Procedură : 2013/2612(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0189/2013

Texte depuse :

B7-0189/2013

Dezbateri :

Voturi :

PV 23/05/2013 - 13.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0224

PROPUNERE DE REZOLUŢIE
PDF 136kWORD 81k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0188/2013
15.5.2013
PE509.815v01-00
 
B7-0189/2013

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la recuperarea activelor de către țările Primăverii arabe aflate în tranziție (2013/2612(RSP))


Véronique De Keyser, Pino Arlacchi, Ana Gomes, Göran Färm, María Muñiz De Urquiza, Raimon Obiols, Pier Antonio Panzeri, Norbert Neuser în numele Grupului S&D

Rezoluția Parlamentului European referitoare la recuperarea activelor de către țările Primăverii arabe aflate în tranziție (2013/2612(RSP))  
B7‑0189/2013

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special Rezoluția din 14 martie 2013 referitoare la situația din Egipt(1),

–   având în vedere concluziile copreședinților ca urmare a reuniunii Grupului operativ UE-Tunisia din 28 și 29 septembrie 2011,

–   având în vedere concluziile copreședinților ca urmare a reuniunii Grupului operativ UE-Egipt din 14 noiembrie 2012,

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului din 4 februarie 2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia și Regulamentul Consiliului (UE) nr. 1100/2012 de modificare a acestuia,

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 270/2011 al Consiliului din 21 martie 2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt și Regulamentul Consiliului (UE) nr. 1099/2012 de modificare a acestuia,

–   având în vedere Decizia 2011/137/PESC a Consiliului din 28 februarie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și Deciziile 2011/625/PESC și 2011/178/PESC ale Consiliului de modificare a acesteia, Regulamentul (UE) nr. 204/2011 al Consiliului din 2 martie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia și Regulamentul (UE) nr. 965/2011 al Consiliului de modificare a acestuia, precum și Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 364/2013 și nr. 50/2013 ale Consiliului privind punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 204/2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia,

–   având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției din 2003, care a intrat în vigoare în 2005 și a fost aprobată în numele Uniunii Europene prin Decizia 2008/801/CE a Consiliului din 25 septembrie 2008,

–   având în vedere Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (Convenția de la Palermo) din 2000,

–   având în vedere Rezoluțiile 1970 (2011), 1973 (2011) și 2009 (2011) referitoare la Libia ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite,

–   având în vedere Rezoluția 19/38 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din 19 aprilie 2012 referitoare la impactul negativ al nerepatrierii fondurilor de origine ilicită în țările de origine, la exercitarea drepturilor omului și la importanța îmbunătățirii cooperării internaționale,

–   având în vedere Inițiativa de recuperare a activelor furate (StAR), un program comun al Băncii Mondiale și al Biroului ONU pentru droguri și criminalitate,

–   având în vedere Planul de acțiune privind recuperarea activelor prezentat la 21 mai 2012 de Parteneriatul de la Deauville al G8 cu țările arabe aflate în tranziție,

–   având în vedere Raportul final al Forumului arab privind recuperarea activelor din 13 septembrie 2012,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât recuperarea activelor de către țările Primăverii arabe aflate în tranziție este un imperativ moral și o miză politică importantă în relațiile UE cu vecinătatea sa sudică; întrucât aceasta este, de asemenea, o chestiune importantă de ordin economic pentru vecinii sudici în cauză, având în vedere potențialul acestor active de a contribui la redresarea lor economică dacă sunt returnate și utilizate într-un mod transparent și eficace; întrucât recuperarea activelor are un efect preventiv semnificativ, deoarece transmite un mesaj puternic contra impunității celor implicați în acte de corupție, fiind, așadar, un factor major care contribuie la instituirea democrației și a statului de drept în țările Primăverii arabe aflate în tranziție; întrucât un efect important al recuperării activelor este abordarea problemei endemice a spălării de bani și consolidarea stabilității sistemului financiar internațional;

B.  întrucât există un cadru juridic internațional cuprinzător bazat pe acorduri și norme internaționale cu privire la corupție, spălarea de bani și aplicarea legii, cu referire specială la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) din 2003, care prevede obligații clare pentru statele părți, inclusiv stabilirea de modalități pentru a ridica secretul bancar și adaptarea sistemelor juridice naționale pentru a include proceduri de recuperare a activelor; întrucât la articolul 51 din UNCAC se afirmă că „[r]estituirea de bunuri […] este un principiu fundamental al acestei convenții, iar statele părți își acordă reciproc în acest domeniu cea mai amplă cu putință cooperare și asistență judiciară”, în timp ce la articolul 46 alineatul (1) se subliniază că „[s]tatele părți își acordă reciproc cea mai amplă cu putință asistență judiciară cu prilejul anchetelor, urmăririlor și procedurilor judiciare privind infracțiunile prevăzute de prezenta convenție”;

C. întrucât competența practică pentru recuperarea activelor le revine în primul rând autorităților naționale din statele solicitate; întrucât, în cadrul UE, în timp ce înghețarea activelor intră în competența Uniunii, recuperarea și repatrierea lor sunt de competența statelor membre în conformitate cu legislația lor națională; întrucât, prin natura sa, recuperarea activelor necesită o cooperare între numeroase agenții naționale din statele solicitate și cele solicitante;

D. întrucât procesul de recuperare a activelor este de obicei o procedură complexă, sensibilă și de lungă durată; întrucât, în cadrul acestui proces, dispozițiile legale aplicabile nu pot fi eludate, iar persoanele nu pot fi lipsite de drepturile lor legale; întrucât diversitatea și complexitatea legislației naționale din statele solicitate, pe de o parte, și lipsa cunoștințelor juridice adecvate și capacitatea instituțională limitată din statele solicitante, pe de altă parte, reprezintă obstacole majore în calea reușitei inițiativelor din acest domeniu;

E.  întrucât, ca urmare a revoluțiilor din cadrul Primăverii arabe din Egipt și Tunisia, UE a înghețat imediat activele foștilor dictatori, ale familiilor lor și ale altor câtorva persoane asociate regimurilor lor; întrucât UE a adoptat o decizie similară cu privire la Libia, în conformitate cu Rezoluția 1970 (2011) a Consiliului de Securitate al ONU; întrucât noul cadru legislativ adoptat de Consiliu la 26 noiembrie 2012 permite statelor membre ale UE ca, pe baza hotărârilor judecătorești recunoscute, să deblocheze activele înghețate în favoarea Egiptului și a Tunisiei;

F.  întrucât în Concluziile din 29 septembrie 2011 ale copreședinților Grupului operativ UE-Tunisia se menționează că „Grupul operativ se angajează să facă tot posibilul pentru a ajuta autoritățile să returneze poporului tunisian bunurile furate prin acte de corupție de regimul precedent. Pentru a facilita returnarea activelor respective, UE a anunțat că va acorda asistență autorităților tunisiene, în special prin înființarea unei echipe de asistență pentru recuperarea activelor, cu experți la Tunis și la Bruxelles”;

G. întrucât în Concluziile copreședinților Grupului operativ UE-Egipt se menționează că „înghețarea și recuperarea activelor însușite în mod necuvenit este o miză politică majoră pentru Egipt și pentru UE”, precum și că „UE își va asuma în continuare o poziție de lider cu privire la acțiunile de recuperare a activelor și va coopera strâns cu partenerii internaționali precum Elveția, instituțiile financiare internaționale, mai ales cu inițiativa StAR a Băncii Mondiale și G8 pentru a stabili situația actuală, a propune măsuri concrete pentru viitor și a spori coordonarea”;

H. întrucât Egiptul, Libia și Tunisia au făcut eforturi considerabile pentru a garanta că activele necuvenite furate de foștii dictatori și regimurile lor sunt repatriate în țările respective, măsurile luate incluzând crearea de comisii naționale de anchetă specifice însărcinate să urmărească, să identifice și să recupereze activele în cauză, precum și deschiderea de acțiuni judiciare în fața instanțelor din statele membre ale UE; întrucât mai mulți actori internaționali cheie – printre care UE, membrii G8 și Elveția – au răspuns pozitiv la aceste eforturi; întrucât, cu toate acestea, până acum s-au obținut puțin rezultate concrete în acest domeniu;

I.   întrucât angajamentul proactiv al centrelor financiare și implicarea și contribuția organizațiilor societății civile, atât în statele solicitante, cât și în statele solicitate, sunt factori esențiali pentru reușita inițiativelor de recuperare a activelor;

J.   întrucât comunicarea este primordială în cadrul eforturilor de recuperare a activelor pentru a disemina bunele practici și a crea stimulente prin difuzarea rezultatelor pozitive; întrucât, cu toate acestea, declarațiile eronate privind cantitatea de active care trebuie recuperate pot crea așteptări nerealiste în rândul populației din țările partenere sudice vizate, ceea ce ar putea fi contraproductiv,

1.  subliniază că, pe lângă semnificația sa economică, returnarea activelor necuvenite furate de foști dictatori și regimurile lor țărilor Primăverii arabe aflate în tranziție este un imperativ moral și o miză politică importantă, având în vedere faptul că simbolizează reinstaurarea justiției și a responsabilității în spiritul democrației și al statului de drept, precum și angajamentul și credibilitatea politice ale UE, reprezentând, așadar, o componentă esențială a parteneriatului Uniunii cu vecinătatea sa sudică, mai ales cu Egiptul, Libia și Tunisia;

2.  subliniază că, deși procesul de recuperare a activelor se desfășoară în conformitate cu dispozițiile juridice naționale, iar competențele relevante le aparțin în primul rând autorităților naționale, UE are un rol vital în stimularea și facilitarea acestui proces;

3.  observă că, în pofida eforturilor considerabile făcute de autoritățile egiptene, libiene și tunisiene și a voinței politice ferme a tuturor părților, specialiștii angajați în recuperarea activelor însușite în mod necuvenit nu au avut prea mult succes, în principal din cauza diversității și complexității dispozițiilor și procedurilor aplicabile din diversele sisteme juridice naționale, a rigidității juridice, a lipsei de cunoștințe specializate din partea țărilor Primăverii arabe în cauză cu privire la procedurile legale, financiare și administrative din jurisdicțiile europene și din alte jurisdicții și a resurselor insuficiente de care dispun;

4.  solicită să se realizeze progrese substanțiale în ceea ce privește eforturile depuse de UE și de statele sale membre în domeniul recuperării activelor de către Egipt, Libia și Tunisia; subliniază că recuperarea activelor este un element esențial al sprijinului acordat de Uniune pentru tranziția democratică și refacerea economiei din aceste țări și poate consolida încrederea reciprocă a ambelor părți în spiritul parteneriatului cu societățile, una dintre componentele fundamentale ale politicii europene de vecinătate revizuite;

5.  salută noul cadru legislativ adoptat de Consiliu la 26 noiembrie 2012, care facilitează returnarea fondurilor însușite în mod necuvenit Egiptului și Tunisiei, autorizând statele membre ca, pe baza hotărârilor judecătorești recunoscute, să deblocheze activele înghețate și încurajând schimbul de informații dintre autoritățile competente din statele membre, pe de o parte, și cele din Egipt și Tunisia, pe de altă parte; subliniază totuși că este necesar să se obțină rezultate concrete și ca Libia să fie inclusă pe deplin în acest proces;

6.  salută cooperarea strânsă dintre instituțiile UE și alți actori internaționali cheie în vederea recuperării activelor de către Egipt, Libia și Tunisia, mai ales Inițiativa de recuperare a activelor furate (StAR) a Băncii Mondiale și a Biroului ONU pentru droguri și criminalitate; subliniază că este important să se profite la maximum de mecanismele existente atât la nivel național, cât și internațional, în paralel cu adoptarea noii legislații necesare și cu adaptarea legislației existente în acest domeniu din sistemele juridice naționale;

7.  solicită instituirea imediată a unui mecanism al UE compus dintr-o echipă de anchetatori, procurori, avocați și alți experți din statele membre, din celelalte țări europene implicate și din Statele Unite ale Americii, cu scopul de a oferi consiliere și asistență juridică și tehnică țărilor Primăverii arabe în procesul de recuperare a activelor; solicită ca acest mecanism să fie finanțat corespunzător de instrumentele financiare relevante din domeniul relațiilor externe ale Uniunii; subliniază, având în vedere caracterul complex, sensibil și îndelungat al procedurilor judiciare, importanța sustenabilității acestui mecanism al UE; observă și posibilitatea finanțării suplimentare a acestui mecanism, într-un stadiu ulterior, prin acorduri de cofinanțare cu statele solicitante;

8.  încurajează Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana să analizeze problema recuperării activelor de către țările Primăverii arabe aflate în tranziție cu scopul de a implica în proces membri ai parlamentelor naționale de pe ambele părți ale Mediteranei;

9.  recunoaște și sprijină pe deplin contribuția organizațiilor societății civile, atât în statele solicitante, cât și în statele solicitate, la procesul de recuperare a activelor, în special prin furnizarea de informații autorităților competente, încurajarea cooperării dintre actorii naționali și internaționali cheie, monitorizarea returnării activelor și garantarea faptului că activele returnate sunt folosite de o manieră transparentă și eficace în statul solicitant;

10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Parlamentului și Guvernului Elveției, Congresului și Președintelui Statelor Unite ale Americii, precum și parlamentelor și guvernelor Egiptului, Libiei și Tunisiei.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0095.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate