; întrucât, în octombrie 2009, serviciul pentru discriminare și infracțiunile motivate de ură a fost înființat în cadrul procuraturii din Barcelona ca urmare a două procese intens mediatizate ale unor proprietari de librării din Barcelona care vindeau publicații ce justificau și promovau genocidul; întrucât, potrivit autorităților, în prezent nu există planuri privind înființarea unui serviciu de acest tip în alte orașe spaniole, fiind prea devreme să i se evalueze eficacitatea;
J. întrucât în Regatul Unit s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor cu handicap;
K. întrucât este important ca UE și statele sale membre să desfășoare acțiuni menite să combată astfel de comportamente, atât în sfera privată, cât și în cea publică, prevenindu-le printr-o educație în spiritul respectului, acceptării și toleranței și prin asigurarea condițiilor necesare pentru ca ele să fie raportate de victime, cercetate de autoritățile însărcinate cu punerea în executare a legii și sancționate de sistemul judiciar;
L. întrucât UE a adoptat o serie de instrumente destinate combaterii acestor acte și cazuri de discriminare, în special: Directiva Consiliului 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (Directiva privind egalitatea rasială)[1]; Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (Directiva egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă)[2], care interzice, la ocuparea forței de muncă, discriminarea pe motiv de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală; Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (Decizia-cadru privind rasismul și xenofobia)[3]; cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor;
M. întrucât Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității[4] le impune statelor membre să protejeze și să sprijine fără discriminare victimele violențelor determinate de prejudecăți, inclusiv în ceea ce privește statutul lor juridic, și este recunoscut faptul că persoanele asupra cărora au fost săvârșite infracțiuni determinate de prejudecăți sau de motive discriminatorii care ar putea avea legătură, în special, cu caracteristicile lor personale, ar putea avea nevoie de o protecție specifică, ca rezultat al naturii specifice a infracțiunilor;
N. întrucât propunerea Comisiei de directivă a Consiliului privind protejarea egalității de tratament în afara cadrului profesional, indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală (Directiva privind egalitatea), prezentată în 2008, nu a fost adoptată de Consiliu nici după cinci ani de dezbateri, din cauza împotrivirii ferme a câtorva state membre;
O. întrucât, potrivit FRA, datele oficiale înregistrate cel mai adesea se referă la infracțiunile xenofobe/de natură rasistă (25 de state membre), infracțiuni antisemite (12), infracțiuni motivate de orientarea sexuală a unei persoane (8), infracțiuni cu caracter extremist (7), infracțiuni pe motive religioase (6) și infracțiuni motivate de islamofobie (6); întrucât patru state membre au înregistrat date oficiale privind infracțiuni motivate de identitatea de gen a unei persoane, de apartenența la minoritatea romă sau de existența unui handicap;
P. întrucât FRA a furnizat informații potrivit cărora fiecare a patra persoană aparținând unui grup minoritar a fost victima unei infracțiuni motivate de ură, iar un procent de până la 90% dintre incidentele respective nu sunt raportate poliției și numai patru state membre ale UE colectează sau publică date referitoare la infracțiunile săvârșite împotriva romilor și numai opt dintre ele înregistrează infracțiunile motivate de orientarea sexuală (percepută) a victimelor;
Q. întrucât FRA a raportat că fiecare a patra persoană aparținând unui grup minoritar a fost victima unei infracțiuni motivate rasial și că un procent de până la 90% dintre atacurile sau amenințările la care au fost supuși migranții sau membrii minorităților etnice nu sunt raportate poliției;
R. întrucât Parlamentul a cerut în mod repetat Comisiei, Consiliului și statelor membre să-și intensifice lupta împotriva violenței și discriminării determinate de prejudecăți, cum sunt rasismul, xenofobia, antisemitismul, islamofobia, homofobia, transfobia și rasismul împotriva persoanelor de etnie romă;
S. întrucât Parlamentul a solicitat, în principal:
a) punerea în aplicare pe deplin a directivelor anti-discriminare deja adoptate și a Deciziei-cadru privind rasismul și xenofobia;
b) adoptarea fără alte amânări a Directivei privind egalitatea;
c) revizuirea Deciziei-cadru privind rasismul și xenofobia, în scopul lărgirii domeniului său de aplicare și al conferirii unui caracter mai solid prevederilor și eficacității sale;
d) recunoașterea, atât în legislația națională, cât și în cea europeană, a infracțiunilor motivate de ură, a prejudecăților care stau la baza lor și a impactului lor asupra victimelor, precum și colectarea de date referitoare la acestea;
e) lansarea unei foi de parcurs privind egalitatea din perspectiva orientării sexuale și a identității de gen;
f) acțiuni de intensificare a combaterii rasismului împotriva persoanelor de etnie romă și garantarea drepturilor fundamentale ale romilor pentru a evita persecuțiile, discriminarea și expulzarea;
g) ca personalitățile publice să se abțină de la declarații publice care încurajează sau incită la ură sau la stigmatizarea anumitor grupuri pe criterii de rasă, origine etnică, religie, dizabilități, orientare sexuală sau naționalitate;
T. întrucât Președinția irlandeză a lansat o dezbatere în cadrul Consiliului informal JAI din 17-18 ianuarie 2013 cu privire la acțiunile UE pentru contracararea infracțiunilor motivate de ură, a rasismului, a antisemitismului, a xenofobiei și a homofobiei și a evidențiat faptul că sunt necesare o mai bună protejare și o mai bună colectare a datelor, precum și un angajament mai ferm al liderilor de a „susține în mod activ valorile europene și de a promova un climat de respect reciproc pentru persoanele de diferite apartenențe religioase sau etnice sau de diferite orientări sexuale, precum și integrarea acestora”;
U. întrucât comisarul pentru Afaceri interne, Cecilia Malmström, a formulat recent un avertisment împotriva discursului politic de extremă dreapta care incită la ură în Uniune, în timp ce discursurile denigratoare la adresa anumitor minorități, cum ar fi romii, musulmanii, evreii și imigranții sunt din ce în ce mai răspândite; întrucât limbajul politic cu caracter rasist, extremist și populist, ar putea, de asemenea, inspira unii „lupi singuratici” să comită omoruri la întâmplare, pe măsură ce amenințarea reprezentată de extremismul violent se răspândește;
V. întrucât pentru probarea discriminării în cadrul procedurii legale, pentru a stabili amploarea inegalităților și a diversității, pentru a determina eficacitatea legislației antidiscriminare și pentru a elabora politici publice eficiente este necesară colectarea unor date dezagregate colective, comparabile și fiabile;
W. întrucât se așteaptă ca, în viitorul raport al FRA privind studiul referitor la discriminarea și victimizarea persoanelor LGBT, să fie evidențiată amploarea atacurilor homofobe și transfobe și a discursurilor care incită la ură în UE;
X. întrucât toate statele care fac parte din Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), inclusiv toate statele membre, au recunoscut necesitatea de a combate infracțiunile motivate de ură, definite ca infracțiuni comise pe baza unor prejudecăți, prin legea penală și prin politici concepute în mod specific,
1. îndeamnă Comisia, Consiliul și statele membre să intensifice lupta împotriva violenței și discriminării determinate de prejudecăți și ură în statele membre astfel:
a) propunând revizuirea amplă a Directivei-cadru 2008/913/JAI în conformitate cu recomandările Parlamentului, incluzând în mod explicit anumite forme și moduri de manifestare ale antisemitismului, islamofobiei, homofobiei, transfobiei și rasismului împotriva persoanelor de etnie romă;
b) garantând faptul că toate instrumente pertinente de drept penal ale UE, inclusiv decizia-cadru respectă pe deplin standardele în domeniul drepturilor omului, inclusiv în cel al libertății de exprimare, abordând comportamente definite și delimitate în mod clar care nu pot fi abordate în mod eficient prin măsuri mai puțin stricte și care înglobează o gamă mai largă de sancțiuni progresive, printre care, după caz, pedepse alternative, cum ar fi munca în folosul comunității;
c) lansând o strategie cuprinzătoare de combatere a infracțiunilor motivate de ură, a violenței determinate de prejudecăți și a discriminării;
d) adoptând fără întârziere Directiva privind egalitatea, care reprezintă unul dintre principalele instrumente ale UE de promovare și garantare a unei egalități veritabile în UE și de combatere a prejudecăților și a numeroaselor cazuri de discriminare;
e) asigurând punerea în aplicare pe deplin a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor și consolidarea sa, în special prin recunoașterea rasismului împotriva persoanelor de etnie romă și sprijinirea pe termen lung a combaterii acestui fenomen, în așa fel încât autoritățile locale și regionale să dezvolte și să implementeze, folosind fondurile disponibile, inclusiv fondurile UE, politici, programe și activități de integrare a romilor eficiente, care respectă drepturile omului; monitorizând cu strictețe gradul de respectare a drepturilor fundamentale și de punere în aplicare a Directivei privind libera circulație;
f) evaluând în mod sistematic cunoștințele de specialitate dezvoltate ca urmare a diferitelor programe UE în domeniu (Daphne, Drepturi fundamentale și cetățenie 2007-2013, Drepturi și cetățenie 2014-2020 și Justiție 2014—2020), cu participarea organizațiilor relevante ale societății civile;
g) asigurând colectarea mai multor date fiabile referitoare la infracțiunile motivate de ură, prin care să se înregistreze cel puțin numărul incidentelor raportate de populație și înregistrate de autorități, numărul condamnărilor, motivele pentru care infracțiunile au fost considerate discriminatorii, fiind aplicate sancțiuni, precum și realizând anchete privind victimele infracțiunilor referitoare la natura și amploarea infracțiunilor neraportate, experiențele victimelor infracțiunilor din punctul de vedere al aplicării legii, motivele neraportării și sensibilizarea victimelor infracțiunilor motivate de ură cu privire la drepturile lor;
h) instituind mecanisme pentru a face cunoscute în UE infracțiunile motivate de ură, care să demonstreze faptul că autoritățile tratează aceste infracțiuni cu seriozitate și să încurajeze victimele și martorii infracțiunilor motivate de ură să le raporteze și oferindu-le posibilitatea unei căi de atac împotriva autorilor infracțiunilor în cauză;
i) concretizând apelul lansat în mod repetat de Parlament privind elaborarea unei foi de parcurs privind egalitatea din perspectiva orientării sexuale și a identității de gen;
j) asigurând semnarea de către UE a UNCERD, având în vedere faptul că toate statele membre au ratificat-o deja;
k) respectând angajamentele relevante asumate de statele membre în cadrul altor forumuri internaționale, inclusiv Decizia nr. 9/09 a Consiliului ministerial al OSCE privind Combaterea infracțiunilor motivate de ură și Recomandarea CM/Rec(2010)5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei referitoare la măsurile de combatere a discriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen;
l) sprijinind și completând, la punerea în aplicare a Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, politicile și programele naționale, în special cu scopul de a eradica violența la adresa persoanelor cu handicap;
m) integrând aspectele legate de diferitele tipuri de violență determinată de prejudecăți în programul de lucru al agențiilor UE (de exemplu, FRA, Eurofound, Colegiul European de Poliție, Eurojust, FRONTEX și Biroul European de Sprijin pentru Azil);
2. invită statele membre care se opun și blochează Directiva privind egalitatea să-și expună motivele public, pentru a face posibilă o dezbatere publică transparentă pe baza lor;
3. cere statelor membre să ia măsurile necesare pentru ca liderii și autoritățile de la toate nivelurile și din toate sectoarelor (guvern, stat, administrațiile regionale și locale, autoritățile însărcinate cu aplicarea legii, autoritățile judiciare, partidele politice, liderii politici și religioși etc.), să nu incite, prin acțiunile și declarațiile lor, la discriminare, violență și ură sau să nu încurajeze tolerarea unor astfel de fapte;
4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.