PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la revizuirea Președinției irlandeze, inclusiv a acordului referitor la CFM
1.7.2013 - (2012/2799(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Rebecca Harms, Daniel Cohn-Bendit, Helga Trüpel, Isabelle Durant, François Alfonsi în numele Grupului Verts/ALE
B7‑0332/2013
Rezoluția Parlamentului European referitoare la revizuirea Președinției irlandeze, inclusiv a acordului referitor la CFM
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 295, 310, 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 privind un buget pentru Europa 2020 (COM(2011)0500),
– având în vedere propunerea Comisiei din 29 iunie 2011 referitoare la un acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2011)0403),
– având în vedere propunerea Comisiei din 29 iunie 2011 și propunerea modificată a Comisiei din 6 iulie 2012 de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2011)0398 și COM(2012)0388),
– având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul resurselor proprii ale Uniunii Europene,
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 privind investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2012 referitoare la cadrul financiar multianual și resursele proprii[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 susținând atingerea unui rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020[3],
– având în vedere concluziile Consiliului European adoptate la 8 februarie 2013,
– având în vedere proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 propus de Președinția irlandeză la Summitul care a avut loc la 27 iunie 2013,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul adoptă, după ce obține aprobarea Parlamentului European, în conformitate cu o procedură legislativă specială și hotărând în unanimitate, un regulament care stabilește cadrul financiar multianual (CFM); întrucât, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din TFUE, Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie prin care autorizează Consiliul să hotărască cu majoritate calificată în cazul în care adoptă regulamentul de stabilire a CFM;
B. întrucât, în conformitate cu articolul 310 alineatul (1) din TFUE, toate veniturile și cheltuielile Uniunii trebuie înscrise în buget;
C. întrucât, în conformitate cu articolul 295 din TFUE, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se consultă reciproc și organizează, de comun acord, condițiile cooperării lor și întrucât, în acest scop, ar trebui adoptat un acord interinstituțional pentru îmbunătățirea funcționării procedurii bugetare anuale și a cooperării dintre instituții în materie bugetară;
D. întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea trebuie să-și asigure mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale și trebuie să se finanțeze integral din resurse proprii; întrucât Consiliul trebuie să consulte Parlamentul înainte de a adopta o nouă decizie privind reforma resurselor proprii și, de asemenea, trebuie să obțină aprobarea Parlamentului înainte de a adopta regulamente privind măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii;
E. întrucât aceasta ar fi prima dată când un regulament privind CFM se adoptă în temeiul noilor dispoziții ale Tratatului de la Lisabona, atrăgând după sine, prin urmare, noi reguli în ceea ce privește cooperarea dintre instituții care au ca scop reconcilierea eficienței procesului decizional cu respectarea prerogativelor tratatului;
F. întrucât Tratatul de la Lisabona conferă Uniunii Europene noi prerogative importante, spre exemplu în domeniul acțiunii externe [articolul 27 alineatul (3) din TUE), al sportului (articolul 165 din TFUE), al spațiului (articolul 189 din TFUE], al schimbărilor climatice (articolul 191 din TFUE), al energiei (articolul 194 din TFUE), al turismului (articolul 195 din TFUE) și al protecției civile (articolul 196 din TFUE);
G. întrucât, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, adoptată cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul și-a stabilit prioritățile politice generale pentru următorul CFM, atât în privința legislației, cât și în privința bugetului;
H. întrucât, în rezoluția sa din 13 iunie 2012, adoptată cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul și-a formulat prioritățile generale pentru următorul CFM în domeniul bugetar, atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și veniturile;
I. întrucât, în rezoluția sa din 23 octombrie 2012, adoptată cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul și-a reînnoit prioritățile generale în vederea atingerii unui rezultat pozitiv al cadrului financiar multianual 2014-2020 în domeniul bugetar, atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și veniturile;
J. întrucât, în rezoluția sa din 13 martie 2013, adoptată cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul a stabilit condițiile prealabile și condițiile pentru a aproba CFM-ul,
Considerații generale
Rezultat
1. respinge acordul politic final privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 propus de Președinția irlandeză și acceptat de Președintele Parlamentului European la Summitul care a avut loc la 27 iunie 2013 în temeiul articolului 324 din TFUE; are convingerea fermă că acest acord politic nu permite Uniunii îndeplinirea obligațiilor sale atât la nivel politic, cât și la nivel bugetar;
2. consideră că pachetul global atât privind cadrul financiar multianual (CFM), cât și privind acordul interinstituțional (AII) este departe de poziția de negociere inițială a PE și nu răspunde niciuneia dintre cerințele cheie ale PE stabilite în rezoluția adoptată cu o majoritate covârșitoare la 13 martie 2013, cum ar fi o creștere substanțială pentru politicile care vizează viitorul, o revizuire obligatorie și globală, o flexibilitate generală maximă și un acord privind resursele proprii;
3. solicită continuarea negocierilor privind CFM; prin urmare, reamintește că, dacă până la sfârșitul anului 2013 nu se adoptă niciun CFM, plafoanele și celelalte dispoziții corespunzătoare exercițiului financiar 2013 se prelungesc până la adoptarea unui nou CFM; semnalează că, în această eventualitate, Parlamentul ar fi dispus să convină rapid un acord cu Consiliul și Comisia pentru a adapta structura internă a CFM, astfel încât aceasta să oglindească noile priorități politice și pentru a adopta întreaga bază legislativă;
Procesul de negociere
4. reamintește că negocierile au fost conduse de cele trei mari grupuri politice, în special în cadrul trilogurilor, excluzând de facto celelalte patru grupuri din Parlamentul European;
5. subliniază că echipa de negociere a refuzat în mod repetat să negocieze în mod adecvat plafoanele CFM pentru fiecare rubrică și pentru fiecare exercițiu financiar, chiar dacă rezoluția votată de o majoritate covârșitoare a Parlamentului la 13 martie 2013 afirmă că plafoanele CFM convenite de Consiliul European sunt respinse, iar acordul este, de asemenea, respins;
6. își exprimă hotărârea fermă de a-și exercita pe deplin prerogativele legislative prevăzute în Tratatul de la Lisabona; își reiterează poziția exprimată cu privire la negocierile privind elementele care intră sub incidența procedurii legislative ordinare, afirmând că acestea nu pot fi prestabilite de concluziile Consiliului European referitoare la CFM, concluzii care nu trebuie considerate decât niște simple recomandări politice adresate Consiliului; avertizează Consiliul în privința încercărilor de a reduce puterea legislativă a Parlamentului European, în special cu privire la reforma politicii de coeziune și a politicii agricole comune (PAC);
7. consideră că procesul prin care acordul politic final a fost convenit între cele trei instituții ale UE, în special în ceea ce îl privește pe reprezentantul Parlamentului European, este inacceptabil și constituie o înșelare a încrederii, întrucât acesta a fost realizat în spatele ușilor închise și fără transparență;
Condiții prealabile
8. își reafirmă opoziția fermă față de actualele acumulări și reportări ale solicitărilor de plată a sumelor restante din cadrul bugetului UE și își exprimă opoziția energică față de un cadru financiar care ar putea conduce bugetul UE spre un deficit structural, ceea ce ar contraveni dispozițiilor tratatului (articolele 310 și 323 din TFUE);
9. își exprimă, în consecință, hotărârea de a evita, în 2013, noi transferuri de plăți către viitorul CFM; readuce în atenție declarația anexată la bugetul Uniunii Europene pentru 2013 prin care a adresat Comisiei solicitarea de a prezenta, în primele etape ale exercițiului financiar 2013, un proiect de buget rectificativ având drept unic scop plata tuturor solicitărilor de plăți cărora nu li s-a dat curs în 2012; subliniază că nu va încheia aceste negocieri înainte de adoptarea definitivă a acestui buget rectificativ de către Consiliu și Parlament;
Considerații specifice
Suma totală
10. respinge ferm suma totală a plafoanelor CFM, atât în privința angajamentelor de plată, cât și în privința plăților, astfel cum au fost convenite în acordul politic, întrucât acestea ar accentua austeritatea la nivelul UE, în plus față de austeritatea pusă în aplicare la nivelul statelor membre, în timp ce un plan de dezvoltare ecologică durabilă este necesar de urgență ca reacție la criză;
11. are convingerea fermă că nivelul creditelor de angajament (960 de miliarde EUR) prevăzute în acordul politic privind cadrul financiar multianual, care este o copie la indigo a concluziilor Consiliului European, nu permite nici pe departe Uniunii îndeplinirea obligațiilor sale, stabilite în tratat, de a își finanța în mod adecvat noile atribuții și competențe transferate prin Tratatul de la Lisabona și de a atinge obiectivele strategiei UE 2020;
12. prin urmare, subliniază că acest nivel al angajamentelor reprezintă numai 1,00% din VNB-ul UE, în scădere de la 1,12% din VNB-ul UE în actualele perspective financiare; reamintește că plafonul resurselor proprii permite Uniunii să aibă un buget de angajamente de până la 1,29% din VNB-ul UE;
13. reamintește că suma totală a creditelor de angajament pentru CFM 2014-2020 reprezintă o reducere de 85 de miliarde EUR față de propunerea inițială a Comisiei care aducea deja o înghețare pe perioada celor șapte ani la nivelul exercițiului 2013;
14. subliniază faptul că, potrivit acordului politic privind CFM, pentru prima dată cadrul financiar multianual al Uniunii va fi redus cu 8% față de nivelul din 2013, în timp ce competențele, obiectivele sale au crescut permanent în ultimii ani;
15. are convingerea fermă că nivelul creditelor de plată (908,4 miliarde EUR) prevăzut în acordul politic privind cadrul financiar multianual, care este o copie la indigo a concluziilor Consiliului European, este mult prea redus pentru a permite Uniunii să-și îndeplinească obligațiile, stabilite la articolul 323 din TFUE; subliniază, așadar, că nivelul angajamentelor restante până la sfârșitul anului 2020 va fi și mai mare decât la sfârșitul actualului CFM;
16. subliniază faptul că suma totală a creditelor de plată pentru CFM 2014-2020 reprezintă o reducere de 91 de miliarde EUR față de propunerea inițială a Comisiei care aducea deja o înghețare pe perioada celor șapte ani la nivelul exercițiului 2013;
17. prin urmare, subliniază că acest nivel al plăților reprezintă numai 0,95% din VNB-ul UE, în scădere de la 1,06% din VNB-ul UE în actualele perspective financiare; reamintește că plafonul resurselor proprii permite Uniunii să aibă un buget de plăți de până la 1,23% din VNB-ul UE;
18. subliniază faptul că nivelul angajamentelor restante până la sfârșitul anului 2012, care este estimat la 217 miliarde EUR, va continua să crească potrivit acordului politic privind CFM; avertizează PE că prin acceptarea acordului politic privind CFM va susține continuarea tendinței de majorare a angajamentelor restante și își va asuma responsabilitatea cu privire la viitoarele probleme legate de plăți;
Resurse proprii
19. consideră că acordul politic privind CFM cu privire la resursele proprii este inacceptabil; subliniază că acordul privind resursele proprii este bazat pe o declarație scrisă fără caracter obligatoriu care nu menționează nicio foaie de parcurs și niciun obiectiv;
20. prin urmare, reamintește poziția sa de negociere exprimată în rezoluția sa din 13 iunie 2012 și reluată în raportul interimar adoptat la 23 octombrie 2012, conform căreia nu este pregătit să își dea aprobarea cu privire la Regulamentul privind viitorul CFM fără o reformă a sistemului de resurse proprii;
21. solicită existența unui buget UE finanțat integral din resurse proprii în conformitate cu articolul 311 din TFUE, punând capăt mecanismelor de corecție și eliminând treptat contribuția pe baza VNB-ului; insistă asupra reducerii contribuției pe baza VNB-ului prin creșterea veniturilor provenite din surse proprii reale, facilitând astfel procedurile bugetare anuale la nivelul UE, precum și consolidarea fiscală la nivel național;
22. salută din nou propunerile legislative depuse de Comisia Europeană privind resursele proprii, în special taxa pe tranzacțiile financiare, care va fi baza pentru o reformă veritabilă a sistemului de resurse proprii; îndeamnă Comisia să prezinte cât mai curând posibil propuneri privind resurse proprii suplimentare având în vedere rezultatul alegerilor europene;
Revizuirea post-electorală
23. consideră că revizuirea stabilită în acordul politic nu are caracter obligatoriu, întrucât Comisia Europeană nu este obligată să revizuiască regulamentul CFM după alegerile europene; prin urmare, subliniază că, în cazul în care Comisia Europeană decide să prezinte o revizuire a CFM, clauza unanimității face imposibilă reacția la noi situații politice, economice, sociale și legate de mediu;
24. are convingerea fermă că, pentru a asigura deplina legitimitate democratică, următorul Parlament European și următoarea Comisie, care își vor prelua mandatele în urma alegerilor europene din 2014, ar trebui să fie capabile să realizeze o revizuire a CFM 2014-2020; subliniază, prin urmare, că este favorabil unei revizuiri obligatorii și globale a CFM sau, eventual, unei clauze de caducitate; consideră că revizuirea ar trebui să aibă forță de lege, să fie consacrată în Regulamentul privind CFM și să facă obiectul unei decizii adoptate cu majoritate calificată în cadrul Consiliului, valorificând pe deplin clauza pasarelă de la articolul 312 alineatul (2) din TFUE;
Flexibilitatea
25. își exprimă convingerea că acordul politic privind CFM nu acoperă flexibilitatea generală maximă solicitată de PE în rezoluția sa adoptată la 13 martie 2013, precum și în rezoluția adoptată la 23 octombrie 2012 în care se afirma că „pentru a asigura un CFM viabil și eficient, o perioadă de 7 ani impune un nivel maxim de flexibilitate”;
26. subliniază faptul că flexibilitatea privind plățile propusă în acordul politic privind CFM nu este o flexibilitate generală maximă, întrucât stabilește începând cu 2018 o plafonare a reportării automate a plăților neutilizate din N-1; consideră că o astfel de plafonare creează un risc potențial ca plățile nefolosite să nu poată fi reportate în următorul exercițiu bugetar, punând în pericol mobilizarea totală a plafoanelor din CFM pentru plăți;
27. consideră că stabilirea unui plafon pentru reportarea automată a angajamentelor neutilizate constituie în sine o limitare a principiului de flexibilitate generală maximă și generează, în plus, un stimulent pentru anumite state membre de a nu oferi toate resursele cuvenite bugetului UE pentru plăți în scopul de a evita folosirea în întregime a plafoanelor pentru plăți;
28. subliniază faptul că flexibilitatea privind angajamentele propusă în acordul politic privind CFM nu este o flexibilitate generală și maximă, întrucât stabilește o limită în timp prin neautorizarea reportării automate a angajamentelor neutilizate în următorul exercițiu bugetar începând cu 2017;
29. consideră că stabilirea unui plafon pentru reportarea automată a angajamentelor neutilizate constituie în sine o limitare a principiului de flexibilitate generală maximă și generează, în plus, certitudinea că angajamentele din CFM nu vor fi niciodată mobilizate în întregime până la concurența plafoanelor;
30. atrage atenția că mobilizarea marjei pentru cheltuieli neprevăzute, prevăzută ca instrument de utilizat în ultimă instanță, pe baza unui vot cu majoritate calificată, pentru a depăși pragurile din CFM cu până la 0,03% din VNB-ul UE, va fi slăbită de acordul politic asupra CFM, deoarece acesta va introduce compensarea integrală și obligatorie față de exercițiul financiar curent și cele viitoare; prin urmare, este convins că PE va reduce flexibilitatea generală a CFM dacă va accepta să dilueze utilizarea și domeniul de aplicare al marjei pentru cheltuieli neprevăzute;
31. subliniază că instrumentele speciale, care sunt peste plafoanele din CFM, sunt instrumente specifice care facilitează procedura bugetară anuală, fără să reprezinte un angajament obligatoriu, fiind preconizate pentru evenimente neprevăzute; prin urmare, este convins că, având în vedere această particularitate, fondurile pentru instrumentele speciale nu ar trebui reduse comparativ cu propunerea inițială a Comisiei și că flexibilitatea acestor instrumente ar trebui extinsă pentru a colecta creditele neutilizate din restul CFM;
Concentrarea finanțării programelor la începutul perioadei
32. subliniază că prin concentrarea finanțării programelor la începutul perioadei nu se cheltuiește mai mult, ci mai devreme; insistă, prin urmare, că orice concentrare a finanțării la începutul perioadei, pe lângă impactul său politic important, nu ar trebui considerată o majorare generală a bugetului, ci doar ca o modalitate de a efectua anumite cheltuieli mai devreme decât se preconizase;
33. consideră că flexibilitatea angajamentelor permite Uniunii să reîncarce linii bugetare care ar putea fi finanțate în avans din motive politice; cu toate acestea, subliniază că, din cauza marjei limitate disponibile sub plafoanele de angajamente din CFM, există riscul să nu se facă nicio reportare după 2015, cu excepția cazului în care autoritatea bugetară decide să reducă și mai mult bugetul UE pentru a permite reportarea angajamentelor neutilizate;
34. subliniază că, refuzând să modifice profilul plafoanelor din CFM pe exerciții și pe rubrici, Consiliul forțează Comisia să concentreze anumite fonduri spre sfârșitul perioadei, pentru a compensa concentrarea finanțării la începutul perioadei; solicită Comisiei să identifice public liniile bugetare a căror finanțare se va concentra la sfârșitul perioadei, pentru a compensa concentrarea la începutul perioadei a fondurilor pentru alte linii bugetare;
35. salută concentrarea la începutul perioadei a finanțării pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în bugetele 2014 și 2015; cu toate acestea, atrage atenția asupra riscului de a consuma integral bugetul inițiativei (6 miliarde EUR, din care 3 miliarde EUR din FSE) până în 2015; îndeamnă Comisia Europeană să propună un nou regulament privind această inițiativă, cu scopul de a majora fondurile de care dispune inițiativa pentru a-i conferi eficiență și un caracter permanent;
36. atrage atenția asupra faptului că suma de 6 miliarde EUR alocată pentru primii doi ani din CFM nu va fi nici pe departe suficientă pentru a face față ratei șomajului în rândul tinerilor din UE, care crește vertiginos;
37. apreciază posibilitatea de a concentra la începutul perioadei bugetul pentru Orizont 2020; consideră totuși nerelevantă suma prevăzută la începutul perioadei (200 milioane EUR pentru 2014 și 2015 din 70,2 miliarde EUR), care nu va împiedica scăderea bugetului de cercetare și dezvoltare pentru 2014 și 2015 față de cel din 2013, deși șefii de stat și de guvern au căzut de acord, la 8 februarie 2013, să asigure o creștere reală a bugetului pentru programul Orizont 2020 comparativ cu 2013; atrage atenția, de asemenea, că acest lucru nu va proteja programul de reducerile aplicate de șefii de stat și de guvern și preconizate în defalcarea orientativă a CFM elaborată de Comisia Europeană (-12%);
38. salută concentrarea la începutul perioadei a bugetului pentru Erasmus +; cu toate acestea, consideră că această concentrare este o modificare cosmetică (150 de milioane EUR pentru 2014 și 2015 din 13 miliarde EUR) comparativ cu suma totală alocată programului; atrage totuși atenția că acest lucru nu va proteja programul de reducerile aplicate de șefii de stat și de guvern și preconizate în defalcarea orientativă a CFM elaborată de Comisia Europeană (-14%);
39. salută concentrarea la începutul perioadei a bugetului pentru programul COSME; cu toate acestea, consideră că această concentrare este o modificare simbolică (50 de milioane EUR pentru 2014 și 2015 din 2 miliarde EUR) comparativ cu suma totală alocată programului; atrage totuși atenția că acest lucru nu va proteja programul de reducerile aplicate de șefii de stat și de guvern și preconizate în defalcarea orientativă a CFM elaborată de Comisia Europeană (-15%);
Fondul pentru persoanele cele mai defavorizate
40. salută majorarea cu 1 miliard EUR a fondului pentru persoanele cele mai defavorizate, ceea ce menține pachetul financiar la nivelul din 2013; subliniază totuși că majorarea are un caracter voluntar, ceea ce o face ipotetică, și va avea drept consecință reducerea fondurilor pentru alte proiecte din cadrul Fondului social european; subliniază, în plus, că intensitatea ajutorului pentru persoanele cele mai defavorizate va fi redusă, deoarece, începând din 2014, fondul va fi disponibil pentru toate statele membre;
Durata
41. își reiterează opinia că o perioadă de 5 ani ar alinia mai bine durata CFM cu mandatele din instituții, mărind astfel responsabilitatea și răspunderea democratică; consideră, așadar, că Parlamentul actual nu ar trebui să impună Parlamentului următor și Comisiei următoare un CFM pe șapte ani, cu excepția cazului în care se prevede o clauză de revizuire obligatorie după alegeri, supusă votului cu majoritate calificată;
42. are convingerea că absența unui acord asupra CFM le va permite cetățenilor UE să preia dezbaterea politică în cursul următoarelor alegeri europene și să alinieze mai bine următoarele perspective financiare până la sfârșitul decadei și al ciclului politic;
Plafoanele din CFM
Strategia UE 2020
43. este convins că valoarea adăugată a plafoanelor din CFM constă în finanțarea unui proiect politic care oferă predictibilitate și certitudine instituțiilor și părților interesate; consideră că Strategia Europa 2020 a fost adoptată de toate instituțiile UE drept strategie a UE pentru restul decadei și, astfel, impune tuturor instituțiilor UE și statelor membre obligația de a finanța în mod corespunzător agenda politică decisă de comun acord; regretă, prin urmare, lipsa de ambiție a Strategiei Europa 2020, dar consideră că obiectivele sale reprezintă minimul necesar; consideră totuși că reducerea plafoanelor din CFM cu 85 de miliarde EUR comparativ cu propunerea Comisiei, care preconiza o înghețare la nivelul din 2013, intră în completă contradicție cu Strategia Europa 2020;
44. reamintește obiectivul social al Strategiei Europa 2020 de a asigura, până în 2020, încadrarea în muncă a 75% dintre persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani; își exprimă îngrijorarea că fondurile disponibile în cadrul plafoanelor din CFM nu vor fi suficiente pentru a depăși criza și a reduce suficient rata șomajului până în 2020;
45. reamintește obiectivul Strategiei Europa 2020 de a investi cel puțin 3% din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare; își exprimă ferma convingere că reducerea drastică a programelor pentru cercetare și dezvoltare și a celor pentru IMM-uri este în contradicție cu obiectivele convenite;
46. consideră că bugetul UE ar trebui să joace un rol în finanțarea țintelor Strategiei Europa 2020 în materie de climă și energie (așa-numitul obiectiv 20-20-20); regretă faptul că țintele Strategiei Europa 2020 în materie de climă și energie nu sunt ambițioase și nu sunt neapărat obligatorii; consideră, prin urmare, că efectul de levier al CFM ar trebui direcționat spre măsuri suplimentare legate de integrarea dimensiunii politice;
47. este de acord ca acțiunile climatice să fie incluse în instrumentele adecvate; consideră că prin integrarea în diverse politici, cel puțin 20% din următorul CFM ar trebui să reprezinte cheltuieli legate de climă; regretă totuși că acest proces de integrare a acțiunilor climatice nu este mai puternic;
48. are convingerea fermă că țintele pentru educație stabilite în Strategia Europa 2020 sunt esențiale pentru a asigura șanse echitabile și egale tuturor cetățenilor UE; respinge cu fermitate reducerea aplicată în CFM programelor din domeniul culturii și educației; consideră că va slăbi UE;
49. are ferma convingere că solidaritatea din cadrul UE ar trebui să îi vizeze în primul rând pe cei mai săraci; consideră că bugetul pentru lupta împotriva sărăciei și a excluderii sociale ar trebui să fie consolidat în cadrul tuturor politicilor sectoriale relevante pentru a se asigura îndeplinirea țintelor Strategiei Europa 2020 pentru lupta împotriva sărăciei;
Rubrica 1a
50. atrage atenția că rubrica 1a, care se concentrează pe cercetare și inovare, IMM-uri, tineret, educație și infrastructuri de mari dimensiuni, a suferit cele mai dure reduceri (-24% comparativ cu propunerea Comisiei) în urma acordului politic privind CFM;
51. consideră că această rubrică este o prioritate-cheie pentru un buget modern, orientat spre viitor; are convingerea fermă că există riscul ca Strategia Europa 2020 să eșueze la fel ca Strategia de la Lisabona, dacă plafoanele de la rubrica 1a din CFM nu sunt majorate substanțial;
52. atrage atenția asupra faptului că proiectele de mari dimensiuni, care înregistrează un nivel ridicat de depășiri, în special ITER și COPERNICUS, au fost integrate în rubrica 1a, generând riscuri suplimentare potențiale pentru alte programe din această rubrică în caz de depășire a bugetului; își reiterează sprijinul pentru propunerea Comisiei de a scoate proiectele de mari dimensiuni în afara plafoanelor din CFM pentru a evita orice riscuri în caz de depășire a bugetului;
Rubrica 1b
53. atrage atenția că rubrica 1b, care finanțează politica de coeziune și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, a suferit o reducere de 4% comparativ cu propunerea Comisiei, după ce s-a înregistrat deja o reducere substanțială a acestei rubrici ca urmare a reformei fondurilor structurale;
54. subliniază că Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor va fi finanțată în proporție de 50% din Fondul social european (FSE), cealaltă jumătate făcând obiectul unei linii separate; salută din nou concentrarea finanțării acestei inițiative la începutul perioadei, dar își reiterează îngrijorarea cu privire la finanțare și la posibilitatea de a consuma întreaga linie bugetară până la sfârșitul lui 2015;
55. își reiterează îngrijorarea cu privire la concentrarea finanțării la sfârșitul perioadei pentru anumite programe de la rubrica 1b; solicită Comisiei să specifice pentru ce programe finanțarea va fi concentrată la sfârșitul perioadei pentru a compensa concentrarea finanțării altor programe la începutul perioadei;
Rubrica 2
56. atrage atenția că rubrica 2, care finanțează în special PAC, politica comună în domeniul pescuitului și programul LIFE+, a suferit o reducere de 4% comparativ cu propunerea Comisiei, după ce s-a înregistrat deja o reducere substanțială a acestei rubrici ca urmare a reformei PAC;
57. își reiterează îngrijorarea față de încercările Consiliului de a limita competențele legislative ale PE refuzând să negocieze capitole deja abordate în concluziile Consiliului European din 8 februarie 2013, în special flexibilitatea dintre piloni și plafonarea plăților directe;
Rubrica 3
58. subliniază că rubrica 3, axată pe securitate, afaceri interne și cetățenie, a suferit o reducere majoră de 17% față de propunerea Comisiei, ceea ce face imposibilă finanțarea adecvată a anumitor programe cum ar fi Europa creativă sau Fondul pentru azil și migrație; își reiterează opțiunea fermă de a finanța în mod adecvat programele privind cetățenia care au demonstrat o valoare adăugată semnificativă la nivel european;
Rubrica 4
59. atrage atenția că rubrica 4, care finanțează acțiunea externă a Uniunii, a suferit o reducere majoră de 16% față de propunerea Comisiei, ceea ce face aproape imposibilă realizarea obiectivului Uniunii de a deveni un actor mondial;
60. atrage atenția că reducerea semnificativă a rubricii 4, precum și a Fondului european de dezvoltare (FED), pune în pericol obiectivul de dezvoltare al mileniului referitor la cheltuirea a 0,7% din PIB-ul UE până în 2015; își reiterează convingerea că politica europeană de dezvoltare are o valoare adăugată importantă la nivel european, punând Uniunea pe primul loc în rândul actorilor internaționali din domeniul ajutorului pentru dezvoltare; consideră prin urmare că reducerile semnificative de la rubrica 4 contravin întru totul angajamentelor internaționale ale UE;
Rubrica 5
61. atrage atenția asupra faptului că rubrica 5, care finanțează administrația UE, a suferit o reducere de 2% comparativ cu propunerea Comisiei; consideră că, în această perioadă de criză economică în întreaga UE, instituțiile UE trebuie să dea dovadă de responsabilitate și de o anumită înțelegere față de cetățenii UE; consideră, prin urmare, că se pot face economii suplimentare la rubrica 5 fără a pune în pericol calitatea serviciului public european, cu reducerea amprentei ecologice și respectarea unei echități sociale durabile în rândul personalului UE;
Fondul european de dezvoltare (FED)
62. atrage atenția că FED, care finanțează programele de dezvoltare în cele mai sărace țări ale lumii, a suferit o reducere de 11% comparativ cu propunerea Comisiei; își reiterează îngrijorarea că există riscul ca obiectivul de dezvoltare al mileniului de a cheltui 0,5% din PIB-ul UE până în 2015 nu va fi atins dacă se acceptă această reducere;
63. solicită Comisiei să includă FED în plafoanele din CFM și să ajusteze plafoanele în consecință, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2021;
°
° °
64. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre, precum și celorlalte instituții și organisme interesate.
- [1] JO C 380 E, 11.12.2012, p. 89.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2012)0245.
- [3] Texte adoptate, P7_TA(2012)0360.