PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la prioritățile Parlamentului European privind programul de lucru al Comisiei pentru 2014
28.6.2013 - (2013/2679(RSP))
în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană
Malcolm Harbour în numele Grupului ECR
B7‑0329/2013
Rezoluția Parlamentului European referitoare la prioritățile Parlamentului European privind programul de lucru al Comisiei pentru 2014
Parlamentul European,
– având în vedere comunicarea viitoare a Comisiei privind programul de lucru al Comisiei pentru 2014,
– având în vedere Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie[1], în special anexa IV,
– având în vedere strategia Europa 2020,
– având în vedere articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Europa se află într-o competiție globală în care doar economiile competitive vor reuși să creeze locuri de muncă și să crească nivelul de trai al cetățenilor lor;
B. întrucât Uniunea Europeană se confruntă cu o profundă criză de competitivitate într-o economie globală caracterizată de tot mai multe provocări;
C. întrucât majoritatea celorlalte regiuni ale lumii cresc mai rapid, nivelurile productivității și inovării fiind în creștere;
D. întrucât criza datoriilor suverane din zona euro a provocat mari daune economiei europene și a cauzat dificultăți considerabile pentru milioane de persoane;
PARTEA 1: PRIORITĂȚI-CHEIE ALE PROGRAMULUI DE LUCRU PENTRU 2014 – „MISIUNEA CREȘTERE”
1. subliniază că trebuie să se continue lucrările pentru rezolvarea crizei actuale din zona euro prin reinstaurarea unor finanțe publice solide, crearea unui sistem bancar robust și stimularea creșterii economice sustenabile;
2. subliniază că sunt necesare investiții publice clar orientate, de exemplu pentru îmbunătățirea standardelor în domeniul educației și dezvoltarea infrastructurii, însă creșterea pe termen lung nu se poate realiza prin creșterea cheltuielilor publice – fapt care ar presupune creșterea poverii fiscale asupra persoanelor și întreprinderilor aflate și așa în dificultate – sau prin împrumutarea de și mai mulți bani, care vor trebui rambursați de generațiile viitoare;
3. sprijină o strategie de creștere al cărei obiectiv ar fi asigurarea existenței cadrului politic potrivit pentru a le permite întreprinderilor și antreprenorilor să prospere prin crearea de locuri de muncă, generarea de bunăstare și creșterea nivelului de trai; ia act de faptul că strategia Europa 2020 a stabilit o traiectorie pentru viitor, însă regretă faptul că nu a existat voința politică necesară pentru a oferi un stimulent suficient care să asigure implementarea deplină a acesteia;
4. reamintește faptul că cheltuielile publice europene nu pot fi excluse din eforturile considerabile depuse de statele membre în vederea aducerii sub control a cheltuielilor lor publice și insistă asupra faptului că bugetul Uniunii nu trebuie să adauge o povară fiscală suplimentară asupra contribuabililor și ar trebui să fie clar orientat către a ajuta statele membre să facă față, în mod colectiv și coordonat, provocărilor structurale actuale, în special în ceea ce privește pierderea competitivității și creșterea aferentă a șomajului;
5. continuă să insiste asupra principiului valorii adăugate europene, care ar trebui să constituie fundamentul tuturor cheltuielilor, care trebuie să se bazeze, de asemenea, pe principiile eficienței, eficacității și al raportului calitate/preț, respectând, în același timp, principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și ancorat în Protocolul 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană;
6. invită Comisia să își folosească programul său de lucru pe 2014 pentru:
- stabilirea unei agende detaliate a creșterii în Uniunea Europeană care să se concentreze pe crearea unui cadru politic ce le permite întreprinderilor și antreprenorilor să dezvolte industrii și servicii care vor oferi locuri de muncă și prosperitate pe termen lung;
- demararea unor acțiuni de modernizare a conceperii și punerii în aplicare a bugetului care să-i permită Uniunii Europene să furnizeze valoare adăugată la un cost rezonabil;
- adoptarea de măsuri în vederea modernizării politicilor interne astfel încât să se satisfacă cerințele unui nou secol, nu cele ale secolului trecut, și să se respecte principiul subsidiarității;
7. solicită să se întreprindă acțiuni pentru reînvigorarea economiei europene prin:
- reducerea poverii reglementării UE;
- trecerea pieții unice la următorul stadiu de dezvoltare, extinzând-o complet la sectorul serviciilor;
- crearea unei piețe unice digitale eficiente;
- crearea unei piețe interne eficiente și eficace a energiei și realizarea de progrese către un spațiu european unic al transporturilor;
- crearea Spațiului european de cercetare;
- furnizarea unui piețe globale deschise;
- promovarea unor piețe ale muncii care funcționează bine și
- construirea unui sector al serviciilor financiare robust, dinamic și competitiv;
PARTEA 2: PROPUNERI SPECIFICE PENTRU PROGRAMUL DE LUCRU
Asigurarea rentabilității și punerea în aplicare
8. este pe deplin conștient că toate cheltuielile se fac într-un context economic foarte dificil, în care statele membre depun eforturi considerabile pentru a opera ajustări în bugetele lor naționale, dând curs solicitărilor Uniunii Europene, în vederea asigurării stabilității finanțelor publice, a sectorului bancar și a monedei unice;
9. salută acordul la care au ajuns șefii de stat și de guvern la data de 7-8 februarie, care nu doar reflectă condițiile economice și fiscale dificile din statele membre, ci și urmărește să concentreze cheltuielile preponderent în statele membre care au nevoie cel mai mult de acest lucru;
10. ia act de faptul că 2014 ar trebui să fie primul exercițiu bugetar al noului cadru financiar multianual (CFM) care urmează să fie stabilit de comun acord de Parlament și Consiliu; solicită Comisiei să depună eforturi semnificative pentru a se asigura că se introduce o disciplină mai strictă și procese mai solide care să permită o cheltuire a banilor de manieră mai bună și mai eficientă, inclusiv să stabilească mecanisme de control adecvate pentru a asigura absorbția în timp util și eficace a fondurilor, astfel cum se prevede în estimările sale; constată că problemele actuale legate de un deficit al plăților sunt, parțial, rezultatul unei lipse de absorbție a fondurilor în primii cinci ani ai CFM actual; subliniază că această situație trebuie evitată în viitor;
11. subliniază că bugetul UE trebuie să fie un buget de investiții axat pe realizarea unor obiective clare; subliniază că bugetul european trebuie să se concentreze în mod clar asupra domeniilor de cheltuieli despre care se știe că au o valoare adăugată clară și demonstrabilă, în care toate instrumentele sunt aplicate cât se poate de eficient;
12. își reiterează îndemnul adresat Comisiei de a face tot posibilul pentru a urmări introducerea declarațiilor naționale de gestiune standardizate, semnate la nivelul politic adecvat, cu privire la fondurile UE care fac obiectul gestiunii partajate; de asemenea, își reiterează solicitarea privind efectuarea unor evaluări sistematice, regulate și independente pentru a asigura faptul că toate cheltuielile efectuate duc la rezultatele dorite într-un mod rentabil; își reiterează apelul ca următoarea Comisie să includă un comisar pentru control bugetar;
13. ia act de intensificarea preocupărilor legate de modul în care Comisia a pus în aplicare actele delegate de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; consideră că Parlamentului trebuie să i se ofere oportunități corespunzătoare de a fi consultat în timpul elaborării legislației secundare, atât înainte, cât și după prezentarea oficială a acesteia de către Comisie;
Reglementări mai inteligente și mai puțin împovărătoare
14. subliniază importanța crucială a reducerii birocrației care reprezintă un obstacol pentru bunuri și servicii, în special în cazul întreprinderilor mici;
15. solicită Comisiei să pună în aplicare acordul dintre cele trei instituții de a-și respecta angajamentele privind o mai bună legiferare, incluzând statele membre, care ar trebui să fie încurajate de către Comisie să desfășoare teste proprii în ceea ce privește IMM-urile și piața unică; în acest sens, ia act de faptul că Consiliul ar trebui să își înființeze propria unitate de evaluare a impactului, cu scopul de a realiza studii de impact cu privire la propriile amendamente; subliniază importanța verificărilor privind caracterul adecvat în cadrul agendei privind o mai bună reglementare;
16. reiterează necesitatea efectuării testelor privind piața unică în mod coerent în toate departamentele Comisiei înainte să fie prezentate propuneri, cu scopul de a se asigura că legislația nu va împiedica funcționarea pieței unice;
17. propune Comisiei să își reafirme obiectivele în materie de simplificare administrativă și să își întărească angajamentul de a stabili dacă acțiunea la nivelul UE are o reală valoare adăugată înainte ca activitatea privind proiectele de propuneri să înceapă;
18. solicită ca programul de reducere a poverii să continue în 2014 cu un domeniu de aplicare mai ambițios și mai extins și introducerea unei compensări a poverii normative;
19. invită Comisia să promoveze interesele IMM-urilor și ale microîntreprinderilor, prin asigurarea unui acces mai facil la piața unică europeană; salută măsurile luate deja de Comisie pentru reducerea poverilor normative asupra IMM-urilor și microîntreprinderilor care rezultă din legislația UE, cum ar fi exceptarea IMM-urilor de la aplicarea anumitor dispoziții în cazul în care acest lucru este posibil și oportun;
20. îndeamnă Comisia să se asigure că continuă să își îmbunătățească abordarea normativă față de IMM-uri și microîntreprinderi, axându-se pe o legislație specifică adaptată la nevoile IMM-urilor și promovând introducerea unor măsuri punctuale care vizează IMM-urile, inclusiv a celor rezultate în urma consultării topului celor mai împovărătoare acte legislative pentru IMM-uri[2], de exemplu recenta decizie de a reduce taxele plătite de IMM-uri la înregistrarea substanțelor chimice în temeiul REACH;
21. ia act de echilibrul delicat dintre responsabilitatea fiscală și nevoia de creștere economică; consideră că, în contextul dezbaterii actuale, cele două nu se exclud reciproc și subliniază faptul că reducerea sarcinilor de reglementare și consolidarea potențialului de creștere al IMM-urilor constituie mijloacele cele mai eficace pentru reinstaurarea încrederii în economie; solicită, în special, îmbunătățirea mijloacelor prin care IMM-urile se pot dezvolta având acces la piețele de capital;
Piața unică pentru cetățeni, consumatori și întreprinderi
22. este de opinie că piața unică reprezintă una din principalele priorități ale Uniunii Europene, acesta fiind cel mai important vehicul pentru creștere și crearea de locuri de muncă;
23. consideră că protecționismul și neaplicarea normelor în materie de concurență nu ar face decât să adâncească și să prelungească criza; subliniază că politica în domeniul concurenței bazată pe principiile piețelor deschise și condiții de concurență echitabilă în toate sectoarele reprezintă un instrument esențial pentru a-i permite UE să aibă o piață internă dinamică, eficientă și inovatoare și să fie competitivă pe plan mondial; își exprimă preocuparea cu privire la excluderea prea multor servicii de la controlul efectuat de autoritățile din domeniul concurenței;
24. invită Comisia să acorde sprijin și să își asume poziția de lider în vederea consolidării rolului pieței unice în ceea ce privește semestrul european și în vederea punerii în aplicare a recomandărilor Parlamentului de a încorpora în semestrul european o revizuire în cadrul căreia să se analizeze progresele realizate pentru finalizarea pieței unice, incluzându-se obiective cantitative;
25. reafirmă că este esențial să se pună în aplicare Directiva privind serviciile; invită Comisia să asiste statele membre în promovarea accesului la piața unică a serviciilor; solicită Comisiei să revizuiască practicile restrictive în vigoare, cum ar fi „testul privind nevoile economice”;
26. solicită aplicarea unor presiuni pentru a determina o funcționare mai eficace a pieței unice a bunurilor; reiterează că principiul recunoașterii reciproce este fundamental; invită Comisia să-și intensifice eforturile pentru a se asigura că statele membre respectă acest principiu, în special în ceea ce privește produsele pentru construcții; își reafirmă sprijinul puternic pentru o mai bună cooperare între statele membre cu privire la supravegherea eficace a pieței pentru a asigura o piață echitabilă și deschisă și produse sigure;
27. subliniază importanța unui elan mai puternic pentru a finaliza acordurile referitoare la propunerile esențiale existente legate de Actul privind piața unică, inclusiv recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, și achizițiile publice și concesiunile; subliniază potențialul crucial al achizițiilor publice inovatoare în generarea de creștere economică și locuri de muncă;
28. invită Comisia să asiste statele membre în crearea centrelor pieței unice și în dezvoltarea ghișeelor unice;
29. subliniază importanța dezvoltării unor indicatori mai buni de performanță pentru piața unică bazați experiențe reale și așteptările întreprinderilor și consumatorilor de a îmbunătăți funcționalitatea și cunoștințele lor privind drepturile pe care le pot exploata;
30. invită Comisia să ofere asistență statelor membre în legătură cu problemele-cheie pe care le-au identificat în ceea ce privește legislația referitoare la piața unică, inclusiv îmbunătățirea deficiențelor de transpunere și de conformitate și obținerea unor căi de atac rapide și eficiente;
31. remarcă faptul că instrumentele pieței unice, inclusiv SOLVIT, ar trebui să funcționeze mai bine din punctul de vedere al timpului necesar pentru soluționarea cazurilor; subliniază, în acest sens, importanța îmbunătățirii obiectivelor și a indicatorilor-cheie de performanță; salută inițiativa Comisiei de revizuire a cadrului juridic al SOLVIT;
32. dat fiind faptul că încrederea consumatorilor stă la baza unei piețe unice care funcționează bine, solicită Comisiei să urmărească în mod activ, împreună cu statele membre, punerea în aplicare rapidă a Directivei privind drepturile consumatorilor, a Directivei privind soluționarea alternativă a litigiilor și a Regulamentului privind soluționarea online a litigiilor, și să revizuiască funcționarea Directivei privind practicile comerciale neloiale;
33. solicită un acord rapid asupra directivelor privind supravegherea pieței și siguranța produselor de consum, având în vedere importanța lor în crearea unei piețe unice funcționale a bunurilor;
34. invită Comisia ca, înainte de prezentarea propunerilor sale, să utilizeze pe deplin Tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori și alte forme de cercetare care scot în evidență principalele preocupări ale consumatorilor și deseori arată discrepanțe de preț semnificative care stau la baza ineficiențelor pieței;
35. susține propunerile făcute în cadrul Parlamentului în ceea ce privește legislația europeană comună în materie de vânzare pentru o abordare mai practică a contractelor-tip, care s-ar baza pe legislația existentă privind consumatorii, cum ar fi Directiva privind drepturile consumatorilor și directivele existente de armonizare minimă, ceea ce ar reprezenta o soluție mult mai logică, mai practică și mai eficace pentru consumatori și întreprinderi;
36. sprijină Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare privind ajutoarele de stat cu obiectivul de reducere a poverilor administrative într-o manieră compatibilă cu piața unică;
37. subliniază rolul fundamental al drepturilor de proprietate intelectuală în generarea de inovare, creștere economică și locuri de muncă; solicită simplificarea sistemului multiteritorial de acordare a licențelor cu scopul de a proteja dreptul de autor și a îmbunătăți alegerea consumatorilor;
38. consideră că barierele care afectează competitivitatea industriei europene necesită atât măsuri generale, cât și măsuri specifice, pentru a ține cont de nevoile unor sectoare specifice; salută, prin urmare strategiile sectoriale specifice în cadrul DG Întreprinderi, inclusiv cele referitoare la sectorul siderurgic și al electronicelor, precum și comunicarea mai generală intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei" (COM(2012)0582); așteaptă cu interes adoptarea și punerea în aplicare cu succes a Programului pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), în special în ceea ce privește instrumentele financiare legate de datorii și capital;
Economia digitală
39. solicită Comisiei să promoveze încă o inițiativă privind piața unică axată pe realizarea pieței unice digitale și, în special, inițiative pentru a genera mai multă încredere în rândul consumatorilor, inclusiv măsuri pentru a facilita plățile online și pentru a îmbunătăți distribuția și infrastructura pentru conținutul digital;
40. subliniază rolul unor mecanisme eficiente de protecție a datelor în asigurarea încrederii în piața unică; subliniază importanța creării unei abordări funcționale, neutre din punctul de vedere al tehnologiei și rezonabile în ceea ce privește Regulamentul privind protecția datelor, pentru a asigura faptul că UE atrage investiții, permite creșterea și redresarea economică și oferă oportunități pentru consumatori și întreprinderi, protejând în același timp cetățenii într-un mod proporțional și accesibil;
41. își exprimă îngrijorarea față de reglementarea nejustificat de strictă, în stadiul actual, a piețelor plăților pe internet și de pe telefonul mobil, deoarece aceste metode de plată se află încă în proces de dezvoltare; consideră că orice inițiativă legislativă în acest sector riscă să fie caracterizată de un accent nejustificat pe instrumente de plată existente și astfel poate descuraja inovarea și poate denatura piața înainte ca aceasta să se dezvolte;
42. consideră că securitatea cibernetică este o componentă fundamentală pentru a asigura prosperitatea pe termen lung și salută propunerea Comisiei pentru o directivă privind securitatea rețelelor informatice și a datelor (COM(2013)0027); consideră că piața internă ar trebui să fie un loc sigur pentru a face afaceri și că ar trebui să existe stimulente adecvate în sectorul privat pentru schimburile de informații și de cele mai bune practici; consideră, însă, că legislația nu ar trebui să submineze progresele deja realizate în statele membre și că întreprinderile nu ar trebui să fie supuse unor poveri disproporționate atunci când acestea au puține avantaje tangibile;
Piețe deschise globale
43. salută adoptarea de către Comisie la 12 martie 2013 a proiectului de mandat pentru acordul transatlantic de parteneriat pentru comerț și investiții cu SUA și îndeamnă Consiliul să aprobe acesta fără întârziere, astfel încât negocierile oficiale cu privire la un acord cuprinzător care să abordeze întreaga gamă de bariere pentru bunurile și serviciile din UE să poată începe fără întârziere; subliniază faptul că Comisia are obligația de a urmări insistent interesele ofensive ale UE pe parcursul negocierilor în vederea încheierii acordului într-un interval de timp ambițios, însă realist;
44. invită UE să își unească forțele în cadrul OMC cu alte țări în curs de dezvoltare pentru a asigura aplicarea și respectarea normelor și standardelor comerciale multilaterale de către toți membrii săi, în deplină conformitate cu angajamentele de aderare, și să promoveze o dimensiune parlamentară mai puternică în cadrul negocierilor multilaterale, pentru a asigura o mai bună responsabilitate democratică; subliniază, în acest sens, necesitatea de a utiliza sistemul existent de soluționare a litigiilor al OMC în mod adecvat, pentru a se asigura faptul că interesele UE sunt protejate în mod corespunzător;
45. cere Comisiei să aloce suficiente resurse promovării unui comerț deschis și echitabil prin intermediul unor negocieri bilaterale continue cu parteneri comerciali strategici cheie, cum ar fi Canada, India și țările ASEAN, în paralel cu negocierile plurilaterale și multilaterale purtate în cadrul OMC, pentru a realiza beneficii economice și sociale concrete prin comerț și investiții în folosul cetățenilor și întreprinderilor din UE, inclusiv al întreprinderilor mici și mijlocii, ca parte a unei diplomații comerciale eficiente și coerente duse în numele UE;
46. salută în mod special eforturile plurilaterale ale unor membri OMC, printre care se numără UE și statele sale membre, în ceea ce privește Acordul privind serviciile și revizuirea Acordului privind tehnologia informației; consideră că acordurile plurilaterale ar trebui să permită participarea tuturor membrilor OMC pentru a asigura condiții echitabile multilaterale;
47. invită Comisia să propună mandate de negociere în 2013 pentru un acord privind investițiile cu China, care trebuie să cuprindă chestiunea accesului la piețe; îndeamnă Comisia să dezvolte în mod activ politica UE privind investițiile în vederea negocierii unor clauze solide de protecție a investițiilor, inclusiv dispozițiile privind soluționarea litigiilor dintre state sau dintre investitori și state, pentru a asigura condiții de acces la piață favorabile întreprinderilor pentru investitorii UE în străinătate și pentru investitorii străini în UE;
48. subliniază că este necesar să se extindă relațiile comerciale și economice existente dintre UE și țările din cadrul Parteneriatului estic și sud-mediteranean pentru promovarea dezvoltării economice reciproce și a stabilității regionale, asigurând astfel progresul către democrație și respectarea drepturilor omului și a statului de drept; salută, în acest sens, lansarea discuțiilor cu Regatul Marocului;
49. invită Comisia și statele membre să se angajeze activ în OMC, G8 și G20 și orice alte forumuri multilaterale relevante în lupta la nivel mondial împotriva protecționismului și a practicilor comerciale neechitabile, cum ar fi contrafacerea.
Politica privind ocuparea forței de muncă și politica regională
50. se opune cu fermitate oricărei inițiative legislative a UE privind informarea și consultarea lucrătorilor și anticiparea și gestionarea restructurărilor, care riscă să impună întreprinderilor cerințe nerezonabile și să introducă mai multă rigiditate pe piețele de muncă în perioade de criză, fără a aborda prioritatea fundamentală a oricărui lucrător concediat, care este aceea de a găsi un alt loc de muncă; consideră că adaptarea la schimbări presupune o abordare integrată care să cuprindă domenii politice multiple;
51. invită Comisia, în cadrul verificării caracterului adecvat, să identifice domeniile în care există sarcini excesive, inconsecvențe și măsuri depășite sau ineficiente, în special în domeniul legislației privind ocuparea forței de muncă, care reprezintă obstacole în calea oportunităților pentru creștere și crearea de locuri de muncă viitoare;
52. subliniază faptul că, având în vedere eșecul partenerilor sociali de a obține un acord privind Directiva privind timpul de lucru, în special în ceea ce privește timpul de gardă și perioadele de repaos, Directiva privind timpul de lucru nu este operațională în forma sa actuală; solicită Comisiei să caute soluții pragmatice care să ofere întreprinderilor și lucrătorilor mai multă flexibilitate și care să restabilească securitatea juridică și transparența;
53. în contextul noii perioade de programare 2014-2020 privind politica de coeziune a UE, consideră că Fondul social european trebuie folosit pentru a contribui la eradicarea sărăciei, ajutând persoanele dezavantajate să intre pe piața muncii;
54. ia act de adoptarea anticipată a contractelor de parteneriat între Comisie, statele membre și autoritățile regionale și locale competente, care ar urma să sprijine obiectivul Strategiei Europa 2020 privind creșterea inteligentă, sustenabilă și incluzivă, concentrându-se totodată pe construirea de capacități economice în cele mai sărace regiuni ale UE;
55. este preocupat de amplitudinea naturii obligatorii din punct de vedere juridic a acestor contracte propuse și subliniază necesitatea acordării unei maxime flexibilități autorităților competente de la nivel național, regional sau local, în elaborarea acordurilor de parteneriat, permițând astfel, statelor membre să își adapteze instrumentele politicii de coeziune la obiectivele specifice și la regiunile și teritoriile care prezintă nevoi sau probleme particulare;
56. consideră că odată cu acceptarea necesității unui acord bilateral de parteneriat între Comisie și statele membre în scopul furnizării unui cadru global, orice schimbare marginală privind orientarea acestor acorduri de parteneriat nu ar trebui supusă adoptării Comisiei, ci ar trebui să fie reglementată printr-un proces de adoptare mai scurt și mai flexibil;
57. subliniază că autoritățile locale și regionale, în special reprezentații aleși, ar trebui să fie pe deplin implicați în pregătirea acordurilor de parteneriat și a programării, precum și în toate fazele de implementare ale politicii de coeziune;
58. se opune extinderii Fondului european de ajustare la globalizare pentru a acoperi perioada 2014-2020; observă că funcționarea fondului s-a dovedit foarte problematică, birocratică și ineficientă în ceea ce privește reinserția sustenabilă a șomerilor pe piața muncii; subliniază faptul că FEG nu utilizează optimal resursele, nu adaugă valoare suficientă la politicile statelor membre, descurajează eforturile statelor membre de reformă și încearcă să rezolve probleme structurale pe termen lung cu soluții pe termen scurt; ridică semne de întrebare în ceea ce privește utilizarea acestui fond pentru a subvenționa companii mari care se mută în UE;
Spațiul european de cercetare
59. solicită un acord rapid privind strategia Orizont 2020 pentru a permite tranziția fără discontinuități de la PF7 și pentru a asigura continuitatea cercetării fundamentale a UE și a politicii de inovare, care a fost afectată în cadrul programelor trecute din cauza unor acorduri de ultim moment încheiate între Consiliu și Parlament;
60. consideră spațiul o piață cu un potențial enorm de creștere și este de părere ar trebui valorificate continuu avantajele nu numai ale nișelor pieței, ci și ale oportunităților specifice care permit creșterea sporită și accelerată a sectorului; consideră că investițiile continue în cercetare și inovare vor oferi o platformă pentru UE pentru a prelua conducerea în aspecte de importanță globală, cum ar fi securitatea alimentară și energetică, facilitând totodată creșterea continuă în sectorul telecomunicațiilor;
61. subliniază, în acest context, a importanței cercetării și inovării în accelerarea tranziției către o economie competitivă și bazată pe cunoaștere; consideră că Comisia ar trebui să încerce, atunci când este posibil, să mențină a mai mare concentrare a resurselor bugetare în domeniile științei, cercetării și inovării, cu accent pe fondurile alocate domeniilor în care UE ar putea deține un viitor avantaj semnificativ pe termen lung; ia act, în acest sens, de concluziile Raportului Sapir, care a subliniat clar că este necesar ca Europa să se transforme într-o economie bazată pe inovare pentru depășirea cotelor reduse actuale ale creșterii economice;
62. sprijină obiectivele Institutului European de Inovare și Tehnologie și subliniază că este important să se valorifice experiențele dobândite în cadrul primelor trei Comunități ale cunoașterii și inovării; este preocupat de mărirea ambițioasă a bugetului pentru Institutului European de Inovare și Tehnologie în viitorul cadru financiar multianual și consideră că aplicarea treptată va permite evaluări complete pentru a se asigura mai întâi că Comunitățile cunoașterii și inovării oferă rezultate concrete, cum ar fi conectarea bazelor de cercetare și inovare și stimularea colaborării dintre întreprinderi și universități;
Servicii financiare
63. ia act de faptul că criza financiară durează de mai mult de cinci ani, dar că Uniunea Europeană a fost ultima regiune economică importantă care iese din această criză; prin urmare, îndeamnă Comisia să se concentreze asupra unor măsuri care sporesc competitivitatea Uniunii Europene și să se abțină de la politici care riscă să încurajeze delocalizarea activităților care creează prosperitate;
64. ia act de riscul pe care îl reprezintă arbitrajul de reglementare pentru adoptarea de reglementări privind industria serviciilor financiare și îndeamnă să se acorde prioritate aplicării depline a acelor măsuri care au fost convenite la nivel global, față de cele adoptate la inițiativa Comisiei;
65. constată că regulamentul financiar are un efect grav și nedorit asupra întreprinderilor în calitate de utilizatori finali, a fondurilor de pensii și altor factori ai economiei reale; solicită o vigilență sporită pentru a garanta că regulamentul financiar este orientat în așa fel încât să reducă la maximum consecințele financiare asupra celor care depind de sectorul serviciilor financiare, pentru a permite întreprinderilor lor să funcționeze în mod eficient și competitiv;
66. recunoaște că este necesar să se îmbunătățească funcționarea UEM, în special în ceea ce privește consolidarea responsabilității democratice și ruperea legăturii dintre bănci și entitățile suverane, evitând astfel ca contribuabilii europeni să plătească consecințele viitoarelor crize din sectorul financiar; solicită implementarea rapidă a supravegheri mai bune a tuturor instituțiilor de credit din toate statele membre ale UE și recunoaște contribuția pe care mecanismul unic de supraveghere o poate avea în realizarea acestui obiectiv; subliniază, de asemenea, necesitatea unei reglementări unice solide pentru toate instituțiile de credit din UE în cadrul Autorității bancare europene;
67. ia act de decizia unor state membre de a implementa împreună o taxă pe tranzacțiile financiare, în cadrul unei cooperări consolidate; subliniază, totuși, că implementarea unei astfel de inițiative nu trebuie să submineze suveranitatea fiscală a celorlalte state membre în ceea ce privește fiscalitatea directă și nu trebuie nici să dezechilibreze propriile venituri din impozite;
68. ia act de progresele realizate pentru îmbunătățirea eficienței pieței; subliniază importanța accesului la piață și a concurenței pentru îmbunătățirea sectorului serviciilor și a alegerii consumatorilor; ia act de progresele din domeniul post-tranzacțional și consideră că încheierea la timp a acestei activități ca fiind de cea mai mare importanță pentru facilitarea decontării transfrontaliere a titlurilor de valoare;
69. invită Comisia și statele membre să promoveze activ lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, planificării fiscale agresive și a utilizării paradisurilor fiscale, inspirându-se din expertiza OCDE în încurajarea bunei guvernanțe fiscale în toate forumurile internaționale relevante;
70. îndeamnă Comisia și statele membre să simplifice, în mod lizibil, accesul la informațiile necesare cetățenilor și întreprinderilor pentru completarea corectă a declarației de impozit, deoarece o mai bună cunoaștere a obligațiilor fiscale respective va contribui la îmbunătățirea colectării impozitelor, generând în acest fel veniturile necesare și legitime pentru bugetele tuturor statelor membre ale UE;
71. constată că situația din Cipru din martie 2013 a subliniat necesitatea unui cadru de redresare și soluționare a situațiilor de criză din sectorul bancar care să asigure că nicio bancă nu poate fi „prea mare pentru a da faliment” și că, în cazul falimentului unei bănci, să se asigure că instituția poate fi desființată în mod corespunzător, fără efecte nefaste asupra întregului sistem financiar;
72. consideră că volumul legislației privind serviciile financiare adoptate în ultimii ani este unul fără precedent și poate prezenta riscul subminării eficienței pieței unice; ia act de decizia Comisiei pentru afaceri economice și monetare de a examina efectul cumulativ și coerența legislației privind serviciile financiare adoptate în ultimii ani și solicită o perioadă de reflecție și consolidare pentru a permite UE să mențină elementele care funcționează cel mai bine și să le modifice pe cele mai puțin eficiente;
Energie
73. în contextul finalizării pieței unice pentru energie, subliniază necesitatea de a furniza consumatorilor prețuri transparente și comparabile la energie;
74. în lumina strategiilor recent propuse privind energia și schimbările climatice pentru 2030 și 2050, regretă că Comisia nu adoptă o atitudine mai favorabilă față de contribuția semnificativă pe care energia nucleară o poate aduce în realizarea obiectivului pe termen lung legat de energiile cu emisii scăzute de carbon; invită Comisia să depună eforturi pentru a îmbunătăți acceptarea de către public a energiei nucleare;
75. îndeamnă Comisia să examineze cu atenție rezultatele consultării sale privind combustibilii fosili neconvenționali atunci când decide asupra necesității unei legislații separate în acest domeniu, având în vedere că se consideră în general că actualul acquis, atunci când este aplicat corespunzător, asigură garanții cu privire la sănătate, climă și mediu și un nivel maxim de claritate legală pentru cetățeni și operatori, asigurând totodată valorificarea beneficiilor potențiale economice și în materie de securitate energetică;
76. este preocupat de faptul că atingerea obiectivelor UE privind eficiența energetică va fi din ce în ce mai dificilă atunci când statele membre sunt strict reglementate și supuse procedurilor de încălcare ale Comisiei, ținând seama de faptul că elaborarea și furnizarea de stimulente privind TVA-ul pentru produsele care economisesc energie pot contribui la obiective ambițioase de eficiență ale UE;
Transporturi
77. insistă asupra necesității de a realiza o piață unică liberă și liberalizată pentru toate modurile de transport, inclusiv continuarea liberalizării pieței transportului rutier de mărfuri, astfel încât libera circulație a bunurilor și a serviciilor să fie garantată, cu norme clare și ușor de pus în aplicare în ceea ce privește concurența liberă și echitabilă și sarcini administrative reduse pentru IMM-uri; îndeamnă Comisia să redacteze un raport privind starea pieței transporturilor rutiere din UE până la sfârșitul anului 2013 și să realizeze toate analizele necesare înaintea prezentării de propuneri legislative;
78. subliniază încă o dată că accelerarea punerii în aplicare a legislației privind cerul unic european, ar trebui prezentată ca una din prioritățile-cheie, deoarece dezvoltarea Întreprinderii comune pentru realizarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR) și inițiativa Clean Sky sunt esențiale pentru a asigura economii considerabile economice și de mediu printr-o eficiență sporită a transportului aerian și pentru a evita o aglomerare crescută, cu fluxuri de trafic aerian tot mai importante și tehnologii învechite; își exprimă îngrijorarea față de întârzierile înregistrate în crearea blocurilor funcționale de spațiu aerian (FAB) în întreaga Europă și subliniază necesitatea măsurilor politice pentru realizarea de progrese în ceea ce privește FAB; solicită să se încurajeze utilizarea mărită a aeroporturilor regionale, împreună cu crearea unei capacități suplimentare ale aeroporturilor, cum ar fi pistele, pentru ca UE să rămână competitivă la nivel global;
79. constată că este necesar să se avanseze în direcția creării programării multimodale integrate paneuropene online și a sistemelor electronice de vânzare de bilete, rezervare și plată, în vederea promovării multimodalității; solicită Comisiei să prezinte propuneri prin care să încurajeze industria să dezvolte sisteme multimodale de vânzare de bilete combinate pentru sectorul transportului pe distanțe lungi cu autocarul, al căilor ferate și cel aerian;
Politica de mediu
80. salută măsurile adoptate deja de Comisie în vederea unei concentrări mai mari asupra implementării politicilor existente în materie de mediu și climă, în locul adăugării de noi constrângeri legislative și administrative;
81. salută propunerile Comisiei de revizuire și simplificare a politicii și legislației privind deșeurile; subliniază că orice revizuire a Directivei-cadru privind deșeurile și a Directivei privind depozitele de deșeuri ar trebui să se axeze pe obiective realizabile și care pot fi în mod realist atinse de statele membre;
82. subliniază preocuparea cu privire la propunerile Comisiei de a mări ambiția UE și de a stabili în mod unilateral obiectivul de reducere a emisiilor de carbon până în 2020 cu mai mult de 20%; consideră că strategia privind reducerile de emisii ar trebui să reflecte acordurile obținute la nivel mondial prin intermediul UNFCCC și că măsurile propuse ar trebui să fie proporționate, având în vedere consecințele relocării emisiilor de carbon, și să țină pe deplin seama de eventualele efecte negative asupra costului energiei și asupra industriei;
83. este de părere că orice activități legislative viitoare privind emisiile provenite din sectorul aviației ar trebui să țină seama și să reflecte pe deplin toate acordurile obținute la nivel internațional prin intermediul OACI și să respecte principiile proporționalității și teritorialității;
84. ia act de faptul că, deși Planul de acțiune pentru 2011 al Comisiei privind rezistența antimicrobiană reprezintă un pas bun înainte, Comisia ar trebui să elaboreze măsuri menite să reducă utilizarea antimicrobienelor de importanță critică de a treia și a patra generație; subliniază faptul că orice propunere în acest sens trebuie să se întemeieze pe orientări clare, bazate pe dovezi, referitoare la utilizarea prudentă a antimicrobienelor în medicina veterinară;
85. ia act de intenția Comisiei de a prezenta propuneri legislative privind utilizarea tehnicilor de clonare a animalelor pentru producția de alimente; îndeamnă Comisia ca, în elaborarea propunerii, să ia în considerare recentele preocupări privind etichetarea și aplicarea consecventă a legislației privind lanțul alimentar din UE, aplicând totodată cele mai recente evoluții științifice și tehnologice din acest domeniu și asigurându-se că aceste măsuri nu impun costuri excesive producătorilor și consumatorilor din UE;
86. consideră că propunerea de strategie a UE privind perturbatorii endocrini ar trebui să se concentreze pe acțiuni cu o importantă valoare adăugată la nivelul UE; în urma concluziilor Centrului comun de cercetare și ale Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară, îndeamnă Comisia să se asigure că identificarea științifică a perturbatorilor endocrini ar trebui să se bazeze pe demonstrarea atât a activității endocrine, cât și a efectelor adverse cauzate de aceasta și că toate măsurile propuse ar trebui să fie proporționate, bazate pe dovezi, să aducă o mai bună clarificare și coerență a abordării în cadrul procedurilor de gestionare a riscurilor și să încurajeze angajarea într-o măsură mai mare a părților interesate.
Agricultură și pescuit
87. repetă faptul că propunerile care sunt în prezent negociate privind viitorul politicii agricole comune nu abordează principalele provocări cu care se confruntă agricultura din Europa și că vor stopa dezvoltarea unui sector agricol competitiv și eficient, care este esențial dacă Uniunea Europeană dorește să abordeze în mod adecvat provocarea reprezentată de securitatea alimentară, pe fundalul creșterii populației la nivel mondial și al creșterii cererii de hrană; remarcă, în plus, că Comisia nu a reușit încă să propună un cadru care să permită o distribuție echitabilă a plăților directe în toate statele membre ale UE;
88. recunoaște faptul că negocierile și ulterior punerea în aplicare a reformei PAC vor reprezenta principalele activități din 2014; prin urmare, solicită Comisiei să asigure punerea în aplicare eficientă a acordurilor finale ale reformei PAC prin care se reduc la minimum poverile cu care se confruntă agricultorii și organismele administrative ale statelor membre, garantând, în același timp, că noile norme sunt aplicate în mod eficient, riguros și transparent;
89. ia act de faptul că actuala PAC expiră în 2013 și că noua PAC nu va fi pusă în aplicare înainte de 1 ianuarie 2014; prin urmare, solicită Comisiei să prezinte în timp util propuneri care să garanteze continuitatea programelor de dezvoltare rurală, în special pe parcursul anului 2014;
90. invită Comisia să conlucreze îndeaproape cu statele membre pentru a implementa obiectivele cheie ale politicii comune reformate în domeniul pescuitului (PCP), în special în ceea ce privește sprijinirea activităților de pescuit la scară mică, consolidarea aspectului regional al PCP, punerea în practică a interzicerii aruncării înapoi în mare a capturilor, atingerea obiectivelor în ceea ce privește producția maximă sustenabilă și colectarea tuturor datelor necesare pentru o mai bună gestionare a resurselor de pescuit ale Europei;
91. este preocupat de blocajul în care se află implementarea planurilor multianuale de gestionare pentru anumite specii de pești din Europa; solicită Comisiei să joace un rol mai activ pentru a contribui la realizarea unui acord între Consiliu și Parlament în această privință;
Un spațiu de libertate, securitate și justiție
92. sprijină activitatea Comisiei în ceea ce privește drepturile victimelor și solicită Comisiei să sprijine statele membre în vederea punerii în aplicare complete și adecvate de către toate statele membre a directivei privind stabilirea unor norme minime privind drepturile,sprijinirea și protecția victimelor criminalității, până la 16 noiembrie 2015;
93. sprijină activitatea Comisiei privind drepturile și bunăstarea copiilor și îndeamnă Comisia să continue să colaboreze cu statele membre pentru a îmbunătăți calitatea vieții și siguranța copiilor din Uniunea Europeană, în special siguranța lor pe internet;
94. recunoaște activitatea realizată până în prezent de Myria Vassiliadou, coordonatorul UE în materie de combatere a traficului; cu toate acestea, este preocupat de faptul că acest rol nu se dovedește a fi eficient, deoarece numărul de persoane care sunt victimele traficului în Uniunea Europeană crește, nu scade; îndeamnă Comisia să folosească în mod optim Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane pentru a aborda problema traficului de ființe umane; solicită Comisiei să își intensifice acțiunile în vederea combaterii traficului de ființe umane;
95. deși cooperarea interguvernamentală și principiul recunoașterii reciproce în domeniul justiției pot fi pozitive, consideră că, pentru a crea un spațiu european eficient de libertate, securitate și justiție, Uniunea Europeană trebuie să construiască un sistem nuanțat și care să țină seama de personalitatea juridică și politică individuală a fiecărui stat membru și că, prin urmare, instrumentele trebuie create doar acolo unde sunt necesare; insistă asupra faptului că aceasta nu trebuie să conducă la interferențe excesive în domenii precum formarea judiciară, stabilirea pedepselor penale, furnizarea de consiliere judiciară și compensarea pentru victimele criminalității; îndeamnă Comisia să reexamineze echilibrul dintre cooperarea interguvernamentală și suveranitatea de stat în acest domeniu;
96. recunoaște faptul că Uniunea Europeană poate juca un rol solid și vital în lupta împotriva terorismului și a crimei organizate; subliniază faptul că Comisia trebuie să continue să lucreze și să caute soluții, care sunt esențiale pentru securitatea cetățenilor europeni și pentru investigarea și urmărirea în justiție a autorilor crimelor transfrontaliere și că astfel drepturile, datele și libertățile cetățenilor UE sunt respectate integral;
97. insistă asupra faptului că toate agențiile JAI trebuie să fie rentabile, eficiente și responsabile față de Parlamentul European, Comisie și guvernele naționale și să aducă valoare adăugată pentru crearea unei Europe care să beneficieze de securitate și siguranță;
98. ia act de faptul că, pentru a combate criminalitatea și corupția și pentru a controla frontierele externe ale UE, statul de drept și drepturile fundamentale trebuie susținute, asigurându-se un echilibru corect între securitate și mobilitate;
99. subliniază faptul că, pentru crearea unei Europe care să beneficieze de siguranță și securitate, trebuie să garantăm că datele și drepturile cetățenilor sunt protejate, dar și faptul că dreptul la viața privată se află în echilibru cu dreptul la securitate;
100. subliniază importanță combaterii criminalității organizate, a spălării de bani, a fraudei și a corupției împotriva intereselor financiare ale UE la nivel transfrontalier și încurajează UE să se concentreze asupra facilitării cooperării transfrontaliere și a schimbului de informații pentru a aborda aceste probleme; ia act de faptul că, pentru a realiza aceste obiective, încrederea reciprocă este necesară în cadrul sistemelor judiciare și polițienești din toate statele membre;
101. sprijină eforturile Comisiei de a îmbunătăți guvernanța Schengen; cu toate acestea, este de părere că problema controlului la frontiere este strâns legată de menținerea legii, ordinii și securității naționale, aspecte care, potrivit articolului 4 din TUE, rămân responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru; prin urmare, insistă ca decizia finală prin care să se stabilească dacă controalele la frontieră au loc sau nu la frontierele interne ale UE să rămână la latitudinea statelor membre; solicită Comisiei să țină seama de acest principiu la elaborarea proiectelor de acte legislative privind guvernanța Schengen;
102. înțelege necesitatea unei coordonări eficace la nivelul UE în ceea ce privește vizele; cu toate acestea, îndeamnă Comisia să discute și să negocieze chestiunile legate de politica în materie de vize, în special cererile de reciprocitate, într-un mod deschis și transparent, dar să nu amenințe cu reinstituirea obligativității vizelor;
Egalitatea
103. afirmă că grupul ECR sprijină ferm principiul egalității de gen și reiterează importanța promovării drepturilor egale pentru bărbați și femei și pentru băieți și fete;
104. solicită Uniunii Europene să conducă prin forța exemplului și afirmă că Uniunea Europeană nu ar trebui să continue să impună statelor membre obiective dificile și complexe, atât timp cât instituțiile Uniunii Europene nu pot atinge acele obiective; subliniază faptul că Comisia, Banca Centrală Europeană, Parlamentul și agențiile UE înregistrează un deficit imens în ceea ce privește numărul de femei în posturi de conducere; solicită rezolvarea acestei proleme înainte ca Comisia să impună obiective statelor membre;
105. este profund preocupat de faptul că Comisia nu a ținut seama de preocupările statelor membre în ceea ce privește directiva propusă privind obiectivele și cotele pentru femei în posturi de directori neexecutivi în consiliile de administrație ale societăților comerciale;
106. ia act cu îngrijorare că incidența violenței domestice este din ce în ce mai mare în Europa de la an la an și îndeamnă Comisia să-și continue activitățile pentru rezolvarea acestei probleme prin adoptarea strategiei sale nelegislative planificate;
107. este preocupat de faptul că practica dăunătoare a mutilării genitale feminine este din ce în ce mai răspândită în Europa și îndeamnă Comisia să ajute statele membre pentru eradicarea acestei forme de abuz împotriva fetelor și a tinerelor femei;
108. îndeamnă Comisia să țină seama de preocupările continue ale statelor membre în ceea ce privește directiva privind siguranța și securitatea la locul de muncă a lucrătoarelor însărcinate; subliniază faptul că această directivă propusă nu beneficiază de sprijinul sau de aprobarea Consiliului; consideră că propunerea ar trebui respinsă;
109. îndeamnă Comisia să suspende toate propunerile de directivă privind plata egală pentru bărbați și femei și, în schimb, solicită Comisiei să conlucreze cu statele membre pentru investigarea unor modalități eficiente, nelegislative de rezolvarea a plății inegale, care ar trebui abordate la nivel de stat membru;
110. speră că Comisia va sprijini propunerea de a redenumi Comisia Parlamentului pentru drepturile femeii și egalitatea de gen „Comisia pentru egalitate”, concentrându-se astfel pe un spectru mai larg de grupuri dezavantajate sau minoritare;
Cultură
111. invită Comisia să sprijine dezvoltarea cooperării cu țările din cadrul politicii de vecinătate europene în domeniul educației și culturii pe baza principiului „mai puțin pentru mai puțin, mai mult pentru mai mult”; îndeamnă Comisia să mențină un echilibru între dimensiunea sudică și estică a politicii europene de vecinătate în toate activitățile sale în domeniul educației și culturii;
112. invită Comisia să crească numărul de acțiuni în scopul dezvoltării parteneriatului estic, mai ales în domeniul mobilității și al cooperării în educație;
113. solicită Comisiei să analizeze problemele care stau la baza recunoașterii incomplete a cursurilor promovate și a punctelor ECTS acumulate în universitățile din țara de origine pentru studenții care finalizează perioade de studii la alte universități în cadrul programului Erasmus;
114. solicită Comisiei să garanteze că orice act legislativ propus în domeniu culturii respectă pe deplin principiul subsidiarității; subliniază în continuare că acțiunile Comisiei în acest domeniu ar trebui să se limiteze la domeniile care pot produce cu adevărat valoare adăugată;
115. solicită ca acțiunile Comisiei în domeniul sportului să se axeze în special pe valoarea adăugată la dezvoltarea sportului pentru toți la nivelul comunității;
Afaceri externe și dezvoltare
116. remarcă faptul că mai mult de jumătate din ajutorul oficial pentru dezvoltare acordat la nivel mondial țărilor în curs de dezvoltare și țărilor emergente provine din UE și din statele sale membre, UE fiind astfel cel mai mare donator de ajutor al lumii[3];
117. consideră că politica de dezvoltare a UE ar trebui să se bazeze pe promovarea creșterii economice, pe crearea bogăției și pe schimburile comerciale libere pe piețele mondiale;
118. solicită Comisiei să stabilească o abordare holistică a politicii pentru dezvoltare și a ajutorului umanitar, obiectivele pe termen lung fiind măsurate în termeni de stabilizare politică, pace și rezultate economice tangibile;
119. salută rezultatul celui de-al patrulea Forum la nivel înalt privind eficacitatea ajutoarelor, care a avut loc la Busan, Coreea de Sud, în noiembrie și decembrie 2011, în special concentrarea acestuia pe rezultate, transparență și fragilitate; solicită Comisiei să își deplaseze interesul de la o politică pentru dezvoltare orientată spre resursele folosite, care predomină, la o politică pentru dezvoltare orientată spre rezultate, cu cifre anuale precise privind progresele în materie de dezvoltare, care să arate cât din banii contribuabililor au fost cheltuiți și care să asigure că eforturile UE în materie de dezvoltare au un impact semnificativ asupra eradicării sărăciei;
120. este convins că cea mai eficientă strategie de dezvoltare este garantarea accesului la piețele mondiale pentru țările emergente și țările în curs de dezvoltare; prin urmare, consideră că este necesar să se reducă și mai mult barierele comerciale și subvențiile care distorsionează comerțul pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să își crească cota în cadrul comerțului mondial;
121. subliniază importanța cooperării cu noii donatori de ajutor, cum ar fi China, Brazilia și India, care sunt furnizori din ce în ce mai influenți de sprijin și ajutor pentru statele mai sărace și care sunt actori-cheie în cadrul unui nou parteneriat global de dezvoltare;
122. solicită Comisiei să abordeze în mod pragmatic problema drepturilor de proprietate în țările în curs de dezvoltare și să elaboreze o abordare coerentă în colaborare cu alți parteneri internaționali în materie de dezvoltare pentru a da startul unui proces de responsabilizare a comunităților locale și a persoanelor fizice din țările în curs de dezvoltare; subliniază faptul că acesta este un proces care constituie un element de bază al dezvoltării, un element care ar putea salva națiuni întregi de la sărăcie și care ar putea intensifica activitățile economice din țările în curs de dezvoltare;
123. subliniază că, pentru a crește eficacitatea ajutorului, este de asemenea crucial să se garanteze o mai mare coerență a politicilor, prin care toate domeniile politice ale UE, în special cele cu un impact semnificativ asupra țărilor în curs de dezvoltare, să contribuie la crearea de bogăție în țările în curs de dezvoltare; subliniază că este de asemenea necesar să se crească coordonarea în rândul statelor membre;
°
° °
124. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
- [1] JO L 304, 20.11.2010, p. 47.
- [2] Rezultatele consultării publice privind TOP 10 al celor mai împovărătoare acte legislative pentru IMM-uri: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/top10report-final_en.pdf
- [3] 55,1 miliarde EUR ajutor de dezvoltare în 2012 conform cifrelor OCDE, chiar dacă ajutorul ca procent din VNB-ul UE a scăzut de la 0,45 % în 2012 la 0,43%, cu mult sub obiectivul de 0,7 % garantat pentru 2015. Scăderea cheltuielilor, care este echivalentă cu o reducere de 4% în termeni reali, urmărește o scădere de 2% în 2011.