PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitor la Raportul pe 2013 privind progresele realizate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
28.1.2014 - (2013/2883(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Richard Howitt în numele Comisiei pentru afaceri externe
B7‑0073/2014
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Raportul pe 2013 privind progresele realizate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Parlamentul European,
– având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE și concluziile Consiliului European la încheierea reuniunilor din 13 decembrie 2012 și din 27-28 iunie 2013,
– având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,
– având în vedere Rezoluțiile 845 (1993) și 817 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU și Rezoluția 47/225 a Adunării Generale a ONU, precum și Acordul interimar din 13 septembrie 1995,
– având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar,
– având în vedere raportul Comisiei din 16 aprilie 2013 intitulat „Punerea în aplicare a reformelor în cadrul dialogului la nivel înalt privind aderarea și promovarea unor relații de bună vecinătate” (COM(2013)0205), raportul său pe 2013 privind progresele înregistrate (SWD(2013)0413) și comunicarea sa din 16 octombrie 2013 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2013-2014” (COM(2013)0700),
– având în vedere acordul dintre partidele politice din data de 1 martie 2013, raportul final al comisiei de anchetă din 26 august 2013 și memorandumul de înțelegere din 16 septembrie 2013,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la această țară, inclusiv Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la extindere: politici, criterii și interese strategice ale UE”[1],
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Consiliul European a hotărât, pentru al cincilea an consecutiv, să nu înceapă negocierile de aderare cu această țară, în pofida recomandării pozitive a Comisiei în această privință; întrucât această nouă amânare se adaugă la frustrările crescânde ale opiniei publice din țară în legătură cu impasul procesului de integrare în UE și riscă să exacerbeze problemele și tensiunile interne; întrucât chestiunile bilaterale nu ar trebui să reprezinte un obstacol în calea deschiderii oficiale a negocierilor de aderare, cu toate că aceste chestiuni ar trebui soluționate înainte de finalul procesului de aderare;
B. întrucât statul de drept, libertatea presei, cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate reprezintă părți esențiale ale procesului de extindere a UE;
C. întrucât problemele bilaterale ar trebui abordate în mod constructiv și cât mai devreme, luând în considerare principiile și valorile ONU și ale UE;
1. reiterează apelul adresat Consiliului de a stabili neîntârziat o dată pentru demararea negocierilor de aderare;
2. invită Grecia să își utilizeze președinția Uniunii Europene pentru stimularea procesului de integrare europeană a țării, reafirmându-și, astfel, angajamentul asumat în Agenda de la Salonic din 2003 și creând un mediu pozitiv pentru soluționarea diferendelor bilaterale în spiritul valorilor și principiilor europene; invită Președinția elenă să valorifice dinamica pozitivă a conducerii sale pentru a dezvolta noi inițiative în vederea depășirii actualului impas în care se află negocierile și în vederea găsirii unei soluții;
3. încurajează țara să consolideze reformele și să renunțe la politicile și la practicile care ar putea încă reprezenta obstacole pentru viitorul său european și să realizeze progrese reale în domenii-cheie, după cum se menționează în Concluziile Consiliului European și, mai exact, în declarațiile privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere; consideră că începerea negocierilor cu UE poate constitui un pas pozitiv în direcția soluționării conflictelor actuale cu vecinii țării, favorizând, în același timp, reforme suplimentare pentru îmbunătățirea situației din țară;
4. dată fiind recomandarea pozitivă a Comisiei și evaluarea sa pozitivă a rezultatelor dialogului la nivel înalt privind aderarea, avertizând, în același timp, cu privire la riscul unor regrese, regretă faptul că Consiliul European a decis să nu repete decizia sa din decembrie 2012 în a cărei concluzie împărtășea în mare parte opinia Comisiei, anticipa o posibilă decizie de începere a negocierilor de aderare în perioada următoarei președinții și observa că Comisia va întreprinde toată acțiunile pregătitoare necesare pentru a face posibil acest lucru;
5. subliniază faptul că întârzierea în continuare a deschiderii negocierilor de aderare generează un sacrificiu imprevizibil și tot mai mare pentru țară, precum și pentru stabilitatea regiunii; invită atât guvernul, cât și Comisia, să elaboreze o analiză cantitativă a costurilor sociale și economice potențiale, precum și a impactului și a riscurilor politice interne și regionale aferente unei situații în care Consiliul nu stabilește o dată pentru începerea negocierilor de aderare;
6. insistă asupra faptului că, în cadrul procesului de integrare, toate țările candidate și potențial candidate ar trebui să fie tratate pe baza propriilor merite;
7. fără a aduce atingere dificultăților majore cu care se confruntă țara, este de acord cu concluzia Comisiei în ceea ce privește faptul că țara prezintă un nivel ridicat de aliniere cu acquis-ul UE raportat la stadiul acesteia în procesul de aderare și că criteriile de la Copenhaga sunt îndeplinite în mod suficient pentru ca negocierile de aderare să înceapă; observă că, în conformitate cu procedurile UE, noii membri sunt admiși numai atunci când au îndeplinit toate cerințele; împărtășește opinia Comisiei, potrivit căreia deschiderea capitolelor 23 și 24 privind justiția, democrația și drepturile omului va impulsiona realizarea de progrese chiar în ceea ce privește acele aspecte asupra cărora anumite state membre și-au exprimat în mod special îngrijorările;
8. invită Consiliul European să susțină deschiderea procesului de examinare, în special în ceea ce privește capitolele 23 și 24; consideră că examinarea va contribui la încurajarea reformelor și va ajuta țara să facă față mai bine dificultăților iminente cu care se confruntă fiecare țară candidată, cum ar fi sporirea în continuare a eficacității statului de drept și a reformelor în domeniul justiției și al administrației publice, precum și consolidarea coeziunii interetnice;
9. salută îndeplinirea de către această țară a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de stabilizare și asociere și stadiul avansat al alinierii legislației la acquis; invită Consiliul să adopte recomandările Comisiei privind trecerea la cea de-a doua fază a punerii în aplicare a Acordului de stabilizare și asociere (ASA), în conformitate cu dispozițiile aplicabile din acesta;
10. subliniază că bunele relații cu țările învecinate constituie un pilon esențial în procesul de aderare la UE a acestei țări, și presupun și găsirea, sub auspiciile ONU, a unei soluții negociate acceptabile pentru ambele părți privind chestiunea numelui; ținând seama de minoritatea albaneză din țară și de aspectele bilaterale sensibile din relațiile cu alte țări învecinate, în special cu Grecia și cu Bulgaria, își reafirmă poziția, în acord cu opinia Comisiei în această privință, potrivit căreia chestiunile bilaterale ar trebui abordate cât mai curând posibil în procesul de aderare, într-un spirit constructiv și de vecinătate printr-un dialog intensiv și deschis, în spiritul unui viitor european comun și, de preferință, înaintea începerii negocierilor de aderare; reamintește că ar trebui evitate gesturile, acțiunile și declarațiile controversate care ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor de bună vecinătate; solicită obținerea unor rezultate mai vizibile în ceea ce privește cooperarea în vederea stabilirii unor relații de bună vecinătate între cele trei părți, Atena, Sofia și Skopje;
11. sprijină estimarea Comisiei, potrivit căreia continua lipsă de progrese din partea Consiliului European în ceea ce privește aderarea țării la UE va pune în pericol credibilitatea procesului de extindere a UE; subliniază că acesta va submina, de asemenea, climatul necesar pentru a încuraja măsurile de reformă legate de UE; ia act de faptul că însuși procesul de aderare favorizează finalizarea reformelor;
12. consideră că eșecul ambelor părți de a găsi o soluție reciproc acceptabilă și justă la diferendul referitor la denumirea țării timp de aproape 20 de ani, pune, de asemenea, sub semnul întrebării credibilitatea cadrului de realizare a acestui lucru, pentru care este extrem de important să se depună eforturi; observă că această situație există în pofida tuturor eforturilor depuse de mediatorul ONU și a realei voințe politice a ambelor părți în sensul găsirii unei soluții; își reafirmă, cu toate acestea, opinia potrivit căreia chestiunile bilaterale nu ar trebui invocate pentru a împiedica procesul de aderare la UE;
13. invită Grecia să își utilizeze Președinția UE, împreună cu toate interesele aferente din cadrul Comisiei, al Consiliului și al Parlamentului, și din țara însăși, pentru a imprima un nou impuls politic în eforturi sincere și veritabile de a găsi, fără întârziere, o soluție reciproc acceptată la problema denumirii țării; având în vedere hotărârea din 5 decembrie 2011 a Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995, consideră că conducerea țării și UE ar trebui să explice sistematic cetățenilor, înainte de referendumul pe această temă, beneficiile soluționării acestei probleme; salută întâlnirea și convorbirile avute de ministrul de Externe grec Evangelos Venizelos cu omologul său francez Laurent Fabius cu privire la această țară, în speranța că acest lucru reprezintă un semnal potrivit căruia alte evoluții pozitive ar putea să aibă loc în viitor în ce privește posibila soluționare a chestiunii numelui;
14. salută faptul că, în nouă luni, s-au desfășurat, într-o bună atmosferă, cinci întâlniri între grupuri de lucru din FYROM și Bulgaria; consideră că problemele comune, resimțite la nivel profund, de natură istorică, comunitară sau de alt fel dintre cele două țări sunt cel mai bine soluționate dacă se recurge la acest spirit al dialogului, inclusiv colaborarea cu mass media și cu sistemul juridic precum și cu alte autorități; solicită adoptarea unor măsuri semnificative în vederea ajungerii la un acord bilateral în timp util, ca un cadru adecvat în această privință;
15. reiterează îngrijorarea sa față de utilizarea argumentelor istorice în dezbaterea actuală cu vecinii, și își reiterează apelul pentru realizarea unor progrese pozitive în cadrul unor festivități comune prilejuite de evenimente și personalități istorice comune organizate împreună cu statele membre ale UE din vecinătate, deoarece acest lucru ar contribui la o mai bună înțelegere a istorie și la relații de bună vecinătate; încurajează tentativele de înființare a unor comitete mixte de experți în domeniul istoriei și educației, pentru a contribui la o interpretare obiectivă a istoriei, pentru a consolida cooperarea universitară și pentru a promova atitudini pozitive ale tinerilor față de vecinii lor; îndeamnă autoritățile să introducă materiale educative fără interpretări ideologice ale istoriei, care să urmărească îmbunătățirea înțelegerii reciproce;
16. felicită țara pentru menținerea rolului constructiv și a contribuției pozitive la cooperarea regională, îi salută participarea activă la inițiative regionale precum Inițiativa Central Europeană (ICE) și Inițiativa Regională pentru Migrație, Azil și Refugiați (MARRI); felicită țara pentru succesul președinției SEECP pe care a deținut-o în perioada iunie 2012 – iunie 2013 și salută, în acest sens, promovarea unei includeri generalizate ca o contribuție importantă la consolidarea în continuare a cooperării regionale;
17. solicită Comisiei și Consiliului să includă țara în noul cadru de cooperare macroregională din Europa de Sud-Est și anume Strategia macroregională și programul transnațional pentru mările Adriatică și Ionică;
18. insistă asupra faptului că implementarea cât mai deplină cu putință a recomandărilor comisiei parlamentare de anchetă în urma evenimentelor din 24 decembrie 2012 și respectarea memorandumului de înțelegere de către toate partidele, reprezintă condiții indispensabile pentru întoarcerea țării către o perspectivă euroatlantică; este mândru de rolul jucat de comisarul pentru extindere și de Parlamentul European însuși în facilitarea acordului de la 1 martie, dar recunoaște că este responsabilitatea partidelor politice să instituie cooperarea și dialogul reciproc și să respingă utilizarea boicoturilor, în interesul facilitării unei supravegheri legislative depline și independente a guvernului și al respectării normelor democratice europene; subliniază importanța măsurilor adoptate de guvern și de partidele politice în sensul îmbunătățirii relațiilor, în vederea menținerii stabilității politice;
19. salută concluziile misiunii OSCE/BIDDO de observare a alegerilor, potrivit cărora alegerile municipale din primăvară au fost administrate în mod eficient; împărtășește preocuparea cu privire la echilibrul aparițiilor în mass-media, cu privire la suprapunerea activităților de stat și de partid în ce privește utilizarea resurselor administrative, precum și cu privire la neregulile raportate în legătură cu înregistrarea alegătorilor din Pustec, Albania; sprijină pe deplin angajamentul guvernului de a îndeplini pe deplin recomandările OSCE/BIDDO referitoare la reforma electorală; subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare în vederea sporirii transparenței finanțării și responsabilității partidelor politice; solicită adoptarea unor măsuri pentru a se evita suprapunerea activităților de stat și de partid pe durata campaniilor electorale și pentru a asigura acordul tuturor partidelor în ceea ce privește un audit al registrului electoral;
20. subliniază necesitatea asigurării profesionalismului și a independenței administrației publice prin îmbunătățiri ale politicilor la toate nivelurile; consideră importantă consacrarea principiilor fundamentale ale transparenței, meritocrației și reprezentării echitabile într-un nou cadru juridic; invită guvernul să continue reformele necesare în acest sens, precum și în domeniile cheltuielilor și achizițiilor publice, având în vedere că acest lucru va avea efecte pozitive asupra calității guvernării;
21. solicită o consolidare a democrației prin intermediul unor alți pași decisivi în direcția descentralizării bugetului, exprimându-și regretul cu privire la reducerea acestui buget pe parcursul ultimului an, însă așteptând cu interes raportul de expertiză privind situația descentralizării, precum și salutând ponderea majorată a veniturilor la bugetul de bază al municipalităților, prin adoptarea altor măsuri de consolidare a respectului pentru autoguvernarea locală, în special în cazurile în care partidele aflate la putere pe plan local nu se află la putere la nivel național;
22. salută progresele înregistrate de celelalte țări din regiune în procesul de aderare la UE, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că o întârziere suplimentară a începerii negocierilor de aderare ar putea genera disparități excesive în regiune, care ar putea constitui riscuri suplimentare la adresa bunelor relații interetnice și crea un sentiment de neglijare pentru toți cetățenii macedoneni; condamnă toate formele de ultra-naționalism, în orice țară; solicită politici de combatere a discriminării și invită la toleranță în societate, indiferent de religie, de etnie sau de limbă;
23. susține apelul Comisiei în sensul finalizării revizuirii Acordului-cadru de la Ohrid și al punerii în aplicare a recomandărilor pe care acesta le conține;
24. ia act de faptul că un dialog politic mai susținut cu populația albaneză din țară reprezintă o contribuție importantă la stabilitatea și la cooperarea în regiune;
25. îndeamnă guvernul, mass-media, comunitatea academică, societatea civilă și toate părțile interesate pertinente să transmită populației semnale clare în sensul că discriminarea pe motive de identitate națională nu este tolerată în această țară, inclusiv în ceea ce privește sistemul de justiție, mass-media, ocuparea forței de muncă și oportunitățile sociale; subliniază importanța acestor acțiuni pentru integrarea diferitelor comunități etnice și pentru stabilitatea și integrarea europeană a țării;
26. regretă că nu au fost realizate progrese suplimentare în ceea ce privește educația integrată și că nu au fost alocate fonduri punerii în aplicare a strategiei privind educația integrată; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că tot mai puțini tineri, indiferent de etnie, par să stăpânească limba celorlalți; îndeamnă să se ia măsuri în această privință, pentru a se evita separarea și conflictul potențial de-a lungul liniilor etnice în rândul copiilor cu vârstă școlară; subliniază, în același timp, importanța promovării unei educații pe deplin bilingve cu titlu neobligatoriu; își menține îngrijorarea cu privire la separarea elevilor rromi în școli;
27. consideră că obstacolele din calea organizării unui recensământ conform unor standarde democratice optime ar putea fi parțial depășite prin instituirea unui registru de stare civilă, ca soluție temporară;
28. regretă degradarea reputației țării în ceea ce privește libertatea presei; împărtășește îngrijorarea Comisiei potrivit căreia salvgardarea libertății de exprimare, alături de o mass media variată și pluralistă, liberă de amestec din partea lumii politice, rămâne o provocare vitală pentru această țară; precizează, în acest sens, că absența pluralismului la nivelul mass-media este, în parte, un rezultat al publicității făcute de guvern; subliniază necesitatea asigurării independenței și sustenabilității societății publice de televiziune și de radiodifuziune, încurajând autoritățile să prevadă în legea privind mass-media mecanisme de protecție în această privință; consideră că actualul proiect de lege privind mass media ar trebui să facă obiectul unor consultări și dialoguri suplimentare, astfel încât să se ajungă la un acord asupra unor reforme de o asemenea importanță numai dacă există un sprijin larg al întregii comunități jurnalistice a țării; arată că sunt necesare mai multe eforturi pentru restabilirea și reconstruirea încrederii între guvern și comunitatea mass-mediei; susține inițiativa Institutului pentru Mass-media din țară, sprijinită de UE, de publicare a unei „cărți albeˮ privind consolidarea relațiilor între mass-media și societatea civilă; subliniază necesitatea intensificării eforturilor de apărare a drepturilor și a independenței personalului din mass-media; evidențiază necesitatea transparenței în ceea ce privește proprietatea în domeniul mass media;
29. evidențiază progresele realizate anterior în cadrul mesei rotunde dintre guvern și Asociația ziariștilor, bazându-se pe cunoștințele specializate ale reprezentantului special al OSCE pentru libertatea presei și consideră că reconvocarea mesei rotunde și îndeplinirea foii de parcurs aferente în direcția libertății de exprimare și asigurarea unui mediu de lucru corespunzător rămân în continuare principalul mecanism de realizare a progreselor necesare; recunoaște că o libertate de exprimare deplină poate fi realizată doar într-o societate în care există drepturi recunoscute de acces public la informații și în care există un spațiu public favorabil pentru dezbateri politice importante;
30. consideră că recentul caz al încarcerării jurnalistului Tomislav Kezarovski și alte cazuri, al căror rezultat ar trebui stabilit doar de către un organism judiciar independent în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, generează, totuși, preocupări în ceea ce privește posibila exercitare selectivă a justiției în țară, care ar trebui evitată de toate autoritățile competente prin măsuri eficiente;
31. ia act de noua lege a lustrației, dar și de îngrijorările exprimate de Comisia de la Veneția și de Comitetul de la Helsinki privind constituționalitatea și posibila utilizare necorespunzătoare a acestei legi;
32. încurajează autoritățile să recupereze din Serbia arhivele serviciilor secrete iugoslave și să includă în procesul de lustrație personalul serviciilor de informații și contrainformații; încurajează consolidarea mandatului Comisiei pentru verificarea datelor prin transferarea definitivă a tuturor documentelor necesare de la serviciile de informații și contrainformații la sediul comisiei;
33. reiterează recomandările din rezoluția sa anterioară privind capacitarea societății civile; îndeamnă guvernul să recunoască rolul important al societății civile, valoarea sa adăugată în cadrul dezbaterilor politice și îi solicită să implice în mod activ organizațiile societății civile (OSC) în dialogul privind elaborarea politicilor; subliniază rolul esențial pe care OSC-urile îl pot juca pentru ca procesul de integrare în UE să devină mai transparent, mai responsabil și mai cuprinzător; sugerează că inițiativele sectorului societății civile ar trebui sprijinite; salută implicarea societății civile în Grupul de lucru privind capitolul 23 înființat de ministerul de Justiție și încurajează toate ministerele să urmeze acest exemplu; încurajează o abordare pozitivă a propunerii de selectare a OSC-urilor ce vor participa la toate grupurile de lucru în cadrul programului național pentru acquis;
34. regretă progresele modeste și își exprimă îngrijorarea cu privire la întârzierile mari înregistrate în implementarea celei de-a doua strategii a guvernului pentru cooperarea cu societatea civilă și a planului de acțiune aferent; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de angajament față de aceasta și cu privire la lipsa de transparență a sprijinului bugetar pentru societatea civilă; consideră că parteneriatul pentru o guvernare deschisă asumat de către țară poate asigura un cadru corespunzător pentru îmbunătățirea situației; salută și încurajează utilizarea unor indicatori de evaluare a participării societății civile, astfel cum este prezentat chiar în Comunicarea Comisiei Europene din 12 septembrie 2012 privind „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabileˮ (COM(2012)0492);
35. reiterează apelul său adresat Comisiei și guvernului de a conveni asupra alocării unei cote minime din următoarea perioadă de programare a instrumentului pentru preaderare pentru a garanta plăți de 15% pentru actorii non-statali și de a garanta că gestionarea asistenței tehnice dedicate organizațiilor societății civile este realizată de către societatea civilă însăși; solicită de asemenea utilizarea în continuare a IPA II pentru a sprijini eforturile vizând mobilizarea, conform obiectivelor, a 9% din bugetul țării pentru a fi distribuite prin intermediul autorităților descentralizate regionale și locale;
36. felicită țara pentru reformele adoptate anterior, care au aliniat cadrul juridic național la standardele internaționale; îndeamnă țara să sporească transparența Consiliului Magistraturii, în vederea reducerii la minimum a percepțiilor potrivit cărora asupra acestuia se exercită influență și presiune; invită Comisia să ia în considerare și să analizeze, în cadrul următorului său raport intermediar, gradul de respectare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului legate de această țară;
37. salută activitățile de îmbunătățire a profesionalismului, a independenței și a eficienței sistemului judiciar, respectiv a recrutării absolvenților Academiei pentru Judecători și Procurori ca judecători și procurori, menținând ritmul pozitiv de soluționare a cauzelor înregistrate în instanțe în prima jumătate a anului 2013, precum și pentru a reduce în continuare numărul de cauze pendinte; solicită unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice;
38. solicită în special consolidarea Comisiei de stat pentru prevenirea corupției, a Unității anti-corupție din cadrul Ministerului de Interne, a Biroului pentru combaterea criminalității și a corupției organizate din cadrul Ministerului Public, precum și a Curții de Conturi în ceea ce privește resursele bugetare, materiale și umane; subliniază, în continuare, necesitatea axării pe cazuri de corupție la nivel înalt, a utilizării mai intense a ordinelor de sechestrare și de confiscare a bunurilor și îndeamnă la continuarea eforturilor de realizare a unei evidențe privind condamnările în cazurile la nivel înalt; invită organizațiile independente ale societății civile și mass media să facă publice cazurile de corupție și să susțină anchetele și procesele independente și imparțiale; salută continuarea eforturilor Comisiei de stat pentru prevenirea corupției, sprijinite de PNUD, de consolidare a aspectului preventiv al luptei împotriva corupției, prin introducerea unor sisteme cuprinzătoare de integritate în nouă municipalități-pilot; sprijină intențiile autorităților naționale de a încheia modificarea legii privind prevenirea corupției, de a extinde la nivel național a conceptului de sistem de integritate și de asigura o protecție sistematică și instituțională pentru avertizorii de integritate;
39. ia act de faptul că activitățile vizând operaționalizarea bazei naționale de informații (BND) sunt încă în curs de desfășurare și încurajează autoritățile țării să își accelereze eforturile în acest sens și să înființeze cât mai curând centrul național de coordonare pentru combaterea criminalității organizate în vederea sprijinirii depline a combaterii criminalității organizate, a corupției, a fraudei, a spălării de bani și a altor infracțiuni grave, inclusiv de natură transfrontalieră;
40. își exprimă preocuparea cu privire la utilizarea pe scară largă și pe durate lungi a detenției preventive și condițiile în care sunt deținute persoanele încarcerate; ia act de cazurile de desfășurare disproporționată de forțe polițienești cu ocazia demonstrațiilor; solicită ca eforturile de menținere a ordinii publice să fie proporționale și să respecte dreptul la adunare liberă;
41. salută noua lege privind justiția pentru copii și solicită acordarea unei finanțări suficiente pentru punerea sa în aplicare; regretă în continuare absența serviciilor de sănătate și educaționale în centrele de detenție pentru tineri;
42. salută reducerea numărului de copii aflați în centre de plasament, însă își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la numărul ridicat de copii cu handicap rămași în aceste centre; solicită reforme suplimentare ale sistemului de protecție a copiilor și consolidarea capacității centrelor de asistență socială în vederea sprijinirii familiilor defavorizate;
43. salută constituirea Consiliului național pentru tineret și eforturile de asigurare a extinderii și imparțialității politice a acestuia, precum și a participării sale depline ca membru al Forumului european al tineretului; invită Agenția pentru Tineret și Sport din această țară să îl sprijine pe deplin și să participe la activitățile sale;
44. încurajează guvernul să aloce suficiente resurse umane și financiare Comisiei pentru protecția împotriva discriminării și Unității de combatere a discriminării din cadrul Departamentului pentru egalitatea de șanse; solicită adoptarea de măsuri în vederea intensificarea sensibilizării cu privire la egalitate și la combaterea discriminării;
45. salută redeschiderea centrului LGBTI din Skopje după cinci atacuri diferite asupra acestuia în ultimele 12 luni; salută concluziile comisiei anti-discriminare din această țară și solicită aplicarea acestora pe scară mai largă pentru condamnarea homofobiei prezente în manualele școlare; solicită, în special, interzicerea discriminării pe motive de orientare sexuală în ocuparea forței de muncă; regretă faptul că legea împotriva discriminării nu este încă armonizată cu acquis-ul UE; își reiterează solicitarea ca această lege să fie modificată astfel încât să respecte pe deplin acquis-ul UE; condamnă toate formele de violență îndreptate împotriva comunității LGBTI și invită pe toți liderii politici și din societatea în general să facă același lucru; solicită aducerea în fața justiției a celor care comit acest tip de violență; reamintește guvernului și partidelor politice că au responsabilitatea de a crea o cultură a incluziunii și a toleranței;
46. îndeamnă autoritățile să colecteze în mod sistematic date privind grupurile excluse și marginalizate, inclusiv privind copiii străzii, copiii rromi și persoanele cu handicap; regretă faptul că nu s-au colectat date cu privire la infracțiunile săvârșite din ură; rămâne preocupat de numărul de copii rromi din școlile pentru copii cu nevoi speciale, dar salută sistemul de burse guvernamentale conceput pentru a sprijini copiii rromi să își încheie educația secundară;
47. rămâne preocupat continuarea discriminării împotriva rromilor; în acest sens, subliniază faptul că femeile rrome suferă de o discriminare dublă, pe motive de gen și pe motive de etnie, care este asociată, de cele mai multe ori, cu sărăcia; este îngrijorat de faptul că această discriminare dublă,recunoscută de mult timp, este larg răspândită, frecventă și predominanță; solicită autorităților să pună capăt acestor practici și îndeamnă ferm la o implementare proactivă a strategiei privind integrarea rromilor și la acțiuni care să asigure accesul rromilor la sănătate, la educație, la locuri de muncă, la locuințe și la asistență socială;
48. îndeamnă ferm guvernul macedonean să soluționeze problema populației rrome fără acte de identitate;
49. solicită guvernului să își intensifice eforturile în vederea îmbunătățirii situației refugiaților de etnie rromă și așkali din Kosovo;
50. salută creșterea numărului de primari femei de la zero la patru din cei 81 de primari din această țară și a numărului de femei în parlament, acesta fiind în acord cu paritatea între femei și bărbați; cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea cu privire la practica persistentă de retragere voluntară a femeilor din procesul decizional politic; salută modificarea legislației muncii în vederea asigurării unei mai bune protecții juridice pentru femeile însărcinate sau care tocmai au născut, însă își exprimă îngrijorarea cu privire la rata ridicată a șomajului în rândul femeilor; salută adoptarea strategiei privind egalitatea între femei și bărbați, dar ia act de faptul că mecanismele publice privind egalitatea de gen încă nu funcționează corespunzător și invită guvernul să îmbunătățească funcționarea acestora și să sporească resursele umane și financiare alocate acestora; solicită autorităților să asigure o dimensiune de gen în toate domeniile de politici și să intensifice sprijinul și inițiativele ce vizează atingerea unui nivel mai ridicat de sensibilizare cu privire la egalitatea de gen; regretă adoptarea de către parlament în procedură simplificată, fără o dezbatere publică mai largă, a unor modificări importante aduse legii privind întreruperea sarcinii;
51. felicită guvernul pentru menținerea stabilității macroeconomice și salută reînceperea creșterii economice; ia totuși act de ritmul lent al procesului de convergență a veniturilor și împărtășește îngrijorările cu privire la atingerea obiectivului privind un deficit public de 2,6 % până în 2016 și la modalitățile de consolidare a finanțelor publice; recomandă Comisiei să acorde acestei țări „statutul de economie de piață funcțională”; invită guvernul să acționeze în conformitate cu principiile CEFTA și OMC cu privire la condițiile comerțului exterior;
52. salută creșterea PIB real cu 2,9 % în primul trimestru al anului 2013, față de același trimestru al anului 2012; ia act de tendința schimbărilor pozitive de pe piața muncii, prin creșterea numărului de persoane angajate în primul trimestru al anului 2013 cu 3,9 % față de același trimestru al anului 2012, concomitent cu reducerea anuală cu 4,2 % a numărului de șomeri; salută includerea țării în clasamentul primelor zece țări din lume cu cel mai mare progres în domeniul mediului de afaceri și de reglementare, prezentat în raportul „Doing Business” al Băncii Mondiale;
53. salută intenția Comisiei de a lansa un dialog special cu această țară și alte țări din regiune privind ocuparea forței de muncă și politicile sociale; încurajează măsurile menite să asigure o legislație a muncii modernă cu respectarea deplină a convențiilor OIM; subliniază că această țară a ratificat opt convenții fundamentale ale OIM; solicită consolidarea capacității partenerilor sociali și garantarea drepturilor profesionale și sindicale; împărtășește preocuparea privind faptul că șomajul ridicat, în special în rândul grupurilor vulnerabile, precum tinerii și femeile, rămâne una dintre provocările cele mai presante pentru guvern și solicită intensificarea acțiunilor de combatere a sărăciei, a șomajului ridicat în rândul tinerilor și a discriminării;
54. regretă faptul că țara nu are încă o politică climatică cuprinzătoare, deși se raliază pozițiilor UE în contextul internațional; speră ca guvernul să adopte măsurile necesare pentru consolidarea capacității administrative de punere în aplicare a legislației privind schimbările climatice;
55. subliniază faptul că sunt necesare eforturi majore în domeniul mediului, îndeosebi în domeniul calității apei, al protecției naturii și faunei sălbatice și al controlului și gestionării riscurilor de poluare industrială; încurajează eforturile de implementare a legislației în aceste domenii; avertizează că, fără o consolidare adecvată a capacității administrative, nu se pot realiza progrese substanțiale; invită guvernul să ia măsurile necesare în această privință;
56. încurajează guvernul să continue cooperarea cu UE în sectorul energetic, în cadrul Comunității Energetice;
57. arată că, în ceea ce privește energia din surse regenerabile, potențialul țării este subdezvoltat, inclusiv datorită procedurilor administrative dificile și prețurilor la energia electrică; invită, în acest sens, autoritățile să intensifice eforturile în acest domeniu pentru a respecta obligația Comunității Energetice de implementare completă a Directivei privind energia din surse regenerabile până la începutul anului 2014;
58. își reafirmă sprijinul pentru liberalizarea regimului vizelor pentru țările din Balcanii de Vest, ca un pilon important al procesului de integrare europeană a acestora; invită statele membre ale UE să scurteze procedurile de azil pentru cetățenii din țările din Balcanii de Vest care beneficiază de deplasarea fără viză în zona Schengen ca mijloc eficient de reducere a numărului de cereri de azil nefondate, totodată acordând în continuare solicitanților dreptul de a-și prezenta cazul în cadrul unui interviu complet; salută, în plus, intenția noului guvern de coaliție din Germania, exprimată în acordul său de coaliție, cu privire la legislația națională privind azilul;
59. reiterează faptul că trebuie asigurat un echilibru corespunzător între măsurile legitime de combatere a migrației ilegale și evitarea stabilirii de profiluri pe criterii etnice sau a altor acțiuni potențial discriminatorii în ceea ce privește dreptul la libera circulație; salută cooperarea regională în ceea ce privește migrația și refugiații; solicită cu insistență menținerea actualului regim de liberalizare a vizelor UE pentru această țară; consideră că țara ar trebui declarată „țară de origine sigură” în vederea facilitării unor proceduri mai rapide pentru a gestiona respectivele solicitări; invită guvernul să mențină actualul regim liberal de vize cu țările învecinate, să-și intensifice eforturile de îmbunătățire a situației sociale și economice a minorităților și să împiedice orice discriminare sau măsuri negative, precum restricțiile de călătorie aplicate persoanelor ale căror solicitări de azil în UE au fost refuzate;
60. ia act de eforturile guvernului de a reconstrui infrastructura rutieră locală din țară, în scopul dezvoltării turismului alternativ și îmbunătățirii vieții cetățenilor; în acest sens, încurajează țara să adopte o abordare mai dinamică în ceea ce privește proiectele de dezvoltare regională din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), care să intensifice cooperarea transfrontalieră și legăturile dintre țările din regiune, precum și să participe la dezvoltarea unui sistem feroviar modern și eficient din punct de vedere ecologic, care să lege Europa de Sud-Est de restul continentului; solicită progrese suplimentare în ce privește politica în materie de transporturi și alinierea acesteia la acquis;
61. ia act de reuniunea miniștrilor transporturilor din această țară și din Bulgaria, care a avut loc la Sofia la 28 noiembrie 2013 și își exprimă speranța că angajamentele de finalizare a legăturii feroviare dintre cele două țări, confirmate în cadrul reuniunii, vor fi onorate în scurt timp, deoarece acest lucru va deschide noi perspective economice pentru regiune;
62. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului acestei țări.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2012)0453.