Propunere de rezoluţie - B7-0584/2013Propunere de rezoluţie
B7-0584/2013

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la pregătirile pentru reuniunea Consiliului European (19-20 decembrie 2013)

9.12.2013 - (2013/2626(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Martin Callanan în numele Grupului ECR

Procedură : 2013/2626(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0584/2013

B7‑0584/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la pregătirile pentru reuniunea Consiliului European (19-20 decembrie 2013)

(2013/2626(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât politica în domeniul apărării intră în sfera de competență a statelor membre;

B.  întrucât este necesar să se consolideze legitimitatea democratică a propunerii Comisiei de instituire a „unei uniuni economice și monetare profunde și veritabile”, după cum se subliniază în proiectul preliminar, implicând îndeaproape în procesul legislativ în curs și în elaborarea oricăror modificări viitoare ale tratatelor și prin utilizarea procedurii legislative adecvate atât parlamentele naționale, îndeosebi cele din zona euro, cât și Parlamentul European;

C. întrucât progresul către o UEM profundă și veritabilă ar trebui să respecte dorința statelor membre care au dreptul de a nu introduce moneda euro pentru a-și păstra monedele naționale proprii;

D. întrucât Europa se află într-o competiție mondială, în care doar economiile competitive vor reuși să creeze locuri de muncă și să crească nivelul de trai al cetățenilor lor;

E.  întrucât Uniunea Europeană se confruntă cu o profundă criză de competitivitate într-o economie globală caracterizată de tot mai multe provocări,

POLITICA DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ

1.  subliniază faptul că politica de apărare ar trebui să rămână în primul rând de competența statelor membre, să fie dirijată de consensul dintre guverne și nu de instituțiile UE; reamintește faptul că UE nu dispune și nu creează forțe militare suplimentare;

2.  îndeamnă UE să se concentreze pe dezvoltarea capacităților sale civile, care ar putea suplimenta capacitățile militare ale NATO și ale coalițiilor ad-hoc, mai curând decât să creeze structuri militare, instituții și strategii scumpe și redundante în cadrul PSAC;

3.  are convingerea că aliații europeni ar trebui să dispună de capacități militare îmbunătățite, ușor de desfășurat și interoperabile pentru a contribui, în primul rând, la capacitățile NATO; consideră că țările care nu dispun de astfel de capacități ar putea să beneficieze de punerea în comun și de partajarea capacităților; consideră că ceea ce se numește în mod eronat „grupări tactice de luptă ale UE” ar putea fi transformate într-un instrument util de instruire și interoperabilitate;

4.  subliniază că este important să se susțină o bază tehnologică și industrială puternică în țările europene, deoarece aceasta constituie un element-cheie pentru capacitatea națiunilor europene de asigura securitatea cetățenilor săi și de a-și îndeplini obligațiile internaționale;

5.  avertizează că criza economică și a datoriilor a avut impact asupra bugetelor pentru apărare și a constituit încă o scuză pentru reducerea capacităților naționale; prin urmare, evidențiază nevoia din ce în ce mai mare a evitării duplicării costisitoare și risipitoare de către UE a capacităților care există deja la nivelul NATO; și solicită aliaților europeni să respecte cerința NATO de a cheltui minimum 2% din PIB pentru apărare;

6.  ia act cu regret de întârzierile considerabile în transpunerea directivei din 2009 și cere Comisiei să acorde o atenție deosebită barierelor de pe piață care există în continuare în domeniul achizițiilor nestrategice; laudă statele membre care au luat deja măsuri în această privință și progresele înregistrate;

UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ

7.  ia act de progresele din ce în ce mai mari realizate în ultimul an în punerea în aplicare a reformelor necesare pentru a îmbunătăți funcționarea UEM și cere statelor membre să depună eforturi pentru consolidarea situației lor bugetare;

8.  constată că criza economică nu s-a atenuat; subliniază că este extrem de important să se continue o consolidare a finanțelor publice favorabilă creșterii economice; subliniază nevoia de a continua procesul de reforme structurale profunde și durabile, centrate pe flexibilitatea pieței muncii, pe eficacitatea sistemelor sociale și a administrației publice, pe un sistem bancar sănătos și pe stabilitatea piețelor financiare;

9.  recunoaște că este necesar să se îmbunătățească funcționarea UEM, în special în ceea ce privește consolidarea responsabilității democratice și ruperea legăturii dintre bănci și entitățile suverane, evitând astfel ca contribuabilii europeni să plătească consecințele viitoarelor crize din sectorul financiar; avertizează totuși că regulamentul financiar are un efect grav și nedorit asupra întreprinderilor în calitate de utilizatori finali, a fondurilor de pensii și altor factori ai economiei reale; solicită să se sporească vigilența pentru a garanta că regulamentul financiar este eficient și orientat în așa fel încât să reducă la minimum consecințele în materie de costuri pentru cei care se bazează pe industria serviciilor financiare și nu să suprime competitivitatea întreprinderilor și a instituțiilor financiare;

10. reafirmă faptul că guvernanța UEM nu trebuie să afecteze prerogativele parlamentelor naționale și ale Parlamentului European, îndeosebi în cazurile în care se preconizează un transfer de suveranitate; subliniază că un grad corespunzător de legitimitate și de răspundere impune luarea de decizii democratice și trebuie asigurat la un nivel adecvat pe plan național și în UE de către parlamentele naționale și, respectiv, de către Parlamentul European; încurajează organizarea de referendumuri în statele membre în care dispozițiile constituționale permit acest lucru, pentru a consolida legitimitatea democratică;

11. solicită ca procesul de coordonare a politicilor economice din cadrul UEM să fie conceput în mod atent, iar Comisia să își prezinte avizul privind principalele reforme ale politicii economice în fața parlamentului statului membru vizat, la cererea acestuia, și să își justifice toate recomandările de ajustări ale reformelor propuse, înainte ca parlamentul statului membru respectiv să procedeze la un vot cu majoritate simplă pentru a adopta sau respinge avizul Comisiei;

12. subliniază faptul că participarea în cadrul oricărui instrument de convergență bazat pe finanțarea condiționată a activităților de reformare ar trebui să fie strict voluntară, atât pentru statele membre din zona euro, cât și pentru statele membre care nu fac parte din zona euro; sugerează utilizarea articolului 352 din TFUE ca temei juridic pentru orice mecanism de sprijin financiar în cadrul unui astfel de instrument;

13. subliniază că punerea în aplicare a măsurilor deja aprobate trebuie să prevaleze în fața oricărei noi propuneri; îndeamnă Comisia să justifice, pe baza unei evaluări de impact externe și independente, valoarea adăugată a oricărei noi propuneri în domeniul guvernanței economice, în special în cazurile în care se prevede un transfer de suveranitate;

14. consideră că UE și UEM nu pot fi sustenabile din punct de vedere democratic în absența unei descentralizări a competențelor în direcția parlamentelor naționale; sugerează ca, în plus față de sistemul existent de „cartonașe galbene”, să existe un sistem de „cartonașe roșii” prin care parlamentele naționale să determine Comisia să retragă propunerile legislative nedorite;

15. solicită Comisiei să repertorieze evoluțiile instituționale viitoare pe care le consideră necesare în următoarele douăsprezece luni pentru a crea o arhitectură mai solidă a UEM și să le comunice de îndată legiuitorilor, pentru a se asigura respectarea dreptului consolidat de care beneficiază parlamentele naționale de a verifica conformitatea acestor propuneri cu principiile subsidiarității și proporționalității;

POLITICA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ

16. sprijină o strategie de creștere al cărei obiectiv este asigurarea existenței cadrului politic potrivit pentru a le permite întreprinderilor și antreprenorilor să prospere prin crearea de locuri de muncă, generarea de bunăstare și creșterea nivelului de trai; ia act de faptul că Strategia Europa 2020 a stabilit o traiectorie pentru viitor, însă regretă faptul că nu a existat voința politică necesară pentru a oferi un stimulent suficient care să asigure implementarea deplină a acesteia; subliniază importanța creării unui cadru care să încurajeze toate sectoarele economiei să se redreseze și să progreseze, cu accent deosebit pe producție și servicii;

17. este deosebit de preocupat de nivelurile ridicate (și în creștere) ale șomajului în UE-28, șomajul în rândul tinerilor înregistrând niveluri record; cere activarea politicilor de încurajare a persoanelor care își caută un loc de muncă să reintre pe piața muncii și realizarea reforme structurale pentru creșterea concurenței, reducerea costurilor muncii, creșterea productivității și promovarea mobilității în câmpul muncii, pentru a consolida creșterea și pentru a impulsiona crearea de locuri de muncă în UE;

18. invită Comisia ca, în cadrul verificării caracterului adecvat, să identifice domeniile în care există sarcini excesive, inconsecvențe și măsuri ineficiente, în special în domeniul legislației privind ocuparea forței de muncă, sănătatea și siguranța, care reprezintă obstacole în calea oportunităților de creștere ale întreprinderilor, în special ale IMM-urilor;

19. salută acordul cu Consiliul privind reforma majoră a achizițiilor publice, care va fi aprobată de Parlament în ianuarie; insistă ca statele membre să înceapă fără întârziere procesul de transpunere a acestor reforme semnificative pentru a maximiza beneficiile derivate din deschiderea pieței către IMM-uri, introducând instrumente de e-achiziții, asigurând o mai bună aliniere a achizițiilor publice și încurajând soluțiile inovatoare; atrage atenția în special asupra potențialului de inovare prin introducerea încă din fazele incipiente a noului instrument pentru parteneriatele inovatoare;

20. este de acord cu evaluarea Comisiei conform căreia piața unică are un potențial neexploatat considerabil și cere, prin urmare, statelor membre să pună în aplicare de urgență legislația deja convenită; atrage atenția în special asupra potențialului de creștere al pieței serviciilor, pe care Parlamentul l-a subliniat în mod constant într-o serie de rapoarte; cere Consiliului și Comisiei să depună eforturi mult mai mari în acest domeniu;

21. ia act de faptul că pe piața unică pentru bunuri există în continuare bariere inutile și restrictive deoarece obligația de recunoaștere reciprocă cuprinsă în „pachetul bunuri” este în mod constant ignorată de autoritățile statelor membre; laudă Comisia pentru acțiunea sa specifică realizată în prezent, care are scopul de a elimina aceste încălcări, în special în ceea ce privește produsele din construcții; ia act, de asemenea, de faptul că organismele standard trebuie să respecte regulile pieței unice și nu ar trebui să construiască noi bariere pentru piața unică pentru bunuri prin instituirea de noi standarde restrictive;

22. salută recomandările detaliate ale Consiliului European privind finalizarea pieței unice digitale și este dezamăgit de faptul că Comisia nu a completat acest angajament cu un plan de acțiune specific, conform invitației Parlamentului; atrage atenția asupra Rezoluției Parlamentului din 4 iulie 2013 referitoare la finalizarea pieței digitale unice[1], în care s-au cerut servicii de bandă largă, identificare electronică și semnătură electronică și confirmă că ar putea fi elaborat un plan de acțiune cuprinzător cu obiectivele adecvate pentru statele membre:

23. este de acord cu opinia Comisiei conform căreia regulamentul european ar trebui să fie elaborat cu atenție, pentru a avea eficacitate maximă și poveri minime pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mai mici; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că propunerile recente ale Comisiei au fost prezentate Parlamentului și Consiliului însoțite de analize de impact extrem de slabe și de justificări mediocre, după cum se confirmă prin evaluările publice realizate de Comitetul de evaluare a impactului al Comisiei; consideră că Comisia a devenit nejustificat de mulțumită de sistemul său de evaluare a impactului și solicită o analiză atentă a eficacității sale înainte de noul mandat, care trebuie să țină seama de nevoia de a consolida procesul prelegislativ și de dezvoltare a politicilor, conform recomandărilor din raportul Curții de Conturi privind funcționarea evaluărilor de impact; în plus, cere Comisiei să acorde prioritate creșterii și competitivității și să își actualizeze periodic obiectivele de reducere a sarcinilor reglementare; sprijină cu tărie activitatea din cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) și tabloul de bord privind IMM-urile; cere Comisiei o actualizare rapidă cu privire la progresele înregistrate în acțiunile vizând primele zece regulamentele ale UE care impun cele mai multe sarcini, regulamente identificate în comunicările sale recente;

24. apreciază eforturile Comisiei de a simplifica și îmbunătăți respectarea obligațiilor fiscale în statele membre ale UE prin introducerea unei declarații standard privind TVA, care se presupune că va reduce sarcinile administrative cu până la 15 miliarde de euro pe an, și invită statele membre să transpună fără întârziere directiva din domeniu în dreptul lor intern;

25. salută oportunitatea de a revizui Directiva privind societățile-mamă și filialele acestora în vederea asigurării unei protecții împotriva planificării fiscale agresive în UE;

26. invită statele membre și Comisia să-și unească eforturile cu țările și instituțiile partenere în vederea actualizării, precizării și aplicării în mod regulat a definiției OCDE a paradisurilor fiscale, pentru a asigura condiții echitabile de concurență și respectarea la nivel general a unor standarde comune la nivel mondial;

27. invită Comisia să prezinte anual un raport Parlamentului și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în UE și la nivel global cu privire la combaterea fraudei și a evaziunii fiscale, precum și a planificării fiscale agresive și să publice pe site-ul său web exemple concrete de cele mai bune practici în acest domeniu;

ALTE PUNCTE

Grupul operativ pentru Mediterana

28. este profund preocupat de criza umanitară în curs și de tulburările politice din Africa de Nord, ce pun mari presiuni pe țările vecine și determină un mare număr de refugiați să continue să solicite azil în UE;

29. salută instituirea Grupului operativ pentru Mediterana; de asemenea, cere tuturor participanților să conlucreze pentru a oferi soluții practice și ușor de aplicat, care beneficiază de suportul larg al statelor membre, pentru a preveni repetarea tragediilor recente de pe mare, pentru a contribui la construirea democrației și stabilității în regiunea Africii de Nord și pentru a scădea presiunile de azil asupra UE;

30. cere Comisarului pentru afaceri interne să sublinieze ce acțiuni realizează pentru a încuraja depunerea unor eforturi mai mari pentru a combate contrabanda și traficul în Africa de Nord, în alte țări de tranzit și în țările-cheie de origine;

31. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European și Comisiei.