PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Irak
19.2.2014 - (2014/2565(RSP))
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Véronique De Keyser, Libor Rouček, Ana Gomes, Silvia Costa, Pino Arlacchi în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0188/2014
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak, în special Rezoluția din 10 octombrie 2013 referitoare la recentele violențe din Irak[1],
– având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte, și Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak[2],
– având în vedere documentul strategic comun pentru Irak al Comisiei Europene pentru perioada 2011-2013,
– având în vedere „Raportul privind drepturile omului în Irak: ianuarie-iunie 2012”, prezentat în comun la 19 decembrie 2012 de Misiunea ONU de asistență pentru Irak (UNAMI) și de Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului,
– având în vedere datele ONU privind numărul victimelor înregistrate în septembrie 2013, publicate la 1 octombrie 2013,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie și credință,
– având în vedere Pactul internațional din 1966 cu privire la drepturile civile și politice, la care Irakul este parte,
– având în vedere declarația din 5 septembrie 2013 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Catherine Ashton, referitoare la recentele violențe din Irak,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Irakul se confruntă în continuare cu probleme politice, socioeconomice și de securitate grave și întrucât scena politică din această țară este extrem de fragmentată și afectată de violență și de politici sectare, ceea ce aduce prejudicii grave aspirațiilor legitime ale poporului irakian la pace, prosperitate și la o tranziție autentică spre democrație;
B. întrucât în 2013 în Irak au fost ucise mai multe persoane decât în orice alt an din 2008 încoace, când violența sectară atinsese un maxim de intensitate; întrucât zonele afectate cel mai puternic de violențe sunt Bagdad, Ninewa, Diyala, Salahuddin și Anbar; întrucât comunitatea kurdă din partea de nord a țării a creat o regiune autonomă proprie;
C. întrucât, de la retragerea trupelor SUA, grupurile care fac parte din al-Qaida au început să se reorganizeze și întrucât numărul atacurilor teroriste, îndreptate în principal împotriva șiiților și a țintelor guvernamentale, a crescut din nou;
D. întrucât caracterul militant al organizațiilor sunnite s-a intensificat în urma izbucnirii conflictului din Siria, unde organizația siriană Jabhat al-Nusra și organizația predominant irakiană Statul Islamic al Irakului și Levantului (ISIS) s-au implantat în anumite teritorii;
E. întrucât guvernul prim-ministrului Nuri al-Maliki nu a tratat în mod adecvat preocupările minorității sunnite; întrucât politica de eliminare a influenței partidului Baath în urma adoptării legii privind justiția și răspunderea a dus la concedierea în principal de funcționari sunniți, ceea ce a întărit percepția caracterului sectar al programului guvernamental; întrucât trebuie respectate drepturile tuturor minorităților, inclusiv ale creștinilor;
F. întrucât, ca reacție la percepția tot mai puternică de marginalizare, arabii sunniți au lansat la sfârșitul anului 2012 o mișcare pașnică de protest; întrucât guvernul al-Maliki a decis, la 30 decembrie 2013, să desființeze cu forța o tabără de protest care existase în Ramadi mai mult de un an; întrucât această decizie a declanșat confruntări violente în provincia Anbar; întrucât, drept urmare, din decembrie 2013 în Fallujah și în alte orașe din provincia Anbar s-au înregistrat lupte între forțele guvernamentale și militanți afiliați organizației al-Qaida;
G. întrucât probleme sociale și economice grave - sărăcia la scară largă, nivelul ridicat al șomajului, stagnarea economică, degradarea mediului și lipsa serviciilor publice de bază - continuă să afecteze o parte importantă a populației;
H. întrucât violențele și actele de sabotaj au împiedicat relansarea economiei, care a fost distrusă de decenii de conflicte și sancțiuni; întrucât Irakul posedă rezerve de țiței ce se situează pe al treilea loc din lume ca volum, dar atacurile, corupția și contrabanda au paralizat exporturile;
I. întrucât constituția irakiană garantează egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, precum și „drepturi administrative, politice, culturale și de educație pentru diferitele naționalități”;
J. întrucât Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak, în special clauza sa privind drepturile omului, subliniază că dialogul politic dintre UE și Irak ar trebui să se axeze pe drepturile omului și consolidarea instituțiilor democratice,
1. condamnă cu fermitate recentele acte de terorism și intensificarea violenței sectare care amenință țara cu revenirea la conflictele sectare și provoacă temeri privind posibila extindere a acestui conflict la întreaga regiune; atrage atenția asupra faptului că, deși violențele au caracter sectar, cauzele acestora sunt mai degrabă politice decât religioase;
2. solicită guvernului irakian să depună toate eforturile pentru a reduce intensitatea violențelor cât mai rapid, și anume prin negocierea de acorduri locale de încetare a focului în provinciile cele mai afectate de violențe, cum ar fi provincia Anbar, pentru a da prioritate unei lupte comune cu forțele tribale locale împotriva ISIS și al-Qaida;
3. solicită guvernului irakian să trateze problemele de durată care contribuie la instabilitatea din țară, inclusiv preocupările legitime ale minorității sunnite, prin lansarea unui dialog național integrator cu privire la reforma legii privind justiția și răspunderea, evitarea declarațiilor explozive cu caracter sectar și punerea în practică a unor măsuri de reconciliere națională;
4. solicită guvernului irakian să depună toate eforturile în vederea izolării Irakului de războiul civil din Siria, neacordând sprijin niciuneia dintre părțile implicate în conflict și împiedicând atât luptătorii sunniți, cât și cei șiiți că treacă frontiera în Siria, în special prin cooperarea cu forțele locale din provincia Anbar;
5. condamnă violența și incitarea la lupta armată ca mijloace de asigurare a drepturilor minorității sunnite; respinge apelurile la înființarea în Irak a unei regiuni federale sunnite ca soluție pentru conflictul actual, întrucât acest lucru poate conduce la intensificarea atitudinilor sectare și a violențelor;
6. solicită guvernului irakian și tuturor liderilor politici să adopte măsurile necesare pentru a asigura securitatea și protecția întregii populații din Irak, în special a persoanelor din rândul minorităților vulnerabile; solicită guvernului irakian să asigure respectarea de către forțele de securitate a statului de drept și a normelor internaționale; solicită guvernului irakian să reformeze forțele de securitate într-un mod integrator, astfel încât să fie reprezentate toate grupurile etnice și religioase;
7. solicită comunității internaționale și UE să sprijine guvernul irakian prin promovarea inițiativelor de dialog național, de consolidare a statului de drept și de asigurare a unor servicii de bază, cu scopul de a crea un stat irakian sigur, stabil, unit, prosper și democratic, în care toți cetățenii să se bucure în măsură egală de protecția drepturilor lor politice și a drepturilor omului;
8. solicită autorităților irakiene, având în vedere faptul că situația securității a agravat problemele care afectează grupurile mai vulnerabile precum femeile, tinerii și militanții pentru drepturile fundamentale, să ia măsuri urgente pentru a canaliza mai multe resurse către programele care vizează remedierea situației;
9. solicită autorităților irakiene să sprijine ONG-urile implicate în apărarea drepturilor omului;
10. consideră că implicarea Iranului în combaterea în comun a grupurilor sunnite extremiste precum ISIS și al-Qaida ar putea aduce beneficii strategice în sensul stabilizării situației din Irak; consideră, de asemenea, având în vedere interconexiunile politice și religioase dintre conflictele din regiune, că Iranul ar trebui implicat ca actor regional în cadrul eforturilor de stabilizare a Orientului Mijlociu în general, în special prin participarea la negocierile de la Geneva privind Siria;
11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, Guvernului Regional al Kurdistanului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Consiliului ONU pentru drepturile omului.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0424.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2013)0022.