PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Sudanul de Sud
13.1.2014 - (2014/2512(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Charles Tannock, Ryszard Antoni Legutko, Ryszard Czarnecki în numele Grupului ECR
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0018/2014
B7‑0021/2014
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Sudanul de Sud
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Sudanul de Sud,
– având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 24 decembrie 2013 și 2 ianuarie 2014 privind situația din Sudanul de Sud,
– având în vedere declarația Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile omului din 24 decembrie 2014 prin care acesta îndeamnă factorii de conducere din Sudanul de Sud să reducă actele de violență îngrijorătoare împotriva civililor,
– având în vedere declarația Secretarului General al ONU din 18 decembrie 2013,
– având în vedere raportul OCHA asupra situației la data de 7 ianuarie 2014 – Raportul nr. 8 privind criza din Sudanul de Sud,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,
– având în vedere Acordul de la Cotonou revizuit,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, după ani îndelungați de război civil cu partea de nord și ca urmare a referendumului din ianuarie 2011, Republica Sudanul de Sud a devenit un stat independent la 9 iulie 2011;
B. întrucât Sudanul de Sud este statul cel mai nou din lume, situat în centrul Africii, mărginit de șase state și bogat în petrol, dar în același timp și una dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni ca urmare a deceniilor de război civil;
C. întrucât, de la declararea independenței, Sudanul de Sud este sfâșiat de lupte interne intense în statul Jonglei și de conflicte de-a lungul graniței comune cu Sudanul;
D. întrucât guvernul din Sudanul de Sud a luat măsuri în vederea dezvoltării structurilor sale juridice și instituționale, dar nu a ratificat încă tratatele principale în domeniul drepturilor omului;
E. întrucât semnele de conflict în interiorul partidului aflat la guvernare „Mișcarea Populară de Eliberare a Sudanului” (MPES) au apărut atunci când președintele Salva Kiir, aparținând grupului etnic Dinka, care reprezintă grupul cel mai numeros din stat, a acuzat soldații fideli fostului vice-președinte Riek Machar de organizarea unei tentative de lovitură de stat, fapt negat de dl Machar;
F. întrucât ciocnirile au început la 15 decembrie 2013 în capitala Juba și s-au extins în decurs de câteva zile către numeroase alte regiuni din țară;
G. întrucât se consideră că peste 1000 de persoane și-au pierdut viața în ciocnirile din Sudanul de Sud;
H. întrucât, în ciuda asigurărilor din 18 decembrie 2013 cu privire la gradul îmbunătățit de securitate, siguranța civililor rămâne un motiv de îngrijorare, și întrucât au fost raportate execuții extrajudiciare de mari proporții și agresarea civililor pe baza originii etnice, precum și detenții arbitrare;
I. întrucât, începând cu 15 decembrie 2013, aproximativ 200 000 de persoane au fost strămutate intern pe teritoriul Sudanului de Sud ca urmare a crizei actuale, iar aproximativ 60 000 de persoane se adăpostesc în tabere ONU pe teritoriul țării,
1. constată că atât Sudanul, cât și Sudanul de Sud se bazează pe veniturile din petrol, care reprezintă 98% din bugetul Sudanului de Sud, ambele părți aflându-se în dezacord cu privire la împărțirea echitabilă a resurselor petroliere ale fostului stat unitar;
2. evidențiază faptul că rapoartele de presă din 10 ianuarie 2014 indicau că armata Sudanului de Sud a anunțat eliberarea orașului Bentiu de sub forțele rebele, recâștigând controlul asupra unei regiuni bogate în petrol a cărei producție a fost sistată ca urmare a luptelor de la începutul lunii ianuarie;
3. subliniază faptul că, în urma eforturilor de mediere din partea țărilor din Africa de Est, cele două părți s-au întâlnit în Addis Abeba, Etiopia, în vederea unor discuții privind încetarea ostilităților ca prim pas în rezolvarea conflictului;
4. constată că accesul forțelor umanitare continuă să fie îngreunat de ostilitățile în desfășurare;
5. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că accesul la alimente rămâne limitat pentru persoanele care sunt adăpostite în taberele ONU de pe teritoriul țării;
6. subliniază că violențele și strămutarea au condus la pierderea mijloacelor de trai, în special sursele alimentare;
7. își exprimă regretul cu privire la faptul că optimismul dobândit în cadrul mișcării pentru independență din 2011 s-a irosit ca urmare a luptelor interetnice dintre numeroase grupări din Sudanul de Sud, fapt ce împiedică crearea de structuri democratice de durată, de pe urma cărora să beneficieze toți cetățenii statului;
8. își exprimă deosebita îngrijorare cu privire la viitorul nesigur al Sudanului de Sud, dacă facțiunile aflate în competiție și grupurile de interes nu reușesc să închege o identitate națională veritabilă care să pună interesul național pe primul loc;
9. își exprimă îngrijorarea cu privire la corupția larg răspândită în sânul societății Sudanului de Sud, inclusiv discriminarea regională și cea bazată pe criterii etnice; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea, cu privire la faptul că astfel de cazuri de corupție dăunează perspectivelor de instituire a unei democrații libere și echitabile, a stabilității și a creșterii economice;
10. constată că o serie de agenții umanitare străine s-au retras deja din Sudanul de Sud, iar cele care au rămas depun eforturi pentru a face față nevoilor persoanelor strămutate; constată, de asemenea, că aceste agenții umanitare nu pot ajunge în multe regiuni în care se preconizează că se află zeci de mii de persoane care așteaptă ajutor sau care se deplasează în căutare de ajutor;
11. salută faptul că ONU a pus la dispoziție 15 milioane USD din fondul său de reacție rapidă pentru operațiuni umanitare de urgență în Sudanul de Sud; cu toate acestea, constată că, în ciuda acestui progres, ar putea fi nevoie de aproximativ opt săptămâni până când cele 5 500 de forțe ONU suplimentare de menținere a păcii și echipamentul acestora sunt desfășurate pe teren;
12. consideră că originile acestui conflict sunt mult mai profunde, iar soluția nu poate fi găsită decât prin intermediul dialogului imediat dintre cele două părți și o reconciliere veritabilă;
13. consideră cu fermitate că, deși concilierea politică între părțile aflate în conflict este crucială pe termen lung, situația privind siguranța imediată rămâne critică, în special pentru miile de persoane strămutate intern care ar fi avut nevoie de protecția ONU, aspect care trebuie, de asemenea, abordat;
14. solicită tuturor părților implicate să permită accesul imediat și necondiționat al forțelor umanitare către toate persoanele aflate în dificultate, în special zecile de mii de bărbați, femei și copii din Sudanul de Sud care reprezintă adevăratele victime ale acestui conflict violent;
15. invită puterile regionale să coopereze în vederea identificării unei soluții politice pașnice și pe termen lung la actualul conflict;
16. invită clasele politice să își pună propriile interese pe locul doi și să guverneze în interesul tuturor locuitorilor din Sudanul de Sud;
17. solicită încetarea imediată a ostilităților, a violenței îndreptate către populațiile civile și tragerea la răspundere a tuturor celor responsabili de comiterea de abuzuri împotriva drepturilor omului;
18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant Catherine Ashton, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, instituțiilor Uniunii Africane, guvernului din Sudan, președintelui Sudanului, Adunării Parlamentare ACP-UE și statelor membre.