PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Turcia
11.6.2013 - (2013/2664(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Ria Oomen-Ruijten, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Mairead McGuinness, Elmar Brok, Cristian Dan Preda, Arnaud Danjean, Roberta Angelilli, Eleni Theocharous, Bernd Posselt, Eija-Riitta Korhola în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0305/2013
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special Rezoluția din 18 aprilie 2013 referitoare la raportul din 2012 cu privire la progresele înregistrate de Turcia[1],
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Cadrul de negociere cu Turcia din 3 octombrie 2005,
– având în vedere Decizia 2008/157/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în parteneriatul pentru aderarea Republicii Turcia[2] („Parteneriatul pentru aderare”), precum și deciziile anterioare ale Consiliului privind parteneriatul pentru aderare din 2001, 2003 și 2006,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât în primele ore ale zilei de vineri, 31 mai 2013, poliția turcă a depus eforturi pentru a împrăștia un grup de demonstranți care protestau de câteva săptămâni împotriva planurilor de tăiere a unor copaci pentru un nou proiect de construcție în Parcul Gezi din Istanbul, situat în apropierea Pieței Taksim;
B. întrucât intervenția violentă a poliției a dus la ciocniri cu protestatarii, care s-au extins rapid și în alte orașe din Turcia, și întrucât aceste ciocniri au provocat victime, rănirea a numeroase persoane, arestări în masă și afectarea gravă a bunurilor aflate în proprietate publică sau privată; întrucât demonstrațiile au ajuns să se bucure de sprijin din partea diferitelor pături ale societății turce;
C. întrucât condamnarea inițială dură din partea guvernului turc pare să fi avut efectul opus;
D. întrucât articolul 34 din Constituția Turciei garantează dreptul de a organiza reuniuni și demonstrații pașnice, neînarmate, fără să fie necesară o aprobare;
E. întrucât protestele au legătură și cu preocupări ale anumitor părți ale societății turce cu privire la o serie de decizii și acte legislative recente privind chestiuni precum impunerea unor restricții la vânzarea de alcool și reformele învățământului;
F. întrucât principalele canale mass-media din Turcia au relatat adecvat despre demonstrații cu întârziere;
G. întrucât comisarul Füle și VC/ÎR, Catherine Ashton, au reacționat la aceste evenimente,
1. își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu utilizarea excesivă a forței de către poliția turcă drept reacție la protestele pașnice și legitime din Parcul Gezi din Istanbul și invită autoritățile turce să desfășoare anchete amănunțite asupra violențelor poliției și să îi defere justiției pe cei responsabili;
2. invită autoritățile turce să garanteze și să respecte libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de protest pașnic pentru toți cetățenii; solicită eliberarea imediată a tuturor protestatarilor pașnici care au fost reținuți;
3. salută răspunsul moderat al președintelui Gül și scuzele adresate protestatarilor răniți de viceprim-ministrul Arinc; subliniază importanța dialogului dintre guvernul turc și protestatarii pașnici;
4. reamintește Turciei că, într-o democrație favorabilă incluziunii și pluralistă, toți cetățenii ar trebui să se simtă reprezentați, iar majoritatea are responsabilitatea de a include opoziția și societatea civilă în procesul decizional; amintește, de asemenea, partidelor din opoziție că au responsabilitatea de a contribui la crearea unei culturi democratice în ceea ce privește respectarea punctelor de vedere și a opiniilor diferite;
5. este îngrijorat de actualele confruntări dintre partidele politice și de faptul că guvernul și opoziția nu sunt pregătite să conlucreze pentru a ajunge la un consens cu privire la reforme-cheie; îndeamnă toți actorii politici, guvernul și opoziția să conlucreze pentru a consolida pluralitatea politică în cadrul instituțiilor de stat și să promoveze modernizarea și democratizarea statului și societății;
6. relevă rolul esențial al unui sistem de control și de echilibrare în cadrul guvernanței unui stat democratic modern, care trebuie să se bazeze pe principiul separării puterilor cu păstrarea echilibrului între executiv, legislativ și justiție, pe respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special a libertății de exprimare și a libertății presei, precum și pe o cultură politică a participării care să reflecte cu adevărat pluralitatea unei societăți democratice;
7. reamintește că libertatea de exprimare și pluralismul mijloacelor de informare sunt valori europene fundamentale și că o societate pe deplin democratică, liberă și pluralistă are nevoie de o veritabilă libertate de exprimare; reamintește că libertatea de exprimare se aplică nu numai în cazul informațiilor sau al ideilor favorabile ori considerate inofensive, ci, în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și la cele care insultă, șochează sau deranjează statul sau un sector al populației;
8. este îngrijorat de înrăutățirea situației privind libertatea presei, de anumite cenzurări și de accentuarea autocenzurii în cadrul mijloacelor de comunicare din Turcia, inclusiv pe internet; invită guvernul turc să respecte principiul libertății presei; subliniază că independența presei este crucială pentru o societate democratică și atrage atenția, în acest context, asupra rolului esențial al justiției în protejarea și sporirea libertății presei, garantând astfel spațiul public pentru dezbateri libere;
9. își reafirmă îngrijorarea cu privire la faptul că majoritatea mijloacelor de comunicare sunt deținute de mari conglomerate, și concentrate aici, cu o gamă largă de interese de afaceri; își reiterează solicitarea privind adoptarea unei noi legi privind mijloacele de comunicare în masă, care să abordeze, printre altele, chestiunile legate de independență, proprietate și control administrativ;
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Consiliului Europei, Președintelui Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Guvernului și Parlamentului Republicii Turcia.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0184.
- [2] JO L 51, 26.2.2008, p. 4.