Procedură : 2013/2595(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0228/2014

Texte depuse :

B7-0228/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 12/03/2014 - 8.29
CRE 12/03/2014 - 8.29
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 170kWORD 109k
5.3.2014
PE529.615v01-00
 
B7-0228/2014

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la strategia Uniunii Europene pentru regiunea arctică  (2013/2595(RSP))


Indrek Tarand, Isabella Lövin, Carl Schlyter, Margrete Auken, Satu Hassi, Iñaki Irazabalbeitia Fernández în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia Uniunii Europene pentru regiunea arctică  (2013/2595(RSP))  
B7‑0228/2014

Parlamentul European,

–       având în vedere rapoartele și rezoluțiile sale anterioare privind chestiunile legate de regiunea arctică, în special raportul său referitor la „O politică durabilă a UE pentru nordul îndepărtat”, din ianuarie 2011(1), precum și raportul Comisiei parlamentare mixte a Spațiului Economic European referitor la politica privind regiunea arctică, din octombrie 2013,

–       având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate din 26 iunie 2012 intitulată „Dezvoltarea unei politici a Uniunii Europene pentru regiunea arctică: progresele înregistrate din 2008 și etapele următoare” (JOIN(2012)0019) și documentele de însoțire ale serviciilor Comisiei intitulate „Inventarul activităților desfășurate în cadrul dezvoltării unei politici a Uniunii Europene pentru regiunea arctică” (SWD(2012)0182) și „Spațiul și regiunea arctică” (SWD(2012)0183),

–       având în vedere Acordul de parteneriat dintre UE și Groenlanda 2007-2013 și Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre UE și Groenlanda, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013 și este valabil 3 ani,

–       având în vedere programul UE de cercetare și inovare Orizont 2020 pentru perioada 2014-2020,

–       având în vedere programul președinției Consiliului Arcticii, programul de cooperare arctică al Consiliului Nordic al Miniștrilor și programul Consiliului euro-arctic al Mării Barents (BEAC),

–       având în vedere angajamentele asumate la Rio+20 de a începe negocierile cu privire la un acord de implementare în temeiul UNCLOS privind protecția biodiversității în zone aflate dincolo de jurisdicția națională,

–       având în vedere strategiile naționale noi și actualizate privind regiunea arctică și documentele de politică privind regiunea arctică din Finlanda, Suedia, Danemarca și Groenlanda, Norvegia, Rusia, SUA, Canada și Regatul Unit,

–       având în vedere declarațiile adoptate de al doilea Forum Parlamentar al Dimensiunii Nordice în februarie 2011, la Tromsø,

–       având în vedere declarația comună a celei de-a treia reuniuni ministeriale a Dimensiunii Nordice reînnoite, care a avut loc la Bruxelles, la 18 februarie 2013,

–       având în vedere declarațiile adoptate cu ocazia celei de a 9-a Conferințe a parlamentarilor din regiunea arctică, organizată la Bruxelles, în perioada 13-15 septembrie 2010, și, respectiv, a celei de a 10-a Conferințe a parlamentarilor din regiunea arctică, organizată la Akureyri, în perioada 5-7 septembrie 2012,

–       având în vedere raportul grupului special al Organizației Mondiale a Comerțului din 25 noiembrie 2013 intitulat „Comunitățile Europene - măsuri privind interzicerea importului și comercializării produselor derivate din focă”, capitolul 1.3.5 (în care este prezentată decizia preliminară luată la 29 ianuarie 2013),

–       având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 3 octombrie 2013 în cauza C-583/11P și hotărârea din 25 aprilie 2013 în cauza T-526/10 privind cererea de anulare a Regulamentului (UE) nr. 737/2010 al Comisiei din 10 august 2010 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1007/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind comerțul cu produse derivate din focă(2),

–       având în vedere Directiva 2013/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013 privind siguranța activităților petroliere și gaziere offshore și de modificare a Directivei 2004/35/CE(3),

–       având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei(4),

–       având în vedere rezultatele Conferinței de la Cancun privind schimbările climatice (COP16), inclusiv acordul potrivit căruia emisiile ar trebui limitate pentru a evita creșterea temperaturii medii globale cu mai mult de 2°C față de nivelurile preindustriale,

–       având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate din 26 iunie 2012 constituie încă un pas în direcția unui răspuns la solicitarea Parlamentului având ca obiect elaborarea unei politici coerente a UE privind regiunea arctică;

B.     întrucât Parlamentul a fost un participant activ în cadrul lucrărilor Comisiei permanente a parlamentarilor din Regiunea Arctică, prin intermediul Delegației sale pentru relațiile cu Elveția și Norvegia, la Comisia parlamentară mixtă UE-Islanda și la Comisia parlamentară mixtă a Spațiului Economic European (SEE);

C.     întrucât Danemarca, Finlanda și Suedia sunt țări arctice și atât Finlanda, cât și Suedia sunt parțial situate în interiorul cercului polar arctic; întrucât singura populație indigenă din UE, populația saami, trăiește în regiunile arctice ale Finlandei și Suediei, precum și în Norvegia și Rusia;

D.     întrucât Norvegia, ca partener de încredere, este asociată UE prin intermediul SEE și al Acordului Schengen;

E.     întrucât UE și-a asumat un angajament de lungă durată în regiunea arctică prin implicarea sa în politica comună privind Dimensiunea Nordică, alături de Rusia, Norvegia și Islanda (un exemplu fiind „fereastra arctică”), în cadrul cooperării la Marea Barents și, îndeosebi, în cadrul Consiliului euro-arctic al Mării Barents și al Consiliului regional al Mării Barents, dar și prin implicațiile parteneriatelor sale strategice cu Canada, Statele Unite și Rusia, precum și prin participarea sa în calitate de observator ad hoc activ în cadrul Consiliului Arcticii în ultimii ani;

F.     întrucât decizia Consiliului Arcticii de la Kiruna de a „primi favorabil” candidatura UE la statutul de observator este deschisă interpretărilor diferite în ceea ce privește măsura în care Uniunii Europene i se acordă acest statut de observator în cadrul Consiliului Arcticii;

G.     întrucât UE și statele sale membre contribuie semnificativ la cercetarea în regiunea arctică și întrucât programele UE, inclusiv noul program-cadru Orizont 2020, sprijină proiecte majore de cercetare în regiune, care aduc beneficii în special popoarelor și economiilor țărilor arctice;

H.     întrucât doar 20 % din rezervele mondiale de combustibili fosili pot fi exploatate până în 2050 pentru ca creșterea temperaturii medii să fie ținută sub două grade Celsius;

I.      întrucât se estimează că aproximativ o cincime din resursele nedescoperite de hidrocarburi ale lumii se găsesc în regiunea arctică, însă este nevoie de cercetări mai ample pentru a stabili cu mai multă precizie cantitățile de petrol și gaze care pot fi exploatate economic, ținând seama de necesitatea explorării și extracției acestor rezerve în condiții de siguranță și de protecție a mediului;

J.      întrucât schimbările climatice și topirea gheții mărilor reprezintă amenințări majore pentru regiunea arctică și ecosistemele și biodiversitatea din lumea întreagă;

K.     întrucât 40 % din această regiune, care până recent a fost acoperită în permanență de gheață marină, este lipsită de gheață o parte a anului;

L.     întrucât aceste ape neatinse care au fost cândva acoperite de gheață sunt probabil singurele din lume în care nu s-a pescuit vreodată și, din acest motiv, conțin corali de apă rece prețioși, precum și ecosisteme încă nedescoperite;

M     întrucât calota glaciară a Groenlandei se topește într-un ritm de trei ori mai rapid decât în anii '90, contribuind astfel la creșterea nivelului mărilor;

N.     întrucât, în 2012, peste 2 000 de oameni de știință din peste 67 de țări au solicitat instituirea unui moratoriu asupra pescuitului comercial în regiunea arctică până în momentul în care vor fi fost efectuate mai multe cercetări;

O.     întrucât statele din regiunea arctică dețin suveranitatea și jurisdicția asupra teritoriilor și apelor lor, iar drepturile popoarelor arctice de a-și exploata sustenabil resursele naturale trebuie să fie respectate;

P.     întrucât regiunea arctică este înconjurată de ape internaționale, iar cetățenii și guvernele din toată lumea, inclusiv din Uniunea Europeană, au responsabilitatea de a proteja mai bine regiunea arctică;

Q.     întrucât, în momentul de față, nu există tehnologii pentru curățarea corespunzătoare a scurgerilor de petrol în condiții de îngheț;

R.     întrucât transportul și utilizarea păcurii grele este interzisă de OMI în apele din jurul regiunii arctice;

S.     întrucât interesul tot mai mare față de regiunea arctică manifestat de actori din exteriorul spațiului arctic, precum China, Japonia, India și alte țări, faptul că aceștia au alocat fonduri pentru cercetarea polară și, nu în ultimul rând, confirmarea obținerii de către Coreea de Sud, China, Japonia, India și Singapore a statutului de observator în cadrul Consiliului Arcticii indică creșterea la nivel mondial a interesului geopolitic față de regiunea arctică,

UE și regiunea arctică

1.      reamintește adoptarea Rezoluției sale din 20 ianuarie 2011 referitoare la o politică durabilă a UE pentru nordul îndepărtat și salută comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 26 iunie 2012; își reafirmă poziția potrivit căreia, întrucât trei state membre ale UE - Danemarca, Finlanda și Suedia - sunt țări arctice, iar Norvegia și Islanda fac parte din SEE și din spațiul Schengen, interesul manifestat de UE este legitim, în virtutea drepturilor și obligațiilor sale ce decurg din dreptul internațional, a angajamentelor asumate în cadrul politicilor privind mediul și clima, precum și al altor politici, și a finanțărilor acordate, a activităților de cercetare și a intereselor economice, inclusiv în domeniul transportului maritim și al exploatării resurselor naturale; reamintește, în plus, că UE dispune de întinse zone arctice de uscat în Finlanda și Suedia, care sunt locuite de unica populație indigenă din UE, populația saami;

2.      ia act de declarația Consiliului Arcticii de la Kiruna din mai 2013 și de decizia sa privind statutul de observator al UE și al altor entități statale și îndeamnă Comisia să abordeze chestiunile rămase cu Canada și să informeze în mod corespunzător Parlamentul despre acest proces;

3.      sprijină eforturile depuse de Comisie în vederea obținerii statutului de observator permanent în Consiliul Arcticii, însă solicită totodată UE să urmărească în mod activ obiectivele strategiei UE privind regiunea arctică în cadrul tuturor organizațiilor internaționale, până la aprobarea deplină a statutului său de observator;

4.      consideră că Consiliul euro-arctic al Mării Barents (BEAC) este un important nod pentru cooperarea dintre Danemarca, Finlanda, Norvegia, Rusia, Suedia și Comisie; ia act de activitatea BEAC în domeniile sănătății și chestiunilor sociale, educației și cercetării, energiei, culturii și turismului; ia act de rolul consultativ al Grupului de lucru al popoarelor indigene (WGIP) din cadrul BEAC;

5.      atrage atenția asupra contribuțiilor pe care UE le aduce cercetării și dezvoltării și angajamentul actorilor economici înregistrați și activi în conformitate cu legislația UE în regiunea arctică;

6.      solicită Comisiei să prezinte propuneri cu privire la modalitățile în care proiectul Galileo sau proiecte precum Monitorizarea globală pentru mediu și securitate, care pot avea un impact asupra Arcticii, pot fi dezvoltate pentru a permite creșterea siguranței și a rapidității navigației în apele Arcticii, investind astfel în siguranța și accesibilitatea Căii de Nord-Est în mod deosebit, pentru a contribui la creșterea previzibilității mișcărilor gheții, la o mai bună cartografiere a fundului marin arctic, dar și la înțelegerea principalelor procese geodinamice din zonă;

7.      salută identificarea zonelor semnificative din punct de vedere ecologic sau biologic din regiunea arctică în temeiul Convenției privind diversitatea biologică (CBD), acesta fiind un proces important pentru a asigura conservarea eficace a biodiversității regiunii arctice și subliniază importanța implementării abordării de gestionare bazată pe ecosistem (EBM) în mediul de coastă, marin și terestru al regiunii arctice, astfel cum a subliniat grupul de experți EBM al Consiliului Arcticii;

8.      își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că implementarea Acordului privind operațiunile de căutare și salvare și a Acordului privind răspunsul în cazul unor scurgeri de petrol de către membrii Consiliului Arcticii vizează numai activitățile de pregătire și răspuns, nu reglementează prevenirea scurgerilor de petrol și nu conține dispoziții pentru a asigura că operatorii poartă întreaga răspundere economică și ecologică;

9.      solicită implicarea activă a populațiilor indigene, a organismelor europene, a societății civile și a întreprinderilor în procesul de implementare;

10.    subliniază necesitatea unei implicări active a UE în toate grupurile de lucru relevante ale Consiliului Arcticii sau în organizațiile regionale sau internaționale relevante, cum ar fi OMI, CBD și Adunarea Generală a ONU;

11.    ia act de noile strategii pentru regiunea arctică publicate recent de statele membre ale UE – atât de membrii Consiliului Arcticii precum Finlanda, Danemarca și Suedia, cât și de state observatoare precum Germania și Regatul Unit – și își exprimă speranța că strategiile actualizate vor duce nu doar la o înțelegere mai conformă cu realitatea, cât și la angajamente concrete în regiunea arctică, evidențiind astfel necesitatea de a lua în considerare programele și politicile comune ale UE care afectează regiunea arctică;

12.    ia act de decizia noului guvern islandez de a suspenda negocierile privind aderarea la UE; regretă faptul că niciuna dintre părți nu a reușit să găsească o soluție în ceea ce privește opiniile lor contradictorii în legătură cu anumite chestiuni, în ciuda legăturilor culturale strânse și a faptului că Islanda a pus deja în aplicare o mare parte a legislației UE în calitatea sa de membru al SEE și al spațiului Schengen, astfel încât s-a ratat șansa unei mai bune integrări a Islandei – chiar și cu clauze de derogare speciale – dată fiind poziția sa strategică din punct de vedere geopolitic și geo-economic pentru generațiile viitoare;

13.    solicită Comisiei, în lumina celor de mai sus, să dezvolte o cooperare mai strânsă cu Islanda în domenii de interes comun, cum ar fi dezvoltarea transportului maritim și a energiilor regenerabile, valorificând pe deplin instrumentele existente și încurajând cercetarea și cooperarea comercială dintre actorii europeni și islandezi;

14.    ia act de pregătirile pentru un Consiliu Comercial al Arcticii, care să fie asociat Consiliului Arcticii cu funcție consultativă și scoate în evidență procentajul institutelor și întreprinderilor europene care aduc contribuții și fac investiții în regiunea arctică; solicită întreprinderilor să respecte drepturile populațiilor indigene și să realizeze investiții care să fie caracterizate de responsabilitate în ceea ce privește mediul și societatea;

15.    își confirmă sprijinul pentru înființarea centrului UE de informare cu privire la Arctica, o rețea stabilită în regiunea arctică ce își propune să informeze și să pună în legătură actorii din această regiune și din UE;

16.    solicită Comisiei ca, în lumina faptelor și evoluțiilor menționate anterior, să elaboreze și să prezinte o strategie vizionară și coerentă pentru angajamentul UE în Arctica, asigurându-se că sunt luate în considerare interesele socio-economice și de mediu ale UE și ale statelor membre, precum și obiectivele globale privind protecția biodiversității și schimbările climatice, ori de câte ori sunt elaborate, modificate sau actualizate politic care afectează arctica;

17.    solicită Comisiei să elaboreze un plan de acțiune menit să definească măsuri concrete pentru punerea în aplicare coerentă a unei astfel de strategii, precum și a politicilor și programelor existente legate de regiunea arctică, pentru a asigura o abordare coordonată în chestiunile legate de regiunea arctică, bazată pe principiul precauției și abordarea ecosistemică;

18.    atrage atenția asupra faptului că securitatea energetică este strâns legată de schimbările climatice; consideră că securitatea energetică trebuie îmbunătățită prin reducerea dependenței UE de combustibilii fosili, cum ar fi cei importați din Rusia prin conducte; reamintește că aceste conducte vor deveni vulnerabile la întreruperi cauzate de topirea permafrostului și subliniază că transformarea regiunii arctice reprezintă o consecință majoră a schimbărilor climatice asupra securității UE; subliniază necesitatea de a aborda acest risc multiplicator printr-o strategie consolidată a UE pentru Arctica, precum și printr-o politică consolidată privind energiile regenerabile generate în UE și eficiența energetică, care reduce în mod semnificativ dependența Uniunii de sursele externe și îmbunătățește, în consecință, poziția sa de securitate;

19.    consideră că impresia pe care și-au format-o anumiți observatori în legătură cu o așa-numită „bătălie pentru Arctica“, ilustrată adesea de implantarea unui drapel rus pe fundul mării la Polul Nord, nu contribuie la promovarea înțelegerii și a cooperării constructive în regiune; subliniază că statele arctice și-au exprimat, în numeroase ocazii, angajamentul de a soluționa posibilele conflicte de interese în conformitate cu principiile de drept internațional; este preocupat de faptul că desfășurarea crescândă de capacități militare în zona arctică ar putea destabiliza regiunea; îndeamnă națiunile circumpolare să nu construiască avanposturi militare sau avanposturi științifice dotate cu echipamente militare;

20.    își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările Groenlandei de a extrage uraniu și solicită ca regiunea arctică să fie declarată o zonă nenucleară;

Dezvoltarea socio-economică sustenabilă, guvernanța în domeniul mediului și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în regiunea arctică

21.    reamintește rezoluția sa din 2011, subliniind impactul global al schimbărilor din regiunea arctică și rolul important pe care UE și alte puteri industriale vor trebui să îl joace alături de națiunile circumpolare în reducerea poluării în regiunea arctică determinată de o creștere a activităților în respectiva regiune; atrage atenția asupra faptului că schimbările climatice produse în Arctica vor avea un impact major asupra zonelor de coastă la nivel global, inclusiv asupra zonelor de coastă din Uniunea Europeană, precum și asupra sectoarelor dependente de climă din Europa, precum agricultura și pescuitul, energia, creșterea renilor, vânătoarea, turismul și transporturile;

22.    recunoaște responsabilitatea tuturor guvernelor și cetățenilor din lumea întreagă de a proteja regiunea arctică;

23.    recunoaște faptul că efectele topirii stratului de gheață și ale creșterii rapide a temperaturilor reprezintă factori de risc nu numai din cauza dislocării populației indigene amenințând, astfel, modul de viață indigen, ci și din cauza creării unor posibilități de dezvoltare economică în regiunea arctică; recunoaște dorințele locuitorilor și guvernelor din regiunea arctică cu responsabilități și drepturi suverane de a urmări în continuare o dezvoltare economică sustenabilă, protejând totodată sursele de venit tradiționale ale populațiilor indigene și caracterul foarte fragil al ecosistemelor arctice;

24.    confirmă declarațiile sale anterioare referitoare la drepturile popoarelor indigene în general, și ale populației saami, singura populație indigenă a UE, în mod special, și îndeamnă Comisia să găsească noi modalități prin care să se asigure că vocea acestora este auzită și experiența lor este luată în considerare în cadrul proceselor decizionale ale UE;

25.    solicită lansarea unor dezbateri internaționale privind guvernanța în domeniul mediului și o mai bună protecție a mediului în regiunea arctică, cu implicarea statelor de coastă, a comunității internaționale, a organizațiilor care reprezintă populațiile indigene și a societății civile;

26.    subliniază faptul că apele din jurul regiunii arctice sunt ape internaționale și solicită crearea unui sanctuar global în apele situate în afara zonelor economice exclusive ale statelor de coastă din regiunea arctică, urmând ca acesta să fie convenit și respectat atât de țările din regiunea arctică, cât și de țările din afara ei;

27.    subliniază importanța majoră a siguranței și a securității noilor rute comerciale mondiale pe mare din Arctica, îndeosebi pentru economiile UE și ale statelor membre, dat fiind faptul că aceste țări controlează 40 % din navigația comercială mondială; ia act de munca depusă în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI) în vederea finalizării Codului polar de navigație cu caracter obligatoriu; subliniază că UE și statele sale membre ar trebui să apere în mod activ navigația sigură și responsabilă din punctul de vedere al mediului, libertatea mărilor și dreptul de liberă trecere prin apele internaționale; încurajează cooperarea atât la nivelul cercetării, cât și al investițiilor, în vederea dezvoltării unei infrastructuri solide și sigure pentru rutele maritime din regiunea arctică;

28.    invită UE, în acest context, să promoveze limite stricte în ceea ce privește utilizarea și transportul păcurii grele în regiunea arctică, după modelul unor restricții similare în apele din jurul regiunii antarctice;

29.    invită Comisia ca, în lipsa unor măsuri internaționale adecvate, să prezinte propuneri privind normele aplicabile navelor care intră în porturile UE după sau înainte de a se deplasa prin apele regiunii arctice, cu scopul de a interzice utilizarea și transportarea păcurii grele;

30.    invită statele din regiune să se asigure că orice rută de transport folosită în prezent, și cele care pot apărea în viitor, sunt deschise navigării internaționale și să se abțină de la introducerea oricăror obstacole unilaterale arbitrare, administrative sau financiare, care ar putea îngreuna navigația în Arctica, altele decât măsurile menite să crească securitatea sau protecția mediului;

31.    subliniază faptul că Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a monitoriza și preveni poluarea cauzată de transporturile maritime, precum și de instalațiile de petrol și de gaze din regiunea arctică; subliniază că normele OMI și ale UE în materie de mediu și siguranță trebuie să fie respectate în această zonă;

32.    își exprimă profunda preocupare cu privire la cursa pentru explorarea petrolului și forajul petrolier în regiunea arctică fără să fie puse în aplicare standarde adecvate, cum ar fi platforma Gazprom Prirazlomnaia din ZEE rusă, și cu privire la acordarea de licențe pentru zone situate în apele din jurul Groenlandei și din alte părți ale Atlanticului de Nord;

33.    solicită UE să promoveze norme de reglementare stricte de precauție în domeniul protecției mediului și siguranței în legătură cu explorarea, prospectarea și producția petrolului pe plan internațional; solicită impunerea unei interdicții de efectuare a forajelor în apele arctice înghețate ale UE și ale SEE și promovarea de către UE a unor standarde de precauție comparabile în Consiliul Arcticii și pentru statele de coastă din regiunea arctică;

34.    sprijină inițiativa lansată de cinci state de coastă din regiunea arctică de a conveni asupra unor măsuri de precauție provizorii pentru împiedicarea în viitor a pescuitului comercial în largul Oceanului Arctic central până la stabilirea unor mecanisme de reglementare și a unei protecții adecvate;

35.    subliniază potențialul imens de economisire a energiei în cadrul sistemelor energetice și de transport ale UE, precum și oportunitățile disponibile pentru decarbonizarea economiei UE și reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili, inclusiv de petrol provenit din surse arctice;

36.    reamintește dreptul populațiilor din regiunea arctică de a-și stabili singure mijloacele de câștigare a existenței și recunoaște dorința acestora de dezvoltare sustenabilă a regiunii și solicită Comisiei să raporteze care programe UE ar putea fi folosite pentru a sprijini o astfel de dezvoltare sustenabilă echilibrată, pe termen lung, și să elaboreze măsuri în vederea realizării unor contribuții mai concrete la îndeplinirea acestei dorințe;

37.    ia act de prioritățile noului guvern al Groenlandei, care promovează dezvoltarea țării, și solicită Comisiei să analizeze în ce mod programele UE pot contribui la dezvoltarea sustenabilă a Groenlandei și cum se poate asigura faptul că legăturile cu Danemarca și cu Europa, în ansamblul ei, pot promova o dezvoltare sustenabilă care să fie favorabilă intereselor pe termen lung atât ale poporului groenlandez, cât și ale actorilor din UE, având în vedere în special intensificarea dramatică a activităților desfășurate de actori neeuropeni în Groenlanda; îndeamnă Comisia și statele membre să adopte o viziune strategică în ceea ce privește viitorul Groenlandei și dezvoltarea sustenabilă și sigură din punctul de vedere al mediului a resurselor sale, asigurând totodată faptul că participarea Europei contribuie în mod adecvat la dezvoltarea sustenabilă a Groenlandei;

38.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernelor și parlamentelor statelor din regiunea arctică.

(1)

JO C 136 E, 11.5.2012, p. 71.

 

(2)

JO L 216, 17.8.2010, p. 1.

(3)

JO L 178, 28.6.2013, p. 66.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0094.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate