Propunere de rezoluţie - B7-0428/2013Propunere de rezoluţie
B7-0428/2013

    PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la situația din Siria

    10.9.2013 - (2013/2819(RSP))

    depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
    în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

    Hannes Swoboda, Véronique De Keyser, Libor Rouček, Pino Arlacchi, Saïd El Khadraoui, Ana Gomes, Roberto Gualtieri, Richard Howitt, Maria Eleni Koppa, María Muñiz De Urquiza, Raimon Obiols, Pier Antonio Panzeri, Joanna Senyszyn, Catherine Trautmann, Boris Zala în numele Grupului S&D

    Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0413/2013

    Procedură : 2013/2819(RSP)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    B7-0428/2013
    Texte depuse :
    B7-0428/2013
    Dezbateri :
    Texte adoptate :

    B7‑0428/2013

    Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Siria

    (2013/2819(RSP))

    Parlamentul European,

    –   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria, în special cea din 23 mai 2013 referitoare la situația refugiaților sirieni din țările învecinate[1],

    –   având în vedere declarația Președintelui Barroso dinaintea summitului G20 care a avut loc la Sankt Petersburg la 5 septembrie 2013;

    –   având în vedere declarațiile Înaltului Reprezentant, Catherine Ashton, în urma reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE de la Vilnius, din 7 septembrie 2013, cu privire la marea urgență cu care se impune o soluționare politică a conflictului sirian, din 23 august 2013, și cu privire la ultimele rapoarte privind utilizarea armelor chimice la Damasc, din 21 august 2013,

    –   având în vedere concluziile Consiliului și Declarația Consiliului referitoare la Siria din 27 mai 2013,

    –   având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite din 1945,

    –   având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

    –   având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,

    –   având în vedere Pactul internațional privind drepturile civile și politice din 1966,

    –   având în vedere Protocolul de la Geneva (la Convenția de la Haga) din 1925 privind interzicerea utilizării gazului asfixiant, otrăvitor sau a altor tipuri de gaz și a mijloacelor bacteriologice de purtare a războiului,

    –   având în vedere Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora (Convenția privind armele chimice) din 1993,

    –   având în vedere comunicatul final al reuniunii Grupului de acțiune pentru Siria („Comunicatul de la Geneva”) din 30 iunie 2012,

    –   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

    A. întrucât din martie 2011, peste 100 000 de persoane și-au pierdut viața în criza violentă din Siria provocată de reprimarea brutală a populației de către regim; întrucât numărul refugiaților sirieni a depășit cifra de două milioane, peste un milion de copii fiind forțați să fugă din țara lor natală; întrucât numărul persoanelor strămutate intern în Siria depășește cifra de 5 milioane;

    B.  întrucât, la 21 august 2013, în urma utilizării armelor chimice în regiunea Ghouta din Damasc au fost uciși sute de civili, printre care numeroși copii; întrucât această acțiune, în cazul în care este confirmată de inspectorii ONU, este cea mai gravă acțiune de ucidere în masă cu ajutorul armelor chimice de la atacul comis de forțele fostului dictator irakian Saddam Hussein împotriva orașului kurd Halabja și a altor sate kurde din nordul Irakului; întrucât acest atac a fost urmat de bombardamente intense întreprinse de armata siriană în aceeași zonă în zilele care au urmat utilizării armelor chimice;

    C. întrucât guvernul din Siria a fost de acord, la 25 august 2013, la patru zile după atacul chimic, ca inspectorii ONU să efectueze o vizită la fața locului; întrucât asupra echipei de inspectori a ONU s-au tras mai multe ori focuri de armă de către lunetiști neidentificați la data de 26 august, fapt care a determinat noi întârzieri în derularea investigației; întrucât inspectorii ONU au părăsit Siria la 31 august; întrucât Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a îndemnat echipa de inspectori să își prezinte constatările cât mai curând posibil; întrucât, însă, mandatul misiunii de inspecție a ONU este limitat la a stabili dacă au fost utilizate sau nu arme chimice, fără însă a se pune problema cine a fost responsabil de această acțiune;

    D. întrucât, la 4 septembrie 2013, Comitetul pentru afaceri externe din cadrul Senatului SUA a votat pentru autorizarea unor atacuri militare limitate împotriva regimului sirian timp de 60 de zile, cu posibilitatea unei extinderi de 30 de zile după consultarea Congresului, însă fără a se recurge la trupele terestre americane;

    E.  întrucât statele membre ale UE au adoptat poziții divergente cu privire la o posibilă intervenție militară internațională în Siria; întrucât la 29 august 2013, parlamentul Regatului Unit a respins o moțiune a guvernului privind autorizarea provizorie a intervenției militare;

    F.  întrucât Uniunea Europeană a acceptat Coaliția națională a forțelor de opoziție și a forțelor revoluționare siriene ca reprezentant legitim al poporului sirian și a salutat declarația acesteia din 20 aprilie 2013, în care au fost expuse principiile unui stat sirian democratic, pluralist și favorabil incluziunii, care respectă drepturile omului, inclusiv drepturile minorităților religioase și etnice, și statul de drept, respingând extremismul și exprimând angajamentul de a garanta securitatea armelor chimice prezente în țară, precum și de a sprijini eforturile internaționale în materie de neproliferare și de a respecta obligațiile internaționale ale țării cu privire la această chestiune; întrucât, însă, grupurile de opoziție siriene suferă în continuare din cauza diviziunilor și fragmentărilor interne semnificative;

    G. întrucât criza violentă din Siria reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea și securitatea din întreaga regiune a Orientului Mijlociu și chiar dincolo de aceasta;

    H. întrucât, în concluziile sale din 27 mai 2013, Consiliul Afaceri Externe a condamnat atrocitățile comise de regimul sirian care, potrivit raportului Comisiei independente de anchetă, reprezintă crime împotriva umanității și, de asemenea, a deplâns abuzurile grave, inclusiv crimele de război, care au fost comise de grupările armate antiguvernamentale și prezentate în raportul comisiei susmenționate, adăugând că aceste abuzuri nu au avut intensitatea și amploarea actelor comise de forțele regimului și de milițiile afiliate; întrucât Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a condamnat crimele împotriva umanității comise în regiunea Ghouta din Damasc la 21 august;

    I.   întrucât în cadrul Consiliului Afaceri Externe de la 27 mai 2013 s-a convenit reînnoirea regimului de sancțiuni împotriva Siriei și s-a luat act de angajamentul statelor membre ca orice vânzare, furnizare, transfer sau export de echipamente militare sau de echipamente care pot fi utilizate pentru represiuni interne în țară să fie destinate Coaliției naționale a forțelor de opoziție și a forțelor revoluționare siriene și să fie menite pentru protejarea civililor, oferindu-se garanții împotriva utilizării abuzive a autorizațiilor emise, în special în ceea ce privește utilizatorii finali și destinația finală a livrării;

    J.   întrucât Uniunea Europeană a oferit peste 1,3 miliarde de euro ca ajutor umanitar destinat persoanelor din Siria și din țările învecinate care suferă din cauza conflictelor violente persistente;

    K. întrucât Consiliul de Securitate al ONU rămâne forul legitim pentru soluționarea conflictelor internaționale majore; întrucât, însă, acest for continuă să fie paralizat de către Rusia și China în ceea ce privește adoptarea unui răspuns adecvat la criza și catastrofa umanitară din Siria;

    L.  întrucât la 9 septembrie 2013, Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a salutat propunerea privind predarea armelor chimice de către regimul sirian comunității internaționale, în vederea distrugerii lor; întrucât acesta a afirmat, de asemenea, că analizează posibilitatea de a îndemna Consiliul de Securitate să solicite transferul imediat al acestor arme și al stocurilor de precursori chimici în locuri din interiorul Siriei unde pot fi depozitate și distruse în condiții de siguranță,

    1.  condamnă în modul cel mai ferm uciderea în masă a civililor în cadrul atacurilor chimice din 21 august 2013 în regiunea Ghouta din Damasc, soldate cu moartea a sute de civili, printre care numeroși copii;

    2.  subliniază faptul că, deși diferite surse par să indice faptul că regimul sirian este responsabil de acest atac, orice măsură ulterioară ar trebui luată numai pe baza constatărilor care decurg din investigația ONU;

    3.  subliniază faptul că folosirea dovedită a armelor chimice, în special împotriva civililor, reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional, o crimă de război și o crimă împotriva umanității, ceea ce impune un răspuns clar și ferm, pentru a clarifica faptul că astfel de crime sunt inacceptabile, astfel încât să se evite orice utilizare ulterioară a armelor chimice în Siria sau oriunde altundeva;

    4.  subliniază faptul că, pentru a se ajunge la un răspuns care să se bucure de un larg sprijin internațional, Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să își îndeplinească responsabilitatea și să formuleze o poziție comună privind criza din Siria, inclusiv pentru a preveni orice utilizare ulterioară a armelor chimice în cadrul conflictului; invită Rusia și China, în mod deosebit, să își asume responsabilitatea care le revine în această privință, cu scopul de a asigura legalitatea internațională; solicită, în plus, ca, înainte de a se recurge la alte măsuri, să se intensifice coordonarea cu partenerii naționali și supranaționali din regiune, în special cu Liga Arabă;

    5.  sprijină propunerea ca armele chimice deținute de regimul sirian să fie puse sub control internațional, în vederea distrugerii lor, și solicită guvernului sirian, în acest context, să predea toate armele sale chimice comunității internaționale și să semneze și să ratifice fără întârziere Convenția privind armele chimice;

    6.  este convins de faptul că o soluție pe termen lung la criza actuală din Siria poate fi găsită numai prin intermediul unui proces politic condus de poporul sirian, susținut de comunitatea internațională; continuă să sprijine, în acest spirit, eforturile Uniunii Europene și ale statelor membre ale acesteia, precum și ale Reprezentantului Special Comun al ONU și al Ligii Arabe, Lakhdar Brahimi, depuse în vederea realizării de progrese în cadrul procesului Geneva II și al Consiliului de Securitate al ONU;

    7.  își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește diviziunile interne semnificative care persistă în cadrul opoziției siriene și fragmentarea acesteia, precum și intensificarea violențelor motivate religios sau etnic care au loc în țară; încurajează Coaliția națională a forțelor de opoziție și a forțelor revoluționare siriene să joace un rol de lider în crearea unui front al opoziției mai unit, mai favorabil incluziunii și mai bine organizat, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, și solicită un sprijin suplimentar din partea UE pentru coaliție în acest context;

    8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la implicarea grupurilor extremiste și a actorilor nestatali străini în criza din Siria și cu privire la posibila extindere a violențelor în țările învecinate, ceea ce reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea și securitatea din Orientul Mijlociu și dincolo de acesta;

    9.  subliniază că asigurarea faptului că ajutorul umanitar și asistența ajung la cei care au nevoie de bunuri și servicii de bază ca urmare a crizei violente din Siria - atât în țară, cât și în țările învecinate, în special Irak, Iordania, Liban și Turcia - trebuie să fie o prioritate imediată pentru comunitatea internațională și Uniunea Europeană; invită toate părțile implicate în conflict să faciliteze acordarea de ajutor umanitar și asistență prin toate canalele posibile, inclusiv dincolo de frontiere și liniile de conflict, și să garanteze siguranța tuturor cadrelor medicale și a lucrătorilor umanitari;

    10. solicită o politică europeană comună, atât la nivelul Uniunii, cât și al statelor membre, pentru abordarea situației celor peste două milioane de refugiați din Siria; subliniază faptul că orice escaladare sau intensificare suplimentară a acestui conflict violent ar duce la o creștere a numărului de refugiați, ca o amenințare suplimentară la adresa stabilității și securității în regiune; solicită să se acorde o atenție specială situației palestinienilor care trăiesc în Siria și care sunt prinși în mijlocul violențelor, fără a avea acces în Iordania sau Liban;

    11. își reiterează apelul privind crearea unor refugii sigure de-a lungul frontierei turco-siriene, și, dacă e posibil, în Siria, precum și crearea de coridoare umanitare de către comunitatea internațională; invită, din nou, toate țările să își respecte promisiunile făcute în cadrul conferinței donatorilor care a avut loc în Kuweit, la 30 ianuarie 2013;

    12. subliniază că criza din Siria impune o abordare comună coerentă din partea statelor membre ale UE; îndeamnă, prin urmare, Înaltul Reprezentant, Catherine Ashton, să convoace o reuniune extraordinară a Consiliului Afaceri Externe pentru discutarea situației actuale, a asistenței umanitare acordate de UE persoanelor strămutate intern în Siria și refugiaților din Siria, a unor măsuri suplimentare care ar putea fi adoptate de Uniune pentru sprijinirea forțelor democratice din opoziția siriană și a mijloacelor disponibile pentru purtarea unui dialog cu principalii actori internaționali, printre care Rusia și Iran;

    13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Congresului și Președintelui Statelor Unite, parlamentului și guvernului Republicii Populare Chineze, parlamentului și guvernului Federației Ruse, parlamentului și guvernului din Irak, parlamentului și guvernului din Iordania, parlamentului și guvernului din Liban, parlamentului și guvernului din Turcia, Coaliției naționale a forțelor de opoziție și a forțelor revoluționare siriene, precum și guvernului și parlamentului Siriei.