Procedură : 2014/2713(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0053/2014

Texte depuse :

B8-0053/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 17/07/2014 - 10.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2014)0010

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 159kWORD 111k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0027/2014
15.7.2014
PE536.954v01-00
 
B8-0053/2014

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la locurile de muncă pentru tineri (2014/2713(RSP))


Jutta Steinruck, Maria João Rodrigues, Agnes Jongerius, Javier López Fernández, Sion Simon, Brando Maria Benifei, Sergio Gutiérrez Prieto, Maria Arena, Marita Ulvskog în numele Grupului S&D

Rezoluția Parlamentului European referitoare la locurile de muncă pentru tineri (2014/2713(RSP))  
B8‑0053/2014

Parlamentul European,

–       având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2013 referitoare la combaterea șomajului în rândul tinerilor: posibile soluții(1),

–       având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor(2),

–       având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și la aspectele sociale ale rolului și activității troicii (BCE, Comisia și FMI) în țările din zona euro care participă la program(3),

–       având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2014(4),

–       având în vedere comunicarea Comisiei cu privire la punerea în aplicare a inițiativei privind oportunitățile pentru tineri (COM(2012)0727),

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 7 februarie 2013 privind inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”,

–       având în vedere propunerea Comisiei din 5 decembrie 2012 intitulată „Către un cadru de calitate pentru stagii - A doua fază a consultării partenerilor sociali la nivel european în temeiul articolului 154 din TFUE” (COM(2012)0728),

–       având în vedere propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului din 5 decembrie 2012 cu privire la înființarea unei garanții pentru tineret (COM(2012)0729),

–       având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2013 referitoare la înființarea unei garanții pentru tineret(5),

–       având în vedere acordul politic convenit în cadrul Consiliului, la 28 februarie 2013, referitor la recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2009 intitulată „O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare. O metodă deschisă de coordonare reînnoită pentru abordarea provocărilor și oportunităților tineretului” (COM(2009)0200),

–       având în vedere declarația membrilor Consiliului European din 30 ianuarie 2012 intitulată „Spre o consolidare favorabilă creșterii și o creștere favorabilă ocupării forței de muncă”,

–       având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(6),

–       având în vedere Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor, concepută de Forumul European al Tineretului în colaborare cu parteneri sociali și alte părți interesate,

–       având în vedere raportul Eurofound din 22 octombrie 2012 intitulat „NEETs - tineri neîncadrați profesional, care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională: caracteristici, costuri și răspunsuri politice în Europa,”.

–       având în vedere Raportul Eurofound din 21 decembrie 2012 intitulat „Eficiența măsurilor politice privind creșterea participării tinerilor pe piața muncii”,

–       având în vedere Raportul Eurofound din 29 aprilie 2011 intitulat „Susținerea tinerilor lucrători pe durata crizei: contribuțiile partenerilor sociali și ale autorităților publice”,

–       având în vedere raportul referitor la integrarea migranților, efectele sale asupra pieței muncii și dimensiunea externă a coordonării securității sociale în UE (2012/2131(INI)),

–       având în vedere Raportul Eurofound din 7 februarie 2012 intitulat „Evoluții recente în sfera politicilor privind persoanele care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională (NEETs)”,

–       având în vedere Raportul Eurofound din 15 ianuarie 2013 intitulat „Incluziunea activă a tinerilor cu probleme de sănătate sau cu handicap”,

–       având în vedere Recomandarea CE C(2013)778 din 20 februarie 2013, „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât șomajul este o cauză majoră a inegalității, iar rata șomajului în rândul tinerilor a atins niveluri fără precedent, cu o medie de 23% pentru UE în ansamblu, și întrucât șomajul în rândul tinerilor este distribuit inegal în UE, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta de 16-25 depășind 50% în unele state membre;

B.     întrucât situația pieței forței de muncă este deosebit de critică pentru tineri, indiferent de nivelul lor de educație, aceștia ajungând adesea șomeri sau cu contracte limitate de muncă, cu salarii mai mici și un nivel mai scăzut de protecție socială, sau sunt obligați să accepte contracte de muncă precare sau stagii neplătite; întrucât această situație conduce la o migrație forțată, care exacerbează efectele actualului exod al creierelor și agravează diferențele existente între statele membre care oferă locuri de muncă și statele membre care oferă forță de muncă ieftină;

C.     întrucât tinerii intră pe piața muncii în special prin forme de încadrare atipice, foarte flexibile, nesigure și precare (contracte marginale cu normă parțială, contracte temporare sau cu „zero ore” etc.), iar probabilitatea ca acestea să reprezinte o conducă la obținerea unui loc de muncă permanent este scăzută;

D.     întrucât șomajul în rândul tinerilor poate fi, de asemenea, legat de problema abandonului școlar timpuriu (AȘL), de inadecvarea sistemelor de educație și formare, precum și de absența sistemelor de formare tehnică sau specializată ori de conexiunea lor insuficientă cu piața muncii;

E.     întrucât șomajul în rândul tinerelor și tinerilor, precum și nesiguranța locurilor de muncă, prezintă o serie de caracteristici particulare, care trebuie luate în considerare;

F.     întrucât Comisia a recunoscut că politicile de austeritate au avut un impact negativ, agravând inegalitățile, sărăcia și precaritatea profesională(7), conducând la reduceri ale bugetelor pentru educație, servicii sociale, locuri de muncă în serviciile publice și politici active pe piața forței de muncă și reducând șansele tinerilor a reintra în sistemul educațional;

G.     întrucât 7,5 milioane de tineri europeni cu vârsta între 15 și 24 nu sunt angajați, nu sunt în sistemul de educație și nici în cel de formare profesională (categoria NEET) și întrucât, în EU28, în 2012, 29,7% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială(8);

H.     întrucât limitarea actuală a Garanției pentru tineret la 25 de ani este inadecvată, pentru că nu ia în considerare 6,8 milioane de tineri din categoria NEET (Not in Education, Employment or Training), cu vârsta între 25 și 30 de ani;

I.      întrucât mai mult de jumătate dintre tinerii europeni consideră că în țara lor tinerii sunt marginalizați și excluși din viața economică și socială(9); întrucât, în consecință, Europa se confruntă cu pierderea unei generații de tineri care, din cauza accesului insuficient și a locurilor de muncă temporare precare, vor fi lipsiți de o pregătire corespunzătoare pentru o poziție pe piața forței de muncă pe termen mai lung;

 

J.      întrucât doar 7,5 milioane de persoane, reprezentând 3,1% din forța de muncă din UE, sunt în prezent angajate într-un alt stat membru, și întrucât tinerii sunt grupul cu probabilitatea cea mai mare de a fi mobil;

K.     întrucât cauzele șomajului în rândul tinerilor nu pot fi reduse la nepotrivirea competențelor, pentru că sunt legate de probleme cum ar fi lipsa de noi locuri de muncă ca urmare a dezindustrializării Europei, a externalizării și a speculațiilor, iar această situație a fost agravată de politicile de criză și de austeritate; întrucât problema șomajului în rândul tinerilor nu se poate rezolva doar prin educație și formare profesională;

L.     întrucât toate măsurile și programele introduse pentru a crește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ar trebui să includă consultarea și/sau cooperarea tuturor actorilor relevanți, la nivelurile lor respective, în special a partenerilor sociali și a organizațiilor de tineret;

 

M.    întrucât, în 2012, 42% din tinerii lucrători din UE aveau contracte temporare sau precare, spre deosebire de 13% dintre lucrătorii adulți, și unul din cinci tineri se temeau că-și vor pierde locul de muncă(10);

N.     întrucât, conform unui sondaj din 2014, 51% dintre tineri au declarat că prioritatea numărul unu a Parlamentului European ar trebui să fie apărarea drepturile omului(11), inclusiv a drepturilor economice și sociale;

 

O.     întrucât Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă (Eurofound) a estimat costurile anuale ale șomajului în rândul tinerilor la 153 miliarde EUR;

P.     întrucât situația șomajului și a șomajului în rândul tinerilor este influențată și de absența unor politici economice europene comune pentru crearea de locuri de muncă; întrucât planul UE de cheltuieli pe termen lung nu ia îndeajuns în considerare necesitatea unor investiții economice și de infrastructură moderne, inclusiv din cauza rigidității cadrului financiar multianual (CFM) al UE și a resurselor financiare insuficiente ale bugetului UE,

1.      avertizează că nu va exista o creștere economică sustenabilă semnificativă în UE dacă nu se reduc inegalitățile, și reamintește că acest lucru începe cu reducerea șomajului, în special șomajul în rândul tinerilor, și reducerea sărăciei;

2.      își exprimă preocuparea cu privire la faptul că peste 20 de state membre au redus cheltuielile pentru educație în termeni relativi (ca procentaj din PIB), punându-și astfel în pericol potențialul de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și competitivitatea; subliniază faptul că reducerea acestui tip de investiții va crește vulnerabilitatea structurală a UE, având în vedere discrepanța dintre nevoia din ce în ce mai mare de lucrători înalt calificați și faptul că, în multe state membre, o mare parte a forței de muncă este în prezent slab calificată;

3.      ia act de adoptarea unei rezoluții privind Planul de acțiune al UE pentru tineret de către Consiliu, la 20 mai 2014, dar regretă faptul că aceasta nu promovează o veritabilă cooperare trans-sectorială pe probleme de tineret și nu implică tinerii în proces;

4.      regretă faptul că Rezoluția Consiliului din 20 mai 2014 privind un dialog structurat și incluziunea socială a tinerilor nu a reușit să reflecte mesajele esențiale și opiniile tinerilor, cum ar fi necesitatea unor locuri de muncă de calitate și un acces mai bun la protecție socială, bunăstare și solidaritate, precum și că rezoluția exprimă niciun angajament pentru politici concrete care să vizeze o mai bună incluziune socială a tinerilor;

5.      regretă faptul că prioritățile Consiliului, publicate de Consiliul European din 27 iunie 2014 ca agendă strategică a UE și a noii Comisii Europene, nu includ măsuri specifice și de investiții care să contribuie la crearea de locuri de muncă de calitate pentru tineri;

6.      subliniază faptul că, având în vedere consecințele crizei pentru tineri, sunt necesare o monitorizare și angajamente regulate din partea statelor membre pentru a îmbunătăți situația tinerilor; invită Comisia să adopte un set specific de indicatori pentru a monitoriza situația competențelor tinerilor, în cadrul semestrului UE, ținând seama de cauzele fundamentale ale unei dezvoltări scăzute a acestora, inclusiv de inegalitățile în învățare și căile diferite de dezvoltare în copilărie, alături de factorii „moșteniți” care influențează șansele;

7.      atrage atenția asupra faptului că stagiile, care pot fi utile pentru a obține experiență profesională, trebuie reglementate în mod corespunzător, întrucât sunt de multe ori prost plătite sau neplătite și, în multe cazuri, sunt folosite ca substitut al unui loc de muncă, ceea ce conduce la o piață a muncii cu două clase și la agravarea poziției dezavantajate a tinerilor pe piața forței de muncă;

8.      atrage atenția asupra faptului că șomajul în rândul tinerilor are efecte negative particulare asupra femeilor, persoanelor cu dizabilități și grupurilor defavorizate din societate, cum ar fi migranții și minoritățile; constată că, deși femeile tinere sunt, de obicei, mai bine formate, ele sunt mai prost plătite la locul de muncă, iar șomajul la începutul carierei poate alimenta ulterior un ciclu al inegalității de remunerare; subliniază faptul că tinerii din familii de migranți sau grupuri etnice, ca urmare a egalității restrânse a oportunităților de învățare și a discriminărilor frecvente din partea serviciilor de plasare a forței de muncă, au mai puține șanse de a găsi un loc de muncă sau o formă de educație ori formare profesională corespunzătoare;

9.      subliniază că statele membre ar trebui să ia în considerare situația lucrătorilor mai în vârstă și să implementeze politici de combatere a șomajului în rândul tinerilor, precum și să susțină programele de muncă partajată și de mentorat care implică lucrătorii în vârstă și tineri;

10.    regretă anularea summitului șefilor de stat și de guvern, programat să aibă loc la 11 iulie 2014, la Torino; invită statele membre să acorde prioritate problemei ritmului lent al implementării Garanției pentru tineret în cadrul următoarei reuniuni informale a Consiliului EPSCO, care va avea loc pe 17 și 18 iulie 2014;

O concepție bazată pe drepturi asupra ocupării forței de muncă

11.    îndeamnă Comisia și statele membre să adopte o concepție bazată pe drepturi asupra tinerilor și ocupării forței de muncă; subliniază că, în special în perioade de criză, calitatea muncii pentru tineri nu trebuie compromisă, iar standardele de muncă de bază și alte standarde legate de calitatea locului de muncă, cum ar fi timpul de lucru, salariul minim, securitatea socială și sănătatea și siguranța la locul de muncă, trebuie să constituie considerente fundamentale în acțiunile întreprinse;

12.    invită statele membre să se asigure că tinerii au acces la locuri de muncă de calitate, în care li se respectă drepturile, inclusiv dreptul la stabilitate și securitate, oferind un salariu suficient și protecție socială și permițând o viață sigură, în demnitate și autonomie; solicită insistent, în vederea protecției tinerilor lucrători împotriva discriminării și a exploatării, adoptarea unei directive privind condițiile decente de muncă, care să definească drepturile fundamentale ale lucrătorilor pentru toate categoriile și să introducă standarde minime comune;

13.    subliniază necesitatea unei politici active, cuprinzătoare și integrate privind piața muncii, care să includă măsuri speciale pentru tineri;

 

14.    subliniază că, având în vedere schimbările rapide care se prevăd pe piața muncii, sunt necesare, astăzi mai mult decât oricând, investiții puternice în educație și formare; subliniază că politicile legate de competențe ar trebui considerate nu numai un mijloc de a satisface cererile de pe piața forței de muncă, ci ar trebui și să recunoască competențele dobândite prin educația non-formală, să susțină implementarea politicilor de învățare pe tot parcursul vieții și, în cele din urmă, să se integreze într-o abordare holistică a educației; solicită adoptarea unor standarde comune de calitate obligatorii, la nivel european, pentru toți cetățenii, pentru educație, formare și învățare continuă;

15.    solicită insistent Comisiei să se ocupe de problema muncii precare, să reglementeze dispozițiile contractuale, explorând diferite opțiuni de atenuare a polarizării pieței muncii din cauza condițiilor precare oferite muncitorilor slab calificați, și să protejeze tinerii de precaritatea în muncă și de sărăcie;

16.    subliniază că trebuie eliminată discriminarea pe motive de vârstă în accesul la beneficiile sociale și de muncă, inclusiv accesul condiționat la prestațiile de șomaj; subliniază faptul că impunerea unor salarii minime mai mici pentru tineri, indiferent de experiența profesională sau capacități, nu este doar o expresie a desconsiderării categoriei celei mai vulnerabile de pe piața forței de muncă, ci constituie și un caz clar de discriminare pe motive de vârstă;

17.    reamintește că, din cauza crizei și a situației economice divergente din statele membre ale UE, mobilitatea forțată a tinerilor este o realitate din ce în ce mai prezentă; invită insistent statele membre să se asigure că libertatea fundamentală de circulație nu este restricționată și că accesul la serviciile publice al tinerilor studenți și lucrători mobili nu este limitat sau negat; invită, în acest sens, Comisia să prezinte propuneri pentru a facilita și mai mult mobilitatea din proprie inițiativă a tinerilor din întreaga Uniune Europeană, și ca un mijloc de a realiza finalizarea pieței unice a UE;

Garanția pentru tineri, inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (ILMT) și Cadrul de calitate pentru stagii (CCS)

18.    solicită o monitorizare eficientă a implementării Garanției pentru tineri; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape problemele identificate în Recomandările specifice pe țară din 2014 (RST) în ceea ce privește calitatea ofertelor și absența unei informări active a tinerilor din categoria NEET, precum și capacitatea administrativă a serviciilor publice de ocupare și a lipsei unei angajări eficiente alături de toți partenerii relevanți, identificând, în același timp, cele mai bune practici care ar putea constitui o referință pentru îmbunătățirea programelor;

19.    solicită adoptarea reducerii șomajului în rândul tinerilor ca obiectiv propriu în cadrul Semestrului european; solicită, de asemenea, includerea unor măsuri obligatorii de combatere a șomajului în rândul tinerilor în RST și în programele naționale de reformă (PNR); solicită Comisiei să monitorizeze și să verifice îndeaproape introducerea acestor măsuri; solicită implicarea extinsă a Parlamentului în această privință, în cadrul procesului Semestrului european;

20.    reamintește că cele 6 miliarde de EUR alocate ILMT nu sunt suficiente pentru a combate șomajul în rândul tinerilor de o manieră durabilă și ar trebui să constituie, prin urmare, doar o primă tranșă; subliniază că Organizația Internațională a Muncii (OIM) a calculat că numai în zona euro sunt necesare 21 de miliarde de euro pentru a realiza un program eficace de combatere a șomajului în rândul tinerilor; consideră că această investiție crescută este necesar și rezonabilă, având în vedere pierderile economice anuale de 153 miliarde EUR în statele membre, rezultate din participarea scăzută a tinerilor pe piața muncii, sumă ce reprezintă 1,2% din PIB-ul UE; subliniază, în plus, că până în 2016 nu vor mai fi finanțări la bugetul ILMT; invită Comisia să prezinte în timp util o propunere pentru a asigura continuarea finanțării de YEI până la bugetul 2016, prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile în cadrul regulamentului CFM 2014-2020; solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să acorde prioritate Garanției pentru tineri și să crească alocarea bugetară pentru perioada globală 2014-2020 dacă se ia o decizie legată de revizuirea post-electorală obligatorie a CFM 2014-2020, care urmează să aibă loc la sfârșitul anului 2016 cel târziu;

21.    solicită măsuri de prevenire a manipulării implementării ILMT și a utilizării acesteia pentru a agrava fenomenele naționale de scădere internă a salariilor; avertizează că utilizarea abuzivă a fondurilor dedicate ILMT prin finanțarea costurilor forței de muncă fără a solicita garanții suficiente poate conduce la concedierea lucrătorilor în vârstă pur și simplu pentru că ar fi mai scumpi decât lucrătorii tineri angajați printr-un program al ILMT;

22.    invită Comisia să propună un cadru juridic european, introducând standarde minime obligatorii pentru implementarea garanțiilor pentru tineri, inclusiv privind calitatea uceniciilor, salarii decente pentru tineri și accesul la serviciile de ocupare a forței de muncă, precum și incluzând tinerii cu vârsta între 25 și 30 de ani, în cazul în care recomandările existente privind garanțiile pentru tineret nu sunt respectate de către statele membre;

23.    invită Comisia și statele membre să se asigure că procedurile birocratice nu împiedică distribuirea eficientă a celor 6 miliarde EUR alocate pentru ILMT în vederea aplicării Garanției pentru tineri în regim de urgență; regretă informațiile recente conform cărora statele membre nu-și vor utiliza în totalitate fondurile alocate prin ILMT; subliniază încă o dată, în acest sens, importanța utilizării depline și eficiente a acestor resurse, și consideră că este esențial să nu se piardă nici o oportunitate de finanțare a măsurilor active de atât de necesare pe piața forței de muncă, pentru a reduce nivelul șomajului în rândul tinerilor; invită Comisia și statele membre să pună la dispoziție fonduri, prin intermediul BEI, pentru inițiativele din sectorul privat care urmăresc crearea de locuri de muncă și de oportunități de experiență profesională/formare;

24.    invită insistent statele membre să depășească cadrul Recomandării Consiliului din martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii, pentru a preveni discriminarea și exploatarea lucrătorilor tineri; solicită adoptarea unei directive privind condițiile decente și standardele minime pentru stagii, oferind stagiarilor drepturi clar definite, care să includă accesul la protecție socială, contracte scrise obligatorii și o remunerație echitabilă, și introducând, de asemenea, limite pentru utilizarea stagiarilor în companii, în vederea prevenirii abuzurilor;

25.    invită statele membre să creeze sau să-și îmbunătățească sistemele de educație și formare profesională; subliniază faptul că, pentru a îmbunătăți tranziția de la școală la locul de muncă, ar trebui creat un cadru european pentru educație duală, pe baza celor mai bune practici europene în acest domeniu; sugerează, de asemenea, utilizarea la nivelul UE a sistemelor „spărgătoarelor de gheață”, oferind o experiență profesională practică tinerilor absolvenți și celor care au urmat deja o formare profesională, în cadrul unor companii care să îi angajeze pentru șase până la douăsprezece luni, pentru a soluționa o problemă specifică centrată pe inovare și dezvoltare;

26.    subliniază experiențele pozitive din statele cu sisteme de învățământ profesional și tehnic și sisteme educative duale în îmbunătățirea tranziției de la educație la câmpul muncii, compensând astfel decalajul dintre competențele dobândite prin formare și cererea de pe piața forței de muncă; subliniază faptul că sarcina Comisiei este de a sprijini în mod activ aceste eforturi și solicită Comisiei să informeze constant cu privire la eforturile de reformă ale statele membre în ceea ce privește sistemele de învățământ profesional; subliniază faptul că trebuie să se acorde o atenție deosebită categoriilor vulnerabile, cu risc ridicat de excluziune socială, inclusiv tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează nici un program educațional sau de formare profesională; solicită Comisiei să elaboreze un raport anual cu privire la reforma sistemului de formare profesională în statele membre, prin care să aducă o contribuție structurală pe termen lung la îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor, la un nivel decent;

27.    solicită insistent, în primul rând în domeniul formării profesionale și al sistemelor duale de formare profesională, cooptarea tuturor actorilor relevanți, în special a partenerilor sociali și a instituțiilor de învățământ; subliniază, în acest context, responsabilitatea pe care întreprinderile și instituțiile de învățământ o au în furnizarea de pregătire practică relevantă pentru elevi și studenți;

28.    subliniază faptul că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” nu ar trebui să împiedice statele membre să utilizeze alte programe ale UE, cum ar fi cele finanțate din Fondul social european sau ERASMUS +, pentru a finanța proiecte mai extinse de tineret, în special legate de combaterea sărăciei și de incluziunea socială; subliniază că este important ca statele membre să aloce cofinanțările necesare în această privință; solicită Comisiei să monitorizeze utilizarea FSE pentru proiectele vizând tinerii;

29.    subliniază faptul că tinerii întreprinzători trebuie susținuți financiar și administrativ, în special în țările aflate în criză; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să instituie mecanisme specifice de sprijin pentru tinerii întreprinzători cu vârsta sub 30 de ani; un exemplu ar putea fi microcreditele pentru start-up-uri, așa cum se prevede în programul EaSi;

30.    subliniază rolul important al partenerilor sociali în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor; consideră că sprijinul sindicatelor naționale și respectarea deplină a practicilor naționale și a sistemelor de relații sectoriale constituie o condiție necesară pentru toate măsurile de reglementare și îmbunătățire a condițiilor de muncă, a salariilor și a remunerațiilor pentru tineri;

Investițiile și dimensiunea macroeconomică

31.    subliniază că, chiar dacă măsurile de partea ofertei - cum ar fi dezvoltarea competențelor și reglementările pieței muncii - pot avea un rol în combaterea șomajului în rândul tinerilor, ar trebui mai mult luați în considerare și factorii macroeconomici și cei legați de cerere;

32.    solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri de reducere a inegalităților și de creare de locuri de muncă, stimulând cererea prin politici axate pe creșterea salariilor și introducerea unor salarii minime (statutare sau pe bază de contracte colective, specifice unui sector sau trans-sectoriale), consolidând transferurile directe printr-o politică fiscală echitabilă și un sistem de venituri minime, precum și asigurând o protecție socială solidă și servicii publice și sociale mai bune, în special în domeniul sănătății și în cel al educației;

33.    invită insistent Comisia și statele membre să stabilească cât mai curând un plan de acțiune pentru crearea de locuri de muncă, acordând prioritate acelor regiuni în care rata șomajului în rândul tinerilor depășește 25%, investind în industrii sustenabile, în special în IMM-uri, precum și în servicii, formare și educație, cercetare și dezvoltare, infrastructuri de transport moderne, reindustrializarea UE, serviciile private eficiente și servicii publice de calitate, precum și tranziția verde, pentru a progresa către o economie inovatoare, bazată pe cunoaștere, netrecând însă cu vederea crearea de locuri de muncă pentru generațiile viitoare; subliniază că această investiție trebuie văzută ca una esențială pentru viitorul Europei;

34.    invită Comisia să găsească soluții speciale pentru țările cu o rată a șomajului extrem de ridicată, care nu vor putea utiliza fondurile UE disponibile din cauza unor probleme de cofinanțare; solicită Comisiei, în acest scop, să analizeze posibilitatea, pentru state membre în dificultate, de a reduce sau a elimina cofinanțarea fondurilor și programelor UE de combatere a șomajului în rândul tinerilor (la rubrica 1 („creștere sustenabilă”) din CFM); solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să analizeze posibilitatea scoaterii cofinanțării din partea statelor membre a măsurilor de combatere a șomajului în rândul tinerilor din calculul deficitului excesiv;

35.    salută intenția Președinției italiene de a iniția o discuție pe tema creării unui sistem, la nivelul UEM, de indemnizație de șomaj, un modalitate de absorbție a șocurilor asimetrice la nivel central, precum și de a acorda o atenție deosebită problemei stabilizatorilor automați în cadrul dezbaterilor cu privire la dimensiunea socială a Uniunii Economice și Monetare;

Prioritizarea drepturilor tinerilor

36.    solicită Consiliului să ia măsuri pentru ca Planul de acțiune pentru tineri al UE să fie implementat și să asigure o cooperare trans-sectorială reală, precum și implicarea tinerilor;

37.    invită Comisia să propună Consiliului și Parlamentului măsuri care să încurajeze participarea tinerilor la viața democratică a Europei, în conformitate cu articolul 165 din TFUE;

38.    solicită insistent Consiliului să adopte în cele din urmă Directiva privind egalitatea de tratament, propusă de Comisie încă din 2008, care ar scoate în afara legii discriminarea pe bază de vârstă și pe o serie de alte motive.

 

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0365.

(2)

JO C 351 E, 2.12.2011, p. 30.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0240.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0129.

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0016.

(6)

P7_TA(2011)0453.

(7)

COM(2013)0801 - Proiect de raport comun privind ocuparea forței de muncă.

Document de lucru al Comisiei Europene 1/2013, Bantout și Lokajickova: Bugetele pentru protecție socială în perioada de criză din UE.

(8)

Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=yth_incl_010&lang=en

(9)

Sondaj Eurobarometru privind tineretul european, aprilie 2014.

(10)

Comisia Europeană, 2013 - Evaluarea trimestrială a situației sociale și a ocupării forței de muncă.

(11)

Eurobarometru Flash, Parlamentul European: „Tinerii europeni în 2014”, aprilie 2014.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate