Procedură : 2013/2595(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0233/2014

Texte depuse :

B7-0233/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 12/03/2014 - 8.29
CRE 12/03/2014 - 8.29
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


Propunere de rezoluție
PDF 129kWORD 67k
5.3.2014
PE529.631v01-00
 
B7-0233/2014

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la strategia Uniunii Europene pentru regiunea arctică (2013/2595(RSP))


Sabine Lösing, Willy Meyer, Jacky Hénin, Nikola Vuljanić, Patrick Le Hyaric, Marie-Christine Vergiat în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia Uniunii Europene pentru regiunea arctică (2013/2595(RSP))  
B7‑0233/2014

Parlamentul European,

–       având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării (CNUDM), încheiată la 10 decembrie 1982 și în vigoare începând cu data de 16 noiembrie 1994;

–       având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) și Convenția privind diversitatea biologică (CDB),

–       având în vedere Declarația Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene din 13 septembrie 2007,

–       având în vedere documentul Înaltului Reprezentant și al Comisiei Europene adresat Consiliului European, intitulat „Schimbările climatice și securitatea internațională” din 14 martie 2008,

–       având în vedere evaluarea de impact asupra climatului arctic, prezentată la cea de-a patra reuniune ministerială a Consiliului Arctic de la Reykjavik la 24 noiembrie 2004,

–       având în vedere comunicările Comisiei din 26 iunie 2012 (JOIN(2012)0019) și din 20 noiembrie 2008 (COM(2008)0763) referitoare la politica UE privind Arctica,

–       având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 20 ianuarie 2011 referitoare la o politică durabilă a UE pentru nordul îndepărtat(1),

–       având în vedere planul de activități privind Arctica al Marinei SUA din 10 noiembrie 2009,

–       având în vedere articolul 115 din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât efectele schimbărilor climatice, care își au originea aproape exclusiv în afara Arcticii, vor avea un impact asupra acestei regiuni; întrucât mai ales retragerea mării riscă să producă efecte ecologice neprevăzute și dezastruoase cu repercusiuni în alte părți ale planetei, precum și o creștere a traficului maritim, îndeosebi între Europa, Asia și America de Nord, și intensificarea explorării și a exploatării resurselor naturale, în special a gazelor naturale, petrolului și a altor minereuri, dar și a altor resurse, precum cele halieutice, și exploatarea resurselor genetice marine, intensificarea mineritului, a exploatării pădurilor și a turismului;

B.     întrucât exploatarea la scară industrială a Oceanului Arctic, care în trecut era protejat de gheață, va avea efecte grave asupra ecosistemului arctic foarte fragil și asupra climei la nivel global;

C.     întrucât accesibilitatea crescută la enormele resurse de hidrocarburi din regiunea arctică modifică dinamica geostrategică a regiunii, putând avea consecințe asupra stabilității internaționale și a intereselor europene de securitate, și întrucât interesul geostrategic crescut manifestat de statele membre ale UE și ale NATO duce la militarizarea nordului îndepărtat; întrucât Rusia și-a anunțat în decembrie 2013 intenția, în cadrul priorităților sale, de a plasa trupe în Arctica pentru a asigura securitatea militară și a-și proteja interesele în regiune;

D.     întrucât în decembrie 2013, în cadrul Națiunilor Unite, Canada a revendicat o parte a teritoriului arctic, care ar cuprinde și Polul Nord;

E.     întrucât singura populație indigenă din UE trăiește în Suedia și Finlanda; întrucât populațiile indigene din Arctica și societățile lor civile ar trebui considerate principalele părți interesate în procesele care au loc în Arctica;

1.      consideră că cea mai bună modalitate de a proteja resursele naturale ar fi un moratoriu asupra exploatării industriale a regiunii Oceanului Arctic, care până acum era acoperită de gheață, și că acest moratoriu trebuie să rămână în vigoare până la adoptarea unui cadru la nivel înalt, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să protejeze pe deplin ecosistemul și populația din Arctica; subliniază că orice acord privind un moratoriu trebuie să fie convenit cu țările și cu populația din regiune, în special cu populația indigenă care locuiește în țările din regiune; consideră că ar trebui creat un fond destinat să despăgubească populația Arcticii pentru neutilizarea resurselor lor naturale;

2.      recunoaște că UE, la fel ca și alte regiuni dezvoltate ale lumii, contribuie în mod semnificativ la schimbările climatice și, prin urmare, poartă o răspundere specială;

3.      consideră că Arctica este un ecosistem foarte fragil, în care efectele schimbărilor climatice sunt deosebit de vizibile, cu repercusiuni catastrofice și ireparabile asupra altor regiuni ale lumii;

4.      subliniază necesitatea de a proteja mediul fragil al Arcticii, reliefează importanța stabilității și a păcii de ansamblu în regiune; subliniază că UE ar trebui să urmărească politici care acordă cea mai înaltă prioritate protecției regiunii arctice, care, în schimb, este unul dintre principalii regulatori ai climei la nivel global și o sursă majoră de venituri pentru locuitorii acestei regiuni;

5.      subliniază rolul de frunte care revine UE în reducerea poluării care contaminează Arctica prin intermediul, printre altele, al transportului de lungă distanță; atrage atenția asupra faptului că schimbările climatice produse în Arctica vor avea un impact catastrofal și ireparabil asupra zonelor de coastă din Europa și de pe alte continente, precum și asupra activităților dependente de climă din Europa și din alte zone, precum agricultura, energia regenerabilă, pescuitul și transporturile;

6.      subliniază faptul că efectele topirii stratului de gheață constituie aspecte pozitive minore și pe termen scurt pentru dezvoltarea economică în comparație cu evoluțiile majore, cu efecte distrugătoare pe termen lung la adresa mediului arctic;

7.      ia act cu îngrijorare de militarizarea crescândă a regiunii arctice de către statele arctice, Rusia și state membre ale NATO, SUA, Canada, Danemarca și Norvegia, și consideră că planul de activități privind Arctica al Marinei SUA, creșterea efectivelor forțelor „Rangers” canadiene, exercițiile militare desfășurate în august 2010 sau desfășurarea planificată de trupe rusești până în 2020 nu contribuie la promovarea înțelegerii și a cooperării constructive în regiune; evidențiază faptul că statele arctice și-au exprimat, în numeroase ocazii, angajamentul de a soluționa, iar în unele cazuri au depus eforturi în direcția soluționării posibilelor conflicte de interese în conformitate cu principiile de drept internațional;

8.      recunoaște că, deși există diferențe evidente între Arctica și Antarctica, există, de asemenea, similitudini clare; evidențiază faptul că textul Tratatului Antarctic a creat cu succes un cadru pentru cercetare și cooperare pașnică, fără a se lăsa atras în dispute teritoriale și fără a aduce atingere granițelor existente ale statelor suverane; subliniază faptul că aceleași obiective de cercetare și cooperare pașnică sunt suficient de largi, iar situația este suficient de similară pentru ca acestea să fie considerate foarte relevante și în contextul arctic;

9.      sprijină cooperarea în cadrul Consiliului Arctic, care poate servi drept cadru pentru cooperarea pașnică în vederea protejării populației din Arctica și a Arcticii ca atare;

10.    respectă inițiativa guvernului islandez de a pune capăt negocierilor privind aderarea la UE; consideră importante menținerea bunelor relații și dezvoltarea unei cooperări mai strânse cu Islanda în domenii de interes comun;

11.    își exprimă preocuparea cu privire la evoluțiile dintre UE și statele de coastă în ceea ce privește cotele de pescuit și speră că se va găsi o soluție echitabilă;

12.    este conștient de nevoia de resurse a unei populații mondiale în creștere; recunoaște că sunt disponibile resurse suficiente pentru actuala populație a lumii, în special în cazul în care ar avea loc o schimbare majoră în direcția utilizării surselor de energie regenerabilă și a tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic, însă alocarea inechitabilă a exploatării resurselor creează regiuni extrem de sărace și regiuni extrem de bogate în lume și, prin urmare, solicită adoptarea de măsuri politice, economice și sociale și o schimbare majoră în direcția surselor de energie regenerabilă și a tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic, în scopul reducerii acestui dezechilibru; nu consideră că exploatarea, dăunătoare pentru mediu, a rezervelor de petrol și gaze care se crede că există în Arctica constituie o soluție, și solicită o protecție nelimitată a acestui ecosistem foarte fragil;

13.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Consiliului Arctic, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernelor și parlamentelor statelor din regiunea arctică.

(1)

JO C 136E, 11 mai 2012, p. 71.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate