PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la impasul înregistrat în procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001
5.6.2013 - (2013/2637(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Sonia Alfano, Anneli Jäätteenmäki, Sophia in ‘t Veld, Renate Weber, Nils Torvalds, Cecilia Wikström, Frédérique Ries, Marielle de Sarnez, Andrea Zanoni în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0256/2013
B7‑0261/2013
Rezoluția Parlamentului European referitoare la impasul înregistrat în procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001
Parlamentul European,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei,
– având în vedere propunerea Comisiei din 30 aprilie 2008 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (COM(2008)0229),
– având în vedere propunerea Comisiei din 21 martie 2011 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (COM(2011)0137),
– având în vedere Raportul său din 15 decembrie 2011 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (reformare) (COM(2008)0229),
– având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2012 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2010-2011)[1],
– având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei referitoare la impasul înregistrat în procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul la documente (O-000113/2012 – B7‑0055/2012 și O-000133/2012 – B7-0075/2012),
– având în vedere declarația Comisiei din 21 mai 2013 privind impasul înregistrat în procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a sporit obligațiile de transparență la nivelul UE și a consacrat dreptul de acces la documente ca un drept fundamental;
B. întrucât transparența este un instrument esențial, care permite cetățenilor să participe la procesul decizional de la nivelul UE și să monitorizeze acest proces și acțiunile UE în general, din punctul de vedere al răspunderii;
C. întrucât transparența este chiar mai importantă în cadrul procedurilor legislative, ținând cont, printre altele, de prerogativele sporite ale UE în domeniul dreptului penal, care afectează aspectele principale ale drepturilor fundamentale; întrucât Parlamentul a solicitat în repetate rânduri sporirea transparenței în procedura legislativă, inclusiv în ceea ce privește, printre altele, grupurile de lucru ale Consiliului, publicarea avizelor juridice în procedurile legislative și mai multă transparență în cadrul trilogurilor;
D. întrucât Parlamentul și-a exprimat regretul față de lipsa de transparență în ceea ce privește activitatea agențiilor UE, negocierile internaționale și dialogul dintre Comisie și statele membre, îndeosebi în cazul în care este vorba de drepturile fundamentale sau de interesele cetățenilor europeni[2];
E. întrucât jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și Ombudsmanul European au influențat substanțial interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001; întrucât jurisprudența menționată, în special în ceea ce privește utilizarea motivelor de nerecunoaștere în procedurile legislative, cum ar fi Turco și Access Info, ar trebui să se reflecte în legislație;
F. întrucât Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 este perceput de cetățenii europeni și de publicul din UE ca un element-cheie al legislației, punând la dispoziție instrumentele necesare pentru o examinare adecvată a activităților UE; întrucât aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 poate fi în continuare îmbunătățită, așa cum arată mai multe cazuri de care s-a ocupat Ombudsmanul;
G. întrucât, în 2008, Comisia a propus o reformare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, propunere pe care nu a retras-o după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; întrucât Parlamentul a informat în mod adecvat Comisia despre faptul că procedura de reformare nu era adecvată și, în consecință, Parlamentul a trebuit să adapteze el însuși textul propus la Tratatul de la Lisabona;
H. întrucât, în 2011, Comisia a prezentat o nouă propunere, care doar extinde implicit domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 la toate instituțiile, oficiile, agențiile și organele UE; întrucât Parlamentul a reunit procedurile din 2008 și 2011 într-una singură;
I. întrucât Parlamentul și-a adoptat poziția în prima lectură la 15 decembrie 2011, iar trilogurile au început sub Președinția daneză, în prima jumătate a lui 2012; întrucât Comisia nu a fost de acord cu posibilele compromisuri propuse, motiv pentru care procedura este în impas de mai mult de un an;
J. întrucât Președinția cipriotă și Președinția irlandeză nu au fost în măsură să deblocheze situația în Consiliu și să lanseze noi negocieri, din cauza rezistenței Comisiei, creând astfel necesitatea de a obține unanimitatea în Consiliu pentru anumite aspecte;
K. întrucât, dată fiind sporirea obligațiilor de transparență impuse de tratate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 nu ar trebui să reducă nivelul actual de transparență;
L. întrucât, dacă nu se ajunge la un acord asupra unei noi versiuni a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, se transmite un semnal negativ despre natura UE cetățenilor săi, iar acest eșec ar submina legitimitatea procesului decizional în UE, în special ținând seama că se apropie rapid alegeri europene cheie,
1. subliniază importanța dreptului fundamental de acces la informații și documente, precum și a transparenței și deschiderii instituțiilor și proceselor decizionale din cadrul lor, întrucât acestea reprezintă pilonii democrației și pot apropia cetățenii de UE, în special în ajunul alegerilor europene;
2. solicită tuturor instituțiilor, oficiilor, organelor și agențiilor UE să aplice integral Regulamentul (CE) nr. 1049/2001;
3. consideră că modificarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 ar trebui să reprezinte o prioritate pentru toate instituțiile UE și regretă blocajul care a fost creat; solicită tuturor instituțiilor UE să colaboreze pentru a găsi o soluție cât mai curând posibil;
4. își reafirmă angajamentul față de revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, care ar trebui, în ansamblu, să le ofere cetățenilor UE un acces mai larg și îmbunătățit la documentele și informațiile UE;
5. insistă ca textul modificat, ca minim absolut și în conformitate cu cerințele din tratat, să extindă în mod explicit domeniul de aplicare la toate instituțiile, oficiile și agențiile UE, să sporească transparența legislativă, astfel încât orice derogare de la regula generală de transparență legislativă în procedurile legislative să constituie o derogare specifică, justificată în mod corespunzător, iar orice refuz al accesului la documente să se limiteze la textul specific care nu poate fi divulgat publicului în mod legitim, pe baza unei excepții juridice; să elimine excepțiile legate de avizele serviciului juridic necesare în cadrul procesului decizional; să asigure accesul la documentele legate de negocierile și acordurile internaționale; să clarifice relația dintre transparență și protecția datelor; să includă Convenția de la Aarhus; pe baza actualei definiții, să reformuleze și să extindă definiția „documentului” și să nu introducă derogări pe categorii; să publice identitatea delegațiilor în documentele de lucru ale Consiliului pentru a garanta responsabilitatea democratică; să asigure transparența financiară în relație cu fondurile UE;
6. solicită Comisiei să se implice pe deplin, la nivel politic și la nivel tehnic, în adaptarea la Tratatul de la Lisabona a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001;
7. solicită Consiliului să reînceapă de îndată dezbaterile privind Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, să își adopte poziția în primă lectură și să continue negocierile;
8. solicită dezvoltarea regimului actual care reglementează accesul la documente pentru a-l transforma într-o veritabilă lege europeană privind liberul acces la informații;
9. se angajează să-și revizuiască normele și practicile interne pentru a spori transparența și deschiderea privind activitatea și procedurile sale și îndeamnă organele sale competente să elaboreze și să adopte propuneri în acest sens înainte de alegeri, în conformitate cu cerințele repetate în această privință ale PE[3];
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2012)0500.
- [2] A se vedea punctul 18 din Rezoluția Parlamentului European din 12 decembrie 2012 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2010-2011).
- [3] Rezoluțiile Parlamentului European din 14 septembrie 2011 referitoare la accesul public la documente [articolul 104 alineatul (7) pentru 2009-2010 și din 14 ianuarie 2009 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001].