Procedură : 2013/2702(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0379/2013

Texte depuse :

B7-0379/2013

Dezbateri :

PV 09/10/2013 - 15
CRE 09/10/2013 - 15

Voturi :

PV 10/10/2013 - 9.4
CRE 10/10/2013 - 9.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0418

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 172kWORD 113k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0378/2013
4.9.2013
PE515.943v01-00
 
B7-0379/2013

depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B7‑0215/2013 și B7‑0216/2013

în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri (2013/2702(RSP))


Sarah Ludford, Nathalie Griesbeck, Graham Watson, Ramon Tremosa i Balcells, Sophia in ‘t Veld în numele Grupului ALDE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri (2013/2702(RSP))  
B7‑0379/2013

Parlamentul European,

–   având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 13 decembrie 2012 prin care se condamnă fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (FYROM) pentru încălcările „extrem de grave” ale Convenției europene a drepturilor omului (articolele 3, 5, 8 și 13) pe durata predării extraordinare a lui Khaled El-Masri,

–   având în vedere cauzele aflate pe rol la CEDO, respectiv Al-Nashiri c. Polonia, Abu Zubaydah c. Lituania și Abu Zubaydah c. Polonia; având în vedere plângerea depusă de dl al Nashiri împotriva României în august 2012 și plângerea depusă în decembrie 2012 de Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului (HRMI) și de Open Society Justice Initiative împotriva Lituaniei pentru încălcarea dreptului la informație și a dreptului la o cale de atac eficientă, având în vedere cauza Nasr și Ghali c. Italia(1), aflată pe rolul CEDO,

–   având în vedere hotărârea Curții Supreme a Italiei din 2 septembrie 2012 prin care se confirmă condamnarea a 23 de cetățeni ai SUA pentru răpirea, în 2003, lui Abu Omar, inclusiv a lui Robert Seldon Lady, fost șef al secției CIA din Milano, care a fost condamnat la nouă ani de închisoare,

–   având în vedere hotărârea Curții de Apel din Milano din februarie 2013 prin care au fost condamnați cu pedepse de la șase la șapte ani de închisoare alți trei agenți CIA(2) care fuseseră anterior considerați ca beneficiind de imunitate diplomatică; având în vedere hotărârea Curții de Apel din Milano prin care au fost condamnați și Nicolò Pollari, fostul șef al Serviciului italian de informații și securitate militară (SISMI), la zece ani de închisoare, fostul șef adjunct al SISMI, Marco Mancini, la nouă ani de închisoare, și trei agenți ai SISMI la câte șase ani fiecare,

–   având în vedere decizia din 5 aprilie 2013 a președintelui Italiei Napolitano de a-l grația pe colonelul american Joseph Romano, care a fusese condamnat în Italia pentru implicarea sa în răpirea lui Abu Omar în Italia, având în vedere scrisoarea trimisă de raportori în iulie 2013 președintelui Italiei Napolitano prin care i s-au cerut explicații,

–   având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri: acțiuni ulterioare raportului Comisiei TDIP a Parlamentului European (2012/2033(INI))(3),

–   având în vedere documentele trimise de Comisie raportorului, printre care scrisorile cu caracter general (nespecific unei anumite țări) trimise în martie 2013 tuturor statelor membre, la care au răspuns numai câteva state membre (Finlanda, Ungaria, Spania și Lituania),

–   având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Guantánamo, cea mai recentă fiind cea din 23 mai 2013 referitoare la Guantánamo: deținuții aflați în greva foamei”(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2012 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2010-2011)(5),

–   având în vedere scrisorile trimise de raportor procurorilor-generali ai României, Poloniei și Lituaniei, precum și șefilor de stat ai acelorași țări în noiembrie 2012, în care se subliniază recomandările cu caracter specific pentru fiecare țară făcute în rezoluția Parlamentului susmenționată din 11 septembrie 2012, scrisori la care niciunul dintre statele membre vizate nu a răspuns,

–   având în vedere datele privind zborurile primite de la Eurocontrol până în septembrie 2012,

–   având în vedere cererea de cooperare pentru dezvăluirea datelor legate de zboruri trimisă de raportor în aprilie 2013 Agenției pentru siguranța navigației aeriene în Africa și Madagascar (ASECNA) și răspunsul pozitiv primit în iunie 2013,

–   având în vedere Concluziile Consiliului privind drepturile fundamentale și statul de drept și privind raportul Comisiei referitor la aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Luxemburg, 6-7 iunie 2013),

–   având în vedere „Programul de la Stockholm - o Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora (2010-2014)”,

–   având în vedere declarația de deschidere prezentată de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, la cea de-a 23-a sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului (Geneva, mai 2013), declarație care citează rezoluția susmenționată a Parlamentului din 11 septembrie 2012 și prin care se solicită „investigații credibile și independente” care să reprezinte „un prim pas vital spre stabilirea responsabilității”, statele fiind îndemnate să „acționeze cu prioritate în acest scop”,

–   având în vedere Raportul anual pe 2013(6) al Raportorului special al ONU pentru promovarea și apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cursul acțiunilor de combatere a terorismului, Ben Emmerson, în care se citează activitatea Parlamentului și se aprobă unele dintre recomandările făcute în rezoluția Parlamentului din 11 septembrie 2012, menționată anterior,

–   având în vedere numeroasele rapoarte din mass-media și numeroasele acte de investigație jurnalistică, în special, dar fără a se limita la acestea, acțiunile de investigație difuzate pe canalul de televiziune Antena 1 din România în aprilie 2013,

–   având în vedere cercetările și investigațiile realizate în special de Interights, Redress and Reprieve, dar și rapoartele realizate de la adoptarea raportului Parlamentului de către investigatori independenți, organizații ale societății civile, precum și organizații naționale și internaționale neguvernamentale, în special raportul Open Society Justice Initiative intitulat „Globalizarea torturii: Încarcerări secrete și transferuri de persoane abuzive efectuate de CIA” (Globalising Torture: CIA Secret Detention and Extraordinary Rendition) (februarie 2013), studiul independent bipartizan realizat în SUA de grupul operativ pentru tratamentul deținuților al Constitution Project (aprilie 2013), Baza de date cu zborurile efectuate în scop de transfer al deținuților (Rendition Flights Database) publicată de site-ul academic britanic The Rendition Project (mai 2013), raportul Amnesty International intitulat „Dezvăluirea adevărului: Implicarea Poloniei în operațiunile de detenție secretă ale CIA” (Unlock the truth: Poland’s involvement in CIA secret detention) (iunie 2013), precum și scrisoarea trimisă de organizația Human Rights Watch autorităților lituaniene în iunie 2013,

–   având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de persoane (O‑000079 – B7‑0215/2013 și O-000080/2013 – B7‑0216/2013),

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Parlamentul a condamnat programele de predare și de detenție secretă al CIA condus de SUA, care au implicat multiple încălcări ale drepturilor omului, inclusiv detenția ilegală și arbitrară, tortura și alte forme de maltratare, încălcări ale principiului nereturnării, și disparițiile forțate prin utilizarea de către CIA a spațiului aerian și a teritoriului european; întrucât Parlamentul a cerut în mod repetat să se realizeze investigații complete în colaborare cu guvernele și agențiile naționale în legătură cu programele CIA;

B.  întrucât Parlamentul s-a angajat să continue mandatul care i-a fost acordat de Comisia temporară, în conformitate cu articolele 2, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și a încredințat comisiilor sale competente sarcina de a prezenta acest subiect Parlamentului în ședință plenară la un an de la adoptarea rezoluției susmenționate din 11 septembrie 2012, deoarece a considerat că este esențial să se evalueze în ce măsură recomandările adoptate de Parlament au fost puse în aplicare;

C. întrucât stabilirea responsabilității în cazul predărilor este esențială pentru a promova și apăra în mod eficace drepturile omului în cadrul politicii interne și externe ale UE și pentru a garanta existența unei politici de securitate eficiente, care să respecte statul de drept; întrucât instituțiile UE s-au angajat recent într-o dezbatere cu privire la modul în care UE poate apăra și promova mai bine drepturile fundamentale și statul de drept;

D. întrucât nu au existat răspunsuri substanțiale la recomandările Parlamentului din partea Consiliului și a Comisiei;

E.  întrucât autoritățile lituaniene și-au reafirmat angajamentul de a redeschide ancheta penală referitoare la implicarea Lituaniei în programul CIA în cazul în care vor apărea elemente noi, însă până în prezent nu au făcut nimic în acest sens; întrucât, prin observațiile transmise la CEDO în cazul Abu Zubaydah, autoritățile lituaniene au făcut dovada unor neajunsuri grave în privința investigațiilor întreprinse și a incapacității de a înțelege sensul noilor informații; întrucât autoritățile lituaniene dețin președinția Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2013;

F.  întrucât acțiunile minuțioase de investigație difuzate pe canalul de televiziune românesc Antena 1 în aprilie 2013 au prezentat indicații suplimentare referitoare la rolul central al României în cadrul rețelei de închisori; întrucât fostul consilier pe probleme de siguranță națională, Ioan Talpeș, a afirmat că România a pus la dispoziția CIA sprijin logistic; întrucât un fost senator român a admis caracterul limitat al anchetei parlamentare anterioare și a solicitat procurorilor să deschidă acțiuni în instanță;

G. întrucât la 11 iunie 2013 procuratura poloneză a fost sesizată cu o cerere privind recunoașterea oficială a unei a treia persoane, yemenitul Walid Mohammed Bin Attash, ca victimă, deoarece fusese arestat ilegal în Pakistan în 2003 și ținut într-o închisoare secretă în Polonia din iunie până în septembrie 2003, de unde a fost transportat la Guantánamo, unde se află și în prezent; întrucât procurorii polonezi au prelungit până în octombrie 2013 ancheta penală care durează de cinci ani;

H. întrucât autoritățile britanice pun piedici procedurale în calea acțiunii civile intentate de libianul Abdel Hakim Belhadj în Regatul Unit, care pretinde că fost trimis de CIA cu sprijin britanic în Libia spre a fi torturat, și și-au exprimat intenția de a audia acest caz cu ușile închise;

I.   întrucât, în decembrie 2012, Italia a emis un mandat internațional de arestare împotriva lui Robert Seldon Lady, care a fost arestat în Panama în iulie 2013; întrucât cererea de extrădare prezentată de Italia nu a fost acceptată de Panama și întrucât Robert Seldon Lady a fost returnat în Statele Unite în iulie 2013; întrucât președintele Italiei, Giorgio Napolitano, a hotărât la 5 aprilie 2013 grațierea colonelului american Joseph Romano, care fusese condamnat de o instanță italiană pentru implicarea sa în răpirea lui Abu Omar în Italia;

J.   întrucât în noiembrie 2012, Avocatul Poporului din cadrul Parlamentului Finlandei a început o anchetă privind utilizarea teritoriului și a spațiului aerian finlandez, dar și a sistemelor de înregistrare a zborurilor din această țară pentru programul CIA de transfer al deținuților, a trimis cereri scrise detaliate de informare către 15 agenții guvernamentale și a cerut, de asemenea, autorităților lituaniene să ofere informații specifice cu privire la zborurile legate de aceste operațiuni;

K. întrucât Președintele SUA, Barack Obama, și-a reafirmat angajamentul de a închide închisoarea de la Guantánamo, anunțând la 23 mai 2013 că va reîncepe eliberarea deținuților și va ridica moratoriul privind eliberarea prizonierilor yemeniți care au fost deja considerați că pot fi transferați în siguranță în Yemen, în ciuda rezistenței întâmpinate din partea Congresului SUA; întrucât autoritățile SUA trebuie să își onoreze obligațiile internaționale și să îl trimită în instanță pe Robert Seldon Lady,

1.  regretă profund faptul că nu s-au pus în aplicare recomandările cuprinse în rezoluția susmenționată a Parlamentului din 11 septembrie 2012, în special de către Consiliu, Comisie, guvernele statelor membre, ale țărilor candidate și ale țărilor asociate, de către NATO și autoritățile Statelor Unite, în special având în vedere încălcările grave ale drepturilor fundamentale suferite de victimele programelor CIA;

2.  consideră că climatul de impunitate de care beneficiază programele CIA a permis continuarea încălcărilor drepturilor fundamentale în cadrul politicilor de combatere a terorismului ale UE și ale SUA, după cum a fost dovedit de activitățile de spionaj în masă întreprinse în cadrul programului de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate a SUA și de activitățile diferitelor organe de supraveghere din diverse state membre, care sunt actualmente analizate de Parlament;

Procesul de stabilire și asumare a răspunderii în statele membre

3.  își repetă apelul adresat statelor membre care nu și-au îndeplinit încă obligația clară de a desfășura anchete independente și eficiente prin care să investigheze încălcările drepturilor omului, ținând seama de toate dovezile noi care au ieșit la lumină, și de a dezvălui toate informațiile necesare privind toate zborurile suspecte de pe teritoriul lor asociate cu CIA; solicită, în special, statelor membre să investigheze dacă au avut loc operațiuni din cadrul programului CIA în decursul cărora au fost ținute persoane în centre secrete de pe teritoriul lor;

4.  îndeamnă Lituania, care actualmente deține Președinția Consiliului UE și care este astfel în poziția de a da tonul prin puterea exemplului, să redeschisă anchetele penale referitoare la centrele de detenție secrete ale CIA și să desfășoare o investigație riguroasă ținând seama de toate dovezile faptice care au fost dezvăluite, în special în ceea ce privește cazul de la CEDO Abu Zubaydah c. Lituania; solicită Lituaniei să permită anchetatorilor să examineze temeinici rețeaua de zboruri utilizată pentru transferurile forțate de persoane și să contacteze persoane cunoscute oficial ca aflându-se printre organizatorii sau participanții la respectivele zboruri; solicită autorităților lituaniene să realizeze o anchetă criminalistică a locurilor de detenție, precum și o analiză a înregistrărilor telefonice; îndeamnă autoritățile lituaniene să coopereze întru totul cu CEDO în cauzele Abu Zubaydah c. Lituania și HRMI c. Lituania aflate pe rolul CEDO; invită Lituania, în contextul redeschiderii anchetelor penale, să aibă în vedere cererile de constituire ca parte civilă sau de participare la anchete din partea altor posibile victime; îndeamnă Lituania să răspundă integral la cererile de informații venite din partea altor state membre ale UE, în special la cererea de informații primită din partea Ombudsmanului din Finlanda, cu privire la un zbor sau la mai multe zboruri care ar putea lega Finlanda și Lituania de o posibilă rută folosită pentru transferurile ilegale;

5.  îndeamnă autoritățile române să găsească toate documentele lipsă din anchetele parlamentare și să deschidă rapid o anchetă independentă, imparțială, cuprinzătoare și eficientă; regretă intransigența și tăcerea autorităților române în legătură cu acest subiect, care sunt incompatibile cu obligațiile care le revin;

6.  solicită Poloniei să își continue ancheta într-un mod mai transparent, în special prezentând dovezi ale acțiunilor concrete întreprinse în cadrul anchetei, permițând reprezentanților victimelor să își reprezinte cu adevărat clienții și dându-le dreptul de a avea acces la toate materialele secrete relevante și de a acționa pe baza materialelor colectate; solicită autorităților poloneze să înceapă urmărirea penală împotriva oricărui actor implicat reprezentând statul; îndeamnă Procurorul General al Poloniei să analizeze cererea lui Walid Bin Attash și să ajungă la o decizie în regim de urgență; solicită Poloniei să coopereze strâns cu CEDO în cazurile Al-Nashiri c. Polonia și Abu Zubaydah c. Polonia;

7.  solicită autorităților britanice să coopereze întru totul cu anchetele penale în curs și să permită desfășurarea acțiunilor civile în deplină transparență pentru a încheia investigațiile legate de transferul de cetățeni străini în teritorii de peste mări; solicită autorităților britanice să desfășoare o anchetă care să respecte drepturile omului referitoare la transferul, torturarea și maltratarea deținuților în străinătate;

8.  regretă grațierea de către Președintele Italiei Giorgio Napolitano a colonelului SUA Joseph Romano, act care a contribuit la climatul general de impunitate pentru persoanele implicate în programele de răpire și de detenție secretă conduse de SUA; încurajează autoritățile italiene să își continue eforturile de a face dreptate în cazurile de încălcare a drepturilor omului de către CIA pe teritoriul italian, insistând asupra extrădării lui Robert Seldon Lady și cerând extrădarea a altor 22 de cetățeni ai SUA condamnați în Italia;

9.  încurajează Avocatul Poporului din Finlanda să își finalizeze ancheta în mod transparent și responsabil și, în acest scop, îndeamnă toate autoritățile naționale să coopereze strâns; solicită autorităților finlandeze să urmărească orice piste care implică participarea unor reprezentați ai statului finlandez în programul de transfer ilegal de persoane;

Răspunsul instituțiilor UE

10. este profund dezamăgit de refuzul Comisiei de a răspunde concret la recomandările Parlamentului și consideră că scrisorile trimise de Comisie statelor membre sunt insuficiente pentru stabilirea și asumarea răspunderii, din cauza caracterului lor generic;

11. reamintește recomandările specifice adresate Comisiei:

–   să investigheze dacă dispozițiile UE, în special cele privind azilul și cooperarea judiciară, au fost încălcate prin colaborarea cu programul CIA;

–   să faciliteze și să sprijine asistența juridică și cooperarea judiciară dintre autoritățile de anchetă, cu respectarea drepturilor omului, precum și cooperarea dintre avocații implicați în activitatea de stabilire a răspunderii în statele membre;

–   să adopte un cadru, care să includă cerințe de raportare pentru statele membre, pentru monitorizarea și sprijinirea proceselor de stabilire a răspunderii care au loc la nivel național;

–   să adopte măsuri menite să întărească capacitatea UE de a preveni și de a acorda reparații pentru încălcările drepturilor omului la nivelul UE și să asigure consolidarea rolului Parlamentului;

–   să prezinte propuneri pentru elaborarea unor măsuri de control democratic al activităților transfrontaliere ale serviciilor de informații, în contextul politicilor UE de combatere a terorismului;

12. îndeamnă autoritățile lituaniene să profite de ocazia oferită de deținerea de către Lituania a președinției Consiliului UE pentru a garanta punerea în aplicare integrală a recomandărilor cuprinse în raportul Parlamentului și astfel să pună acest subiect pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JHA) înainte de finalul Președinției Lituaniene;

13. reiterează recomandările specifice adresate Consiliului:

–   să prezinte scuze pentru încălcarea principiului cooperării loiale între instituțiile Uniunii, consacrat în tratate, atunci când a încercat în mod incorect să convingă Parlamentul să accepte versiuni prescurtate în mod intenționat ale proceselor-verbale ale reuniunilor Grupului de lucru pentru drept internațional public (COJUR) și ale Grupului de lucru pentru relațiile transatlantice (COTRA) cu înalți funcționari ai SUA;

–   să prezinte o declarație prin care să recunoască implicarea statelor membre în programul CIA și dificultățile întâmpinate de statele membre în cadrul anchetelor;

–   să își ofere sprijinul deplin în procesele de aflare a adevărului și de stabilire a răspunderii care se desfășoară în statele membre, prin abordarea în mod oficial a acestei probleme în cadrul reuniunilor JAI, prin schimb de informații, prin oferirea de sprijin în anchete și, în special, prin aprobarea solicitărilor de acces la documente;

–   să organizeze audieri împreună cu agențiile de securitate competente ale UE pentru a clarifica informațiile deținute de acestea cu privire la implicarea statelor membre în programul CIA și reacția UE;

–   să propună măsuri de protecție, astfel încât să garanteze respectarea drepturilor omului în cadrul schimbului de informații, precum și delimitarea strictă a rolurilor între activitățile serviciilor secrete și ale celor de asigurare a ordinii publice, astfel încât serviciilor de informații să nu li se permită să își asume competențe de arestare și detenție;

14. solicită Consiliului și Comisiei să includă, în cadrul programelor lor multianuale respective care urmează Programului de la Stockholm, măsuri specifice pentru a garanta că respectarea statului de drept și tragerea la răspundere a celor vinovați de încălcarea drepturilor fundamentale, în special cu referire la serviciile de informații și autoritățile de asigurare a ordinii publice; solicită Comisiei să includă problema stabilirii răspunderii pe ordinea de zi pentru „Assises de la Justice”, care va avea loc în noiembrie 2013;

15. reamintește că, pentru a garanta credibilitatea Parlamentului, este esențial ca acestei instituții să i se consolideze în mod substanțial drepturile de investigație în cazurile de încălcare a drepturilor fundamentale în UE, printre care ar trebui să se afle și dreptul deplin de a audia sub jurământ persoanele implicate, inclusiv miniștri ai guvernelor naționale(7);

16. solicită Eurocontrol să recunoască, la fel ca Autoritatea Federală Americană pentru Aviație, faptul că datele privind rutele de zbor nu ar trebui în niciun caz considerate confidențiale și să pună la dispoziție respectivele date, necesare pentru a efectua anchete eficiente;

17. se așteaptă ca ancheta realizată de Parlament cu privire la programul de supraveghere al Agenției Naționale pentru Securitate a SUA și la activitățile diverselor organe de supraveghere din diverse state membre să propună măsuri pentru un control parlamentar democratic și eficient asupra serviciilor de informații;

18. solicită UE să analizeze cu atenție progresele înregistrate de FYROM în executarea hotărârii CEDO în cauza El-Masri c. Macedonia, pe care Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei l-a supus unui proces optimizat în contextul cererii de aderare a FYROM; îndeamnă autoritățile FYROM să deschidă o anchetă penală cu privire la complicitatea unor actori reprezentați ai statului în cazul El‑Masri și să îi tragă la răspundere pe cei vinovați;

19. solicită guvernului SUA să coopereze cu privire la toate cererile de informații venite din partea statelor membre ale UE în legătură cu programul CIA și în special cu privire la cererile de extrădare; îndeamnă guvernul SUA să înceteze folosirea de ordine draconice de protecție a informațiilor prin care avocații care îi reprezintă pe deținuții de la Guantánamo Bay sunt împiedicați să dezvăluie informații cu privire la orice detalii legate de detenția lor secretă în Europa; încurajează guvernul SUA să își ducă la bun sfârșit planul de închidere imediată a închisorii de la Guantánamo Bay; solicită statelor membre să accepte deținuții de la Guantánamo Bay al căror transfer a fost aprobat;

20. solicită Agenției pentru Siguranța Navigației Aeriene în Africa și Madagascar să își înceapă prompt cooperarea cu Parlamentul, furnizând datele solicitate referitoare la zboruri;

21. invită membrii următoarelor legislaturi ale Parlamentului (2014-2019) să continue să realizeze și să pună în aplicare mandatul acordat de Comisia temporară și, prin urmare, să garanteze luarea de măsuri în urma recomandărilor sale, să analizeze noi elemente care pot apărea și să exploateze uz la maximum și să dezvolte drepturile de anchetă pe care le deține;

22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

Comunicarea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 11 noiembrie 2011.

(2)

printre care Jeffrey W. Castelli, fost șef al secției CIA din Roma.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0309

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0231.

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0500.

(6)

Principii-cadru prin care să se asigure stabilirea răspunderii funcționarilor publici pentru încălcările grave sau sistematice ale drepturilor omului comise în contextul inițiativelor statului de combatere a terorismului, A/HRC/22/52, 1 martie 2013.

(7)

A se vedea: Propunere de regulament al Parlamentului European privind modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European și de abrogare a Deciziei Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 aprilie 1995 (95/167/CE, Euratom, ECSC), 23 mai 2012, Texte adoptate P7_TA(2012)0219.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate