Propunere de rezoluţie - B7-0411/2013Propunere de rezoluţie
B7-0411/2013

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la criza din Egipt

10.9.2013 - (2013/2820(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Charles Tannock, Adam Bielan, Sajjad Karim în numele Grupului ECR

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0411/2013

Procedură : 2013/2820(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0411/2013
Texte depuse :
B7-0411/2013
Dezbateri :
Texte adoptate :

B7‑0411/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la criza din Egipt

(2013/2820(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Egipt, în special cea din 4 iulie 2013[1],

–   având în vedere Concluziile Consiliului European din 8 februarie 2013 privind Primăvara arabă,

–   având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 27 februarie 2012, 25 iunie 2012, 31 ianuarie 2013 și 8 februarie 2013 cu privire la Egipt și cele din 31 ianuarie 2013 privind sprijinul din partea UE pentru schimbările durabile în societățile în tranziție,

–   având în vedere declarația Înaltului Reprezentant Catherine Ashton din 3 iulie 2013 cu privire la situația din Egipt și cea din 28 iunie 2013 cu privire la demonstrațiile preconizate să aibă loc în Egipt cu ocazia primei aniversări a numirii în funcție a președintelui Morsi,

–   având în vedere declarația din 6 iunie 2013 a Președintelui Parlamentului European Martin Schulz privind condamnarea a 43 de lucrători ONG în Egipt, declarația comună din 5 iunie 2013 a Înaltului Reprezentant Catherine Ashton și a comisarului Štefan Füle privind verdictele în procesele ONG-urilor egiptene, precum și declarația din 2 iunie 2013 a purtătorului de cuvânt al Înaltului Reprezentant Catherine Ashton cu privire la noua lege privind ONG-urile din Egipt,

–   având în vedere Acordul de asociere încheiat în 2001 între UE și Egipt, care a intrat în vigoare în 2004 și a fost consolidat prin Planul de acțiune din 2007, precum și raportul Comisiei din 20 martie 2013 privind progresele înregistrate în implementarea sa,

–   având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–   având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care Egiptul este parte,

–   având în vedere declarația din 1 iulie 2013 a Generalului Abdul Fatah Khalil Al-Sisi, președintele Consiliului Suprem al Forțelor Armate din Egipt, precum și foaia de parcurs politică prezentată de Mișcarea 6 aprilie,

–   având în vedere declarația referitoare la proiectul de lege privind societatea civilă în Egipt pronunțată de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului la 8 mai 2013 și cea a Secretarului General al ONU din 5 iunie 2013,

–   având în vedere avizul provizoriu adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) în cadrul celei de-a 95-a ședințe plenare din 14-15 iunie 2013 referitor la proiectul de lege privind organizațiile de muncă civică din Egipt,

–   având în vedere declarația a 40 de organizații ale societății civile din Egipt din 30 mai 2013,

–   având în vedere raportul special al Curții de Conturi Europene din 18 iunie 2013 privind „Cooperarea UE cu Egiptul în domeniul guvernanței”,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât mai multe milioane de oameni au ieșit în stradă în Cairo și pe tot teritoriul Egiptului pe întreagă perioadă a verii; întrucât a avut loc un număr de confruntări violente între guvernul militar al Egiptului și persoanele loiale fostului președinte Morsi; întrucât se estimează că 850 de oameni au murit și alții au fost răniți ca urmare a ciocnirilor violente, inclusiv cameramanul britanic Mick Deane, care lucra pentru Sky News și tânărul britanic Deqa Hassan, care și-a pierdut un picior în urma unui presupus atac sinucigaș cu bombă în Cairo; întrucât mii de oameni au solicitat tratamente medicale în urma rănilor;

B.  întrucât Egiptul continuă să traverseze o perioadă dificilă de veritabilă tranziție către democrație; întrucât țara se confruntă cu provocări fundamentale în domeniul statului de drept, al respectării drepturilor omului și al libertăților fundamentale, precum și în cel al justiției sociale;

C. întrucât la 14 august 2013 cabinetul interimar a declarat starea de urgență în Egipt și a introdus interdicții zilnice de circulație în multe orașe din Egipt, inclusiv Cairo, între orele 19.00 și 6.00; întrucât la 24 august 2013 această interdicție a circulației a fost scurtată între 21.00 și 6.00 și întrucât de atunci a fost redusă și mai mult, la intervalul 23.00-6.00, ca semn al îmbunătățirii situației securitare;

D. întrucât mulți au senzația că liderii Fraților Musulmani nu au reușit să își instruiască facțiunile politice să se abțină de la acțiuni violente împotriva poliției și armatei și să conducă Egiptul pe calea unei adevărate democrații;

E.  întrucât comunitatea creștină coptă a fost una din țintele predilecte în timpul ultimelor confruntări; întrucât pe parcursul lunilor de vară tensiunile politice s-au accentuat între Frații Musulmani și comunitățile creștine de pe tot cuprinsul Egiptului; întrucât există relatări despre focuri de armă și incendii îndreptate împotriva creștinilor egipteni și a bisericilor lor;

F.  întrucât Egiptul se confruntă de mult timp cu greutăți economice, agravate de închiderea temporară a unor destinații turistice populare; întrucât prosperitatea economică a țării presupune stabilitate politică, politici economice sănătoase, combaterea corupției, precum și sprijin internațional; întrucât dreptatea socială și un nivel de trai mai ridicat pentru cetățeni sunt elemente esențiale ale tranziției spre o societate egipteană deschisă, stabilă, democratică, liberă și prosperă;

1.  condamnă cu maximă fermitate violența la care s-au dedat ambele părți pe parcursul lunilor de vară pe tot cuprinsul Egiptului; își exprimă solidaritatea cu poporul egiptean și transmite sincere condoleanțe familiilor victimelor;

2.  subliniază necesitatea urgentă a reconcilierii naționale, care ar presupune eforturi reale din partea liderilor egipteni în sensul unei participări constructive la tranziția către o veritabilă democrație care să susțină pacea și să fie incluzivă pentru toți cetățenii; îi îndeamnă pe cei aflați în posturi de conducere să se gândească la învățămintele trase din experiența guvernelor egiptene anterioare, îndeosebi cel al fostului președinte Morsi;

3.  îndeamnă guvernul Egiptului să garanteze siguranța tuturor cetățenilor, indiferent de opiniile sau afilierile lor politice sau de confesiunea lor; îndeamnă guvernul Egiptului să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale, să protejeze libertatea de exprimare și libertatea de asociere, să își onoreze și să își îndeplinească obligațiile internaționale; solicită tuturor părților să acționeze cu responsabilitate, având drept scop evitarea acțiunilor violente și a provocărilor care ar putea submina sau împiedica dreptul legitim al populației de a participa la demonstrații pașnice și de a-și exprima liber voința și opiniile;

4.  își exprimă îngrijorarea că deteriorarea situației din Peninsula Sinai și intensificarea atacurilor din partea grupurilor militante – inclusiv atacul din 19 august 2013 în care cel puțin 24 de polițiști egipteni au fost executați sumar – ar putea avea implicații grave în Egipt, în Orientul Mijlociu și dincolo de acesta;

5.  consideră că liderii egipteni trebuie să aibă voința de a consulta cetățenii în privința reformării noii constituții a Egiptului și îi îndeamnă să organizeze un referendum privind această nouă Constituție; speră că aceasta va fi urmată de alegeri parlamentare libere și corecte; reamintește faptul că cei aflați în posturi de conducere ar trebui să reflecteze asupra învățămintelor trase din experiența guvernelor egiptene anterioare;

6.  îi îndeamnă pe liderii egipteni să trateze problema instabilității economice în paralel cu cea a instabilității politice; consideră că clasa conducătoare egipteană trebuie să realizeze o reformă economică și să depună eforturi pentru a instaura stabilitatea democratică în Egipt pentru a reface economia turistică a Egiptului;

7.  îndeamnă UE și statele sale membre să furnizeze în continuare sprijin și asistență tehnică ONG-urilor egiptene și să coopereze cu acestea pentru a crește gradul de informare în privința societății civile și a consolida cultura acțiunilor civice și activitățile societății civile în țară, toate acestea fiind elemente cruciale pentru o democrație profundă și durabilă;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant/Vicepreședinte al Comisiei, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și parlamentului și guvernului Republicii Arabe Egipt.