Propunere de rezoluţie - B7-0141/2013Propunere de rezoluţie
B7-0141/2013

    PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la meciurile aranjate și corupția în sport

    11.3.2013 - (2013/2567(RSP))

    depusă pe baza declarației Comisiei
    în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

    Marie-Christine Vergiat, Jacky Hénin, Willy Meyer, Takis Hadjigeorgiou în numele Grupului GUE/NGL

    Procedură : 2013/2567(RSP)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    B7-0141/2013
    Texte depuse :
    B7-0141/2013
    Dezbateri :
    Texte adoptate :

    B7‑0141/2013

    Rezoluția Parlamentului European referitoare la meciurile aranjate și corupția în sport

    (2013/2567(RSP))

    Parlamentul European,

    –   având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Tribunalului, în special hotărârea din 8 septembrie 2009 privind „Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare - Articolul 49 CE - Restricție privind libera prestare a serviciilor - Exploatarea jocurilor de noroc prin internet”, precum și deciziile din domeniul sportiv ale Comisiei,

    –   având în vedere Concluziile Președinției Consiliului din 26 și 27 noiembrie 2012 privind stabilirea unei strategii de combatere a manipulării rezultatelor sportive,

    –   având în vederea Raportul Consiliului Europei din 5 aprilie 2012 referitor la necesitatea de a combate aranjarea meciurilor,

    –   având în vedere Cartea albă a Comisiei privind sportul (COM(2007)0391),

    –   având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2005 referitoare la dopajul în sport,

    –   având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul fotbalului profesionist în Europa,

    –   având în vedere Rezoluția sa din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație,

    –   având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 referitoare la Cartea albă privind sportul,

    –   având în vedere Declarația (anexa 4 la concluzii) Consiliului European de la Nisa din decembrie 2000 privind caracteristicile specifice ale sportului și funcțiile sale sociale în Europa care trebuie luate în considerare în aplicarea politicilor comune,

    –   având în vedere Raportul Parlamentului European din noiembrie 2011 referitor la dimensiunea europeană a sportului,

    –   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

    A. întrucât activitățile fizice și sportive sunt esențiale pentru formarea și sănătatea ființei umane în toate etapele vieții sale, contribuie la dezvoltarea sa socială, fizică și mentală și sunt, așadar, esențiale pentru emanciparea tuturor și trebuie, în consecință, să fie considerate un drept;

     

    B.  întrucât liberalizarea multor activități sportive împreună cu concurența dintre cluburi, transformarea statutului de agent sportiv în simplu broker și creșterea rapidă a numărului de pariuri pe internet în ultimii ani afectează negativ spiritul sportiv, favorizând meciurile aranjate și corupția în acest domeniu;

    C. întrucât, în Raportul său din 5 aprilie 2012, Consiliul Europei consideră că „manipularea rezultatelor sportive a căpătat o amploare îngrijorătoare; sumele considerabile puse în joc în pariurile sportive au favorizat dezvoltarea unor noi forme de corupție, iar organizațiile criminale au găsit astfel o sursă de profituri ilicite și un mijloc de a spăla banii obținuți din alte activități ilegale. În aceste condiții, nu este vorba doar despre atingerea adusă valorilor sportului sau intereselor mișcării sportive și ale operatorilor de pariuri: acest fenomen pune în pericol ordinea publică și preeminența dreptului”;

    D. întrucât, în conformitate cu hotărârea din 8 septembrie 2009 a CJUE, domeniul jocurilor de noroc este un domeniu în care pot exista „divergențe de ordin moral, religios sau cultural”, ceea ce înseamnă că activitatea unui operator de jocuri de noroc online într-o altă țară nu este suficientă pentru a-i permite să își desfășoare activitatea într-un alt stat membru în lipsa unei armonizări comunitare; întrucât un stat poate nu numai să reglementeze jocurile de noroc, ci și să adopte o interdicție generală, care este acceptabilă și care nu denaturează concurența, pentru a-și proteja cetățenii; întrucât procedeul de monopol este proporțional cu obiectivul de luptă împotriva criminalității, având, în plus, „avantajul de a canaliza exploatarea” jocurilor de noroc, precum și de „a preveni riscul unei asemenea exploatări în scopuri frauduloase și infracționale”;

    E.  întrucât luni, 4 februarie 2013, Europol a anunțat că a descoperit o vastă rețea infracțională responsabilă de aranjarea unor meciuri de fotbal în întreaga Europă și întrucât, potrivit anchetei efectuate de Europol, sunt considerate suspecte 380 de întâlniri care au avut loc în Europa; întrucât, în plus, Europol a declarat că sunt anchetați 425 de arbitri, jucători, președinți de club și infractori majori și că, până la data respectivă, fuseseră arestate 50 de persoane,

    1.  își reafirmă sprijinul pentru o concepție a sportului ca factor de dezvoltare personală atât a sportivilor amatori, cât și a celor profesioniști; reafirmă unitatea mișcării sportive cu caracter amator și profesionist și necesitatea solidarității financiare în cadrul federațiilor între sportul profesionist și sportul de masă;

    2.  subliniază necesitatea de a separa definitiv sportul de logica concurenței comerciale, consolidând serviciul public al sportului și favorizând o intervenție publică puternică;

    3.  subliniază că este necesar să se dezvolte voluntariatul în sport și să se protejeze asociațiile sportive pentru a realiza scopurile educaționale și democratice și că ar trebui, așadar, ca activitatea asociațiilor să fie protejată de orice derapaj comercial;

    4.  solicită statelor membre să combată în mod eficace corupția și să asigure etica sportivă; prin urmare, consideră că este indispensabil ca în fiecare țară să se instituie norme stricte de control financiar al cluburilor;

    5.  ia act de intenția Consiliului Europei de a elabora, în a doua jumătate a anului 2014, o convenție privind combaterea aranjării meciurilor și dorește ca Uniunea Europeană și statele sale membre să se implice activ în acest proces;

    6.  consideră că pariurile sportive constituie o formă de exploatare comercială a competițiilor și solicită Comisiei și statelor membre să protejeze integritatea acestora, sancționând orice utilizare neautorizată, în particular recunoscând dreptul de proprietate intelectuală a organizatorilor asupra competițiilor lor; susține eliminarea pariurilor sportive și consideră că Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să ia măsuri cel puțin pentru ca pariurile sportive să fie monopol de stat, așa cum se subliniază în hotărârea din 8 septembrie 2009 a CJUE;

    7.   solicită statelor membre să garanteze punerea în aplicare a Declarației privind caracteristicile specifice ale sportului și funcțiile sale sociale în Europa care trebuie luate în considerare în aplicarea politicilor comune, adoptată la Consiliul European de la Nisa din decembrie 2000;

    8.  consideră că stabilirea unui plafon pentru remunerația sportivilor ar contribui atât la buna guvernanță și la etica sportivă, cât și la combaterea corupției;

    9.  subliniază că sportul profesionist, manifestările sale și reflectarea sa mediatică (campionate, spectacole, evenimente sportive naționale și internaționale), recrutarea tinerilor și volumul lor de muncă, precum și apelul la jucători străini trebuie să vizeze obiective umaniste de progres universal;

    10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, federațiilor sportive europene, internaționale și naționale.