Procedură : 2014/2717(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0054/2014

Texte depuse :

B8-0054/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 17/07/2014 - 10.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2014)0009

Propunere de rezoluție
PDF 146kWORD 100k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0025/2014
15.7.2014
PE536.955v01-00
 
B8-0054/2014

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația din Ucraina (2014/2717(RSP))


Rebecca Harms, Ulrike Lunacek, Tamás Meszerics, Heidi Hautala, Benedek Jávor, Bas Eickhout, Ernest Maragall în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Ucraina (2014/2717(RSP))  
B8‑0054/2014

Parlamentul European,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina, în special Rezoluția din 27 februarie 2014 referitoare la situația din Ucraina(1), Rezoluția din 13 martie 2014 referitoare la invadarea Ucrainei de către Rusia(2) și Rezoluția din 17 aprilie 2014 referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra țărilor din Parteneriatul estic și, în special, destabilizarea Ucrainei de est(3),

–       având în vedere concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului Afaceri Externe privind Ucraina din 3 martie 2014 și concluziile reuniunilor Consiliului Afaceri Externe din 17 martie 2014, 14 aprilie 2014, 12 mai 2014 și 23 iunie 2014;

–       având în vedere declarația șefilor de stat și de guvern referitoare la Ucraina cu ocazia Consiliului European din 6 martie 2014,

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 20 martie 2014 și 27 iunie 2014 referitoare la Ucraina,

–       având în vedere Declarația referitoare la constatările și concluziile preliminare privind alegerile parlamentare anticipate din Ucraina din 25 mai 2014, întocmită de misiunea internațională a OSCE/ODIHR de observare a alegerilor;

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât, în cadrul evenimentelor ce au început în aprilie 2014, grupurile separatiste pro-ruse au ocupat clădirile administrației regionale de stat și alte clădiri publice și au organizat demonstrații violente în sud-estul Ucrainei; întrucât în zilele următoare miliții bine înarmate și neidentificate au capturat, printr-o serie de raiduri militare coordonate, orașe din estul Ucrainei, în special în regiunile Luhansk și Donețk;

B.     întrucât milițiile pro-ruse au proclamat „republici populare” în aceste regiuni, iar mai târziu au organizat referendumuri în sprijinul acestor „republici suverane”; întrucât toate eforturile depuse de autoritățile de la Kiev pentru a demara un dialog adevărat pentru a soluționa problemele din acea zonă, în special privind descentralizarea administrativă și reformele constituționale relevante, au fost refuzate de persoanele care au preluat puterea;

C.     întrucât insurgenții au folosit și tancuri, vehicule blindate, muniții și arme rusești, inclusiv lansatoare moderne de rachete multiple, care au fost aduse prin contrabandă prin trecerea frontierei și a punctelor de control la frontieră; întrucât unii dintre principalii luptători ai milițiilor separatiste sunt cetățeni ruși care au legături cu serviciile de informații sau de securitate ale Rusiei, iar alții provin din Cecenia, Crimeea și Serbia; întrucât în timpul crizei Federația Rusă a comasat trupe și echipament militar la frontiera cu Ucraina;

D.     întrucât la 25 mai 2014 Ucraina a organizat alegeri prezidențiale anticipate sub monitorizarea unei misiuni internaționale robuste de observare a alegerilor conduse de OSCE/ODIHR; întrucât, în ciuda eforturilor externe și interne de a destabiliza procesul, observatorii internaționali au evoluat în mod pozitiv desfășurarea globală a alegerilor; întrucât în Donbas doar câțiva cetățeni au putut participa din cauza amenințărilor extreme și a actelor de violență ale separatiștilor;

E.     întrucât, în discursul său inaugural din 7 iunie 2014, Petro Poroșenko, Președintele nou-ales, a prezentat un plan pentru pace în 15 puncte pentru reglementarea situației din regiunile de est, bazat pe eliminarea răspunderii penale pentru persoanele care se vor preda și nu au comis infracțiuni grave, crearea unor coridoare controlate pentru retragerea mercenarilor ruși și lansarea unui dialog participativ cu cetățenii pașnici;

F.     întrucât Președintele Poroșenko a declarat încetarea focului, acțiune care a fost extinsă unilateral până la data de 30 iunie pentru a facilita punerea în aplicare a planului pentru pace; întrucât această încetare a focului a fost încălcată în mod continuu, în special de către separatiști;

G.     întrucât, conform unei evaluări rapide a UNICEF, până la 50% dintre copiii din regiunea Donețk asistă la acțiuni de violență și suferă de probleme psihosociale grave; întrucât autoritățile publice, în special poliția și sistemul juridic, nu pot garanta asigurarea statului de drept și nici a unei securități publice minime; întrucât s-a înregistrat un declin grav al serviciilor în multe zone ale provinciilor Donețk și Luhansk, aprovizionarea cu apă fiind afectată, plățile sociale fiind sistate iar serviciile medicale perturbate; întrucât mai bine de 100 000 de persoane au fost evacuate din zonele de conflict spre alte părți ale țării și spre Rusia;

H.     întrucât miniștrii de externe ai Germaniei, Franței, Rusiei și Ucrainei s-au întrunit la Berlin la 2 iulie 2014 și au convenit asupra unei serii de măsuri menite să conducă la un armistițiu durabil și respectat de toate părțile în estul Ucrainei;

I.      întrucât, după semnarea la 21 martie 2014 a dispozițiilor politice ale acordului de asociere (AA), la 27 iunie 2014 UE și Ucraina au semnat în mod oficial restul acordului, care include un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA);

J.      întrucât, la 27 iunie 2014, Consiliul Afaceri Externe a confirmat rezultatele analizei efectuate de Comisie potrivit căreia Ucraina a îndeplinit toate cerințele din cadrul primei faze a Planului de acțiune pentru liberalizarea regimului de vize și a trecut la a doua fază a procesului de liberalizare a regimului de vize;

K.     întrucât la 25 iunie 2014 Consiliul Federației Ruse a aprobat o decizie a Președintelui Putin de a renunța la dreptul de a trimite forțe armate rusești pe teritoriul Ucrainei;

L.     întrucât, având în vedere absența unor pași concreți pentru dezamorsarea tensiunilor, UE și-a extins sancțiunile legate de situația din Ucraina, extinzând criteriile care permit interzicerea acordării vizelor și înghețarea activelor și adăugând mai multe persoane și două entități pe lista celor afectați de măsurile respective; întrucât aceste sancțiuni limitate și punctuale au avut deja un impact demonstrat;

M.    întrucât nu s-a ajuns la nicun acord cu privire la disputa de lungă durată dintre Ucraina și Rusia cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale;

N.     întrucât este necesar să se ia măsuri diplomatice internaționale ferme la toate nivelurile pentru a dezescalada situația și a evita ca situația de criză să scape de sub control; întrucât UE trebuie să aibă o reacție eficientă pentru a permite Ucrainei și altor țări din Parteneriatul estic să își exercite pe deplin suveranitatea și să se bucure de aceasta, fără presiuni externe,

1.      își exprimă profunda îngrijorare cu privire la conflictul în curs care are efecte devastatoare în partea de est a Ucrainei, provocând moartea a sute de persoane și ducând la distrugerea de case și bunuri și la exodul a mii de civili dinspre zonele de conflict spre zone sigure;

2.      recunoaște dreptul legitim al Ucrainei la autoapărare, conform definiției de la articolul 51 din Carta ONU; totuși, consideră că doar o adevărată soluție politică a crizei poate să creeze premisele pentru reconcilierea deplină a părților și să întărească unitatea țării; îndeamnă serviciile de securitate ale Ucrainei să respecte pe deplin dreptul internațional umanitar (DIU) și dreptul internațional al drepturilor omului (DIDO) atunci când desfășoară așa-numite operațiuni antiteroriste; subliniază nevoia de a proteja populația civilă;

3.      evidențiază implicațiile, impactul și consecințele acestei crize pentru stabilitatea și securitatea întregii regiuni, precum și pentru relațiile prezente și viitoare dintre UE și Rusia; îndeamnă Rusia să se abțină de la a interpreta unilateral faptele și evenimentele de pe teren, de o manieră care urmărește să justifice intervenția directă a forțelor ruse în conflict;

4.      sprijină, în această privință, planul pentru pace prezentat de Președintele Poroșenko și solicită organizarea unei noi reuniuni a Grupului trilateral de contact cu privire la reglementarea situației din sud-estul Ucrainei pentru a asigura încetarea imediată a focului sub monitorizarea OSCE, precum și a asigura accesului polițiștilor de frontieră ucraineni și a personalului OSCE la punctele ruse de control la frontieră pentru a monitoriza situația în zonele în care punctele ucrainene de control la frontieră au fost capturate de grupuri separatiste;

5.      solicită tuturor părților să înceteze complet lupta, pentru a permite dezescaladarea crizei, precum și pentru a acorda ajutor umanitar și a crea coridoare de trecere sigure pentru refugiați și persoanele strămutate, pentru a crea condițiile pentru un dialog adevărat și pentru a găsi o soluție viabilă care să stabilizeze situația; de asemenea, solicită insurgenților să elibereze imediat toți ostaticii;

6.      este ferm convins de faptul că OSCE ar trebui să joace rolul principal la nivel operațional pentru soluționarea crizei ucrainene, având în vedere experiența sa în domeniul crizelor și conflictelor armate și faptul că atât Rusia, cât și Ucraina sunt membre ale acestei organizații; solicită statelor membre ale UE, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și Comisiei Europene să continue să întărească rolul OSCE în conflictul ucrainean; solicită să se aloce mai multe resurse financiare și umane Misiunii speciale a OSCE de monitorizare (MSM) pentru a asigura o prezență puternică a OSCE de-a lungul frontierelor cu Rusia și în toate locurile unde au sau au avut loc lupte; îndeamnă OSCE să publice cât mai multe informații cu privire la toate incidentele politice violente relevante pentru a reduce influența actelor de dezinformare și a campaniilor de propagandă; de asemenea, solicită OSCE să se concentreze asupra persoanelor care au dispărut în ultimele săptămâni și să garanteze eliberarea lor;

7.      atrage atenția asupra raportului recent al organizației Amnesty International și condamnă ferm răpirile, bătăile administrate cu sălbăticie, actele de tortură, asasinatele, execuțiile extrajudiciare și celelalte abuzuri grave ale drepturilor omului și încălcări ale legii din domeniul umanitar îndreptate împotriva activiștilor, protestatarilor, ziariștilor și multor alți cetățeni care nu participă activ la conflictul din estul Ucrainei, acțiuni desfășurate în principal de separatiștii înarmați și, în unele cazuri, și de forțele guvernamentale; sprijină apelul adresat guvernului ucrainean de a crea un registru unic și actualizat periodic privind cazurile de răpire raportate și sprijină desfășurarea unei anchete amănunțite și imparțiale a tuturor alegațiilor de folosire abuzivă a forței, de rele tratamente sau de tortură;

8.      solicită Moscovei să reducă și să-și retragă imediat forțele de la frontiera sa cu Ucraina și să oprească orice acțiune, înfiltrare, furnizare de arme sau sprijinire ascunsă în favoarea insurgenților care luptă în estul Ucrainei, ca primi pași concreți, așteptați de mult timp, prin care să demonstreze că Rusia dorește cu adevărat dezescaladarea crizei;

9.      subliniază că, din momentul anexării Crimeii, Rusia continuă să încalce obligațiile juridice ce-i revin în calitate de semnatară a Memorandului de la Budapesta din 1994 și a Tratatului de prietenie, cooperare și parteneriat din 1997, în care părțile au convenit să se abțină de la formularea de amenințări la adresa integrității teritoriale sau a independenței politice a Ucrainei și de la utilizarea forței pentru a aduce atingere acestora;

10.    regretă profund faptul că Franța continuă să pregătească exportul în Rusia a două transportatoare de elicoptere Mistral, începând formarea a 400 de marinari în portul St Nazaire; reamintește faptul că acest export va consolida în mod considerabil forțele navale ruse și va permite inițierea foarte rapidă a unor acțiuni ofensive în zone cum ar fi Marea Baltică și Marea Neagră; de asemenea, reamintește faptul că acest export contribuie la cursa înarmărilor în regiune; este profund convins de faptul că acest export reprezintă o amenințare directă și puternică la adresa securității europene și reprezintă o încălcare a Poziției Comune 944/2008 privind exporturile de arme, în special a criteriilor care interzic exporturile către o țară sau regiune în care există tensiuni și în care nu se respectă legislația internațională și obligațiile internaționale, cum ar fi Memorandumul de la Budapesta din 1994, precum și o amenințare la adresa securității statelor membre ale UE învecinate; solicită tuturor statelor membre ale UE să adopte imediat un embargo asupra armelor, care să includă și tehnologia de supraveghere;

11.    este îngrijorat de declarațiile secretarului-general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, cu privire la necesitatea de a crește în mod semnificativ cheltuielile pentru apărare în țările NATO din cauza rolului jucat de Rusia în criza din Ucraina; este preocupat, de asemenea, de anunțurile făcute de Președintele SUA cu privire la realizarea unei investiții de circa un miliard de dolari în armament în estul Europei; reamintește faptul că atât exportul navelor franceze Mistral, cât și investițiile SUA în estul Europei reprezintă nu numai o fațetă a unui joc periculos și iresponsabil care nu are câștigători, ci și semne clare a declanșării unei curse a înarmării; consideră că pașii făcuți spre o și mai mare militarizare, planificați de decidenții din Franța, SUA și NATO, vor submina și vor slăbi în mod semnificativ o abordare robustă cu caracter civil a Uniunii Europene, bazată pe sancțiuni și negocieri; de asemenea, subliniază faptul că exporturile de arme în curs contrazic în mod flagrant pozițiile comune ale UE și sancțiunile economice relevante;

12.    îndeamnă Consiliul European să adopte o strategie mai coerentă și mai fermă față de criza din Ucraina și, în special, față de comportamentul guvernului rus; salută decizia Uniunii Europene de a extinde sancțiunile punctuale, inclusiv restricțiile de călătorie și înghețarea activelor, împotriva persoanelor responsabile de acțiuni de intoleranță și ură, inclusiv de apeluri la război, sau pentru acțiuni care pot submina sau amenința integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, dar regretă decizia de a nu trece la faza a treia a sancțiunilor, în ciuda escaladării crizei; îndeamnă la finalizarea celei de-a treia faze a sancțiunilor, care să includă un embargo asupra armelor;

13.    îndeamnă autoritățile ucrainene să se implice într-un dialog deschis, transparent și participativ; le solicită, în această privință și în lumina conflictului în curs, să nu amâne reformele necesare și așteptate la nivel constituțional, politic și economic; consideră, în această privință, că reforma constituțională din Ucraina ar trebui să facă obiectul unei discuții cuprinzătoare și aprofundate, care să implice toate elementele societății ucrainene și care să conducă, în cele din urmă, la un referendum;

14.    salută organizarea unor alegeri parlamentare anticipate în conformitate cu angajamentele democratice internaționale, în ciuda ostilităților din partea de est a țării; subliniază evaluarea globală pozitivă făcută de misiunea de observare OSCE/ODIHR, care a evidențiat o îmbunătățire comparativ cu consultările anterioare, și solicită autorităților ucrainene să trateze toate chestiunile pendinte menționate în constatările și concluziile preliminare;

15.    sprijină intenția Președintelui Poroșenko de a organiza alegeri parlamentare anticipate la toamnă;

16.    subliniază faptul că semnarea la 27 iunie 2014 a Acordului de asociere UE-Ucraina este un pas fundamental pentru aprofundarea relațiilor dintre cele două părți și includerea Ucrainei în procesul de integrare europeană; așteaptă cu interes adoptarea unei „foi de parcurs” pentru punerea în aplicare a acordului și solicită Comisiei să consolideze asistența tehnică și financiară pentru a asigura succesul punerii ei în aplicare; în această privință, își reiterează opinia că acest acord nu reprezintă obiectivul final al relațiilor dintre UE și Ucraina. subliniază, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Ucraina - la fel ca orice alt stat european - are o perspectivă europeană și poate cere să devină membră a Uniunii, cu condiția să-și însușească principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale, drepturile omului și drepturile minorităților și să asigure statul de drept; subliniază faptul că încheierea cu Uniunea Europeană a unui acord de asociere sau a unui acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător nu are legătură cu integrarea în NATO;

17.    salută prima reuniune la nivel înalt privind Ucraina care a avut loc la Bruxelles la 8 iulie 2014, cu participarea UE și a statelor sale membre, a Ucrainei, a altor țări donatoare, organizații internaționale, instituții financiare internaționale și a societății civile, care vizează coordonarea sprijinului internațional pentru țară; subliniază că este deosebit de important ca comunitatea internațională să se angajeze să sprijine atât stabilizarea economică și politică și respectiv reforma Ucrainei, în special în cadrul asocierii politice și a integrării economice a Ucrainei cu UE, cât și un plan de urgență credibil pentru reconstrucție și dezvoltare în regiunile afectate de conflict și pentru acordarea de asistență umanitară către refugiați și persoanele strămutate;

18.    ia act de organizarea primei reuniuni trilaterale între UE, Federația Rusă și Ucraina la 11 iulie 2014 privind punerea în aplicare a acordului de asociere și efectele și implicațiile potențiale relevante pentru Rusia; este convins de faptul că UE nu ar trebui să permită Rusiei să submineze acordul de asociere cu Ucraina sau cel cu Georgia sau Moldova, să le reducă efectele sau să oprească încheierea acestora; subliniază faptul că UE și Rusia au dezvoltat relații economice puternice în trecut, dar și faptul că numai asumându-și din nou respectarea legislației internaționale va reuși Rusia să creeze condițiile pentru o bună cooperare și relații bune pe viitor;

19.    îndeamnă guvernul ucrainean să-și reînnoiască eforturile de introducere a unei serii de reforme structurale transparente și cuprinzătoare care să acorde prioritate consolidării statului de drept, eradicării corupției prin adoptarea și asigurarea punerii în execuție a legislației necesare, instituirii unui sistem echilibrat și funcțional de guvernanță bazat pe separarea puterilor și conform cu standardele europene, introducerii unei reforme de substanță a sistemului juridic și a legii electorale, precum și alinierii legislației împotriva discriminării cu standardele UE, având în vedere în special viitoarea reformă a codului muncii; de asemenea, consideră că este de importanță capitală să se înceapă un proces gradual de descentralizare a puterilor centrale în favoarea administrațiilor regionale și municipale, fără a submina echilibrul intern al puterilor sau funcționarea eficace a statului; salută, în acest sens, decizia Comisiei de a crea un grup de sprijin pentru Ucraina, care se va concentra asupra punerii în aplicare a „Agendei europene de reformă”;

20.    salută planul Consiliului de a lansa o misiune de reformă a sectorului securității civile în contextul PSAC; subliniază nevoia de a reforma în profunzime poliția și sectorul justiției și de a consolida transparența, responsabilitatea și controlul parlamentar și democratic al poliției;

21.    subliniază faptul că natura limitată a măsurilor adoptate de UE ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia se datorează, de asemenea, marii dependențe a UE față de Federația Rusă în privința aprovizionării cu energie; consideră că, în această privință, este de importanță capitală să se reducă dependența UE de Moscova și de alte regimuri autoritare și să se analizeze posibilitatea inițierii unui boicot deplin, găsind, în același timp, alternative concrete pentru a ajuta statele membre care în momentul de față depind de Rusia în calitate de furnizor unic; în această privință, solicită Comisiei să depună eforturi pentru punerea în aplicare în întregime a celui de-al treilea pachet privind energia și să sprijine proiectele din domeniul eficienței energetice, dat fiind că ele ar elimina necesitatea de a crea capacități suplimentare de transport de gaze cum ar fi prin proiectul South Stream; solicită, de asemenea, diversificarea efectivă a surselor de energie prin dezvoltarea surselor regenerabile de energie; îndeamnă statele membre să nu accepte ca societățile lor publice să demareze proiecte cu societăți rusești care cresc vulnerabilitatea Europei și urmăresc izolarea Ucrainei, cum ar fi South Stream; în acest sens, solicită Consiliului European, de asemenea, să adopte pentru 2030 obiective naționale obligatorii privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, care să reducă dependența UE de importurile de combustibili fosili.

22.    salută decizia guvernului Bulgariei de a opri lucrările efectuate pentru proiectul South Stream; totuși, este deosebit de preocupat de decizia recentă a guvernului Austriei de a face investiții suplimentare în proiectul South Stream, precum și de decizia guvernului Ungariei de a semna cu Rusia un acord privind energia nucleară; este convins de faptul că vizita recentă a Președintelui Putin la Viena și semnarea unui contract legat de South Stream între OMV și Gazprom reprezintă un mare pas înapoi pentru obiectivul de a crea o abordare europeană coerentă față de criza din Ucraina și, în special, de a crea o politică europeană în domeniul securității energetice;

23.    salută măsurile inițiale adoptate de Comisie pentru a permite Ucrainei să facă față crizei energetice după decizia Rusiei de a opri livrarea de gaze naturale în această țară și îndeamnă Consiliul și Comisia să asiste și să sprijine în continuare Kievul în eforturile sale de a soluționa disputa sa de lungă durată cu Moscova în privința gazelor naturale;

24.    atrage atenția asupra situației sociale dramatice din țară; solicită guvernului Ucrainei să dezvăluie toate condițiile preliminare legate de acordul cu FMI și solicită stabilirea unor măsuri însoțitoare care să urmărească îmbunătățirea situației actuale, în special în ceea ce privește cele mai vulnerabile segmente ale populației; consideră că condițiile FMI ar putea să crească tensiunile interne și să conducă la reducerea rapidă a salariilor și a numărului de locuri de muncă din administrația publică, lucru care ar putea avea drept efect secundar o creștere a corupției; subliniază că riscul de boli infecțioase este în creștere în Ucraina, dat fiind că această țară se confruntă în momentul de față cu o penurie gravă de vaccinuri din cauza întârzierilor întâmpinate de procedurile de achiziții publice și din cauza creșterii prețurilor după deprecierea monedei locale;

25.    solicită desfășurarea unei anchete independente și imparțiale cu privire la evenimentele fatale care au avut loc în Odessa la 2 mai 2014, precum și cu privire la toate celelalte crime împotriva umanității care au avut loc după noiembrie 2013; această anchetă ar trebui să includă o puternică componentă internațională și să fie sub supravegherea Consiliului Europei; solicită, de asemenea, aducerea persoanelor responsabile în fața justiției; este convins că doar anchetarea efectivă a acestor crime va ajuta societatea ucraineană și familiile și prietenii victimelor să-și redobândească încrederea față de instituții;

26.    salută adoptarea de către Comisie a celui de-al patrulea raport intermediar privind punerea în aplicare de către Ucraina a Planului de acțiune privind liberalizarea vizelor și salută decizia Consiliului de a trece la faza a doua; insistă asupra finalizării rapide a liberalizării regimului vizelor între UE și Ucraina, care este un răspuns concret la aspirațiile europene ale persoanelor care au participat la demonstrațiile din Piața Maidan; își reiterează, între timp, solicitarea de a se introduce imediat proceduri temporare, foarte simple și necostisitoare de eliberare a vizelor;

27.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, Consiliului Europei, OSCE precum și președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse.

 

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0170.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0248.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0457.

 

Notă juridică - Politica de confidențialitate