Procedură : 2014/2713(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0055/2014

Texte depuse :

B8-0055/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 17/07/2014 - 10.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 143kWORD 85k
15.7.2014
PE536.956v01-00
 
B8-0055/2014

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la locurile de muncă pentru tineri  (2014/2713(RSP))


Inês Cristina Zuber, Thomas Händel, Patrick Le Hyaric, Neoklis Sylikiotis, Paloma López, Lynn Boylan, Rina Ronja Kari, Marie-Christine Vergiat, Lola Sánchez Caldentey, Younous Omarjee, Kateřina Konečná, Miloslav Ransdorf, Jiří Maštálka, Sofia Sakorafa, Dimitrios Papadimoulis, Kostas Chrysogonos, Emmanouil Glezos, Kostadinka Kuneva, Georgios Katrougkalos, Pablo Iglesias, Pablo Echenique Robba, Carlos Jiménez Villarejo în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la locurile de muncă pentru tineri  (2014/2713(RSP))  
B8‑0055/2014

Parlamentul European,

–       având în vedere Rezoluția Consiliului din 20 mai 2014 privind procesul de dialog structurat și incluziunea socială a tinerilor,

–       având în vedere reuniunea la nivel înalt a Consiliului European din 26-27 iunie 2014,

–       având în vedere concluziile Consiliului privind promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020, adoptate la Luxemburg la 17 iunie 2011,

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012 privind Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă, în care se subliniază necesitatea de a combate șomajul în creștere în rândul tinerilor,

–       având în vedere concluziile Consiliului European privind o inițiativă de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor din 7 februarie 2013,

–       având în vedere acordul politic convenit în cadrul Consiliului la 28 februarie 2013 cu privire la recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret,

–       având în vedere documentul comun redactat de guvernele Franței și Germaniei în vederea reuniunii Consiliului din 27 și 28 iunie 2013, intitulat „Franța și Germania – împreună pentru o Europă mai puternică, o Europă a stabilității și creșterii”, din 30 mai 2013,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2013 intitulată „Semestrul european 2013: recomandări specifice fiecărei țări – ieșirea Europei din criză” (COM(2013)0350) și recomandările propuse,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât 25,1 milioane de persoane se află în șomaj, 22,8% din tinerii din UE fiind în această situație - anumite state membre se confruntă cu o rată a șomajului în rândul tinerilor peste media europeană, și anume Grecia (57,7%), Spania (54%), Italia (43%), Cipru (36%) și Portugalia (34,8 %) -, 8,3 milioane de tineri sub vârsta de 25 de ani nu au nicio activitate profesională, 19% din copii sunt amenințați de sărăcie, 8% din populație se află într-o stare gravă de sărăcie, 15% din copii părăsesc sistemul de învățământ fără a ajunge la învățământul secundar, 24,2% din populație e amenințată de sărăcie, lucrătorii săraci reprezintă o treime din adulții de vârstă activă amenințați de sărăcie, iar 410 000 de persoane din UE sunt fără adăpost în fiecare noapte;

B.     întrucât, în 2013, 13% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani și 21% din tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare (NEET); întrucât pierderile economice cauzate de numărul ridicat al tinerilor afectați de fenomenul NEET au fost estimate la 153 de miliarde EUR, respectiv 1,2% din PIB-ul UE(1);

C.     întrucât rata șomajului în rândul tinerilor variază între mai puțin de 5% în anumite regiuni și peste 60% în altele, reflectând o pronunțată discrepanță între regiunile din Europa; întrucât regiunile ultraperiferice sunt afectate în mod deosebit de fenomenul șomajului în rândul tinerilor, această situație fiind agravată de poziția lor geografică izolată și de insularitate;

D.     subliniază faptul că criza, precum și asocierea nefastă a politicilor de austeritate ale UE cu reformele structurale neoliberale au contribuit la o scădere fără precedent a investițiilor sectorului privat în economie, deoarece puterea de cumpărare generală s-a diminuat, cererea internă s-a redus, iar sărăcia și inegalitatea veniturilor au crescut, astfel cum se poate observa în mod dramatic în acele țări aflate sub tutela troicii;

E.     întrucât, în urma dereglementării piețelor muncii din ultimele decade, majoritatea tinerilor au acces în principal la locuri de muncă cu contracte de muncă pe durată determinată, cu normă redusă sau în cadrul unor sisteme de angajare neremunerată și, în general, la locuri de muncă precare, în pofida așteptărilor anterioare, conform cărora „îmbătrânirea demografică” urma să faciliteze accesul lor la încadrarea în muncă permanentă care să le asigure o remunerare decentă, drepturi și protecție socială;

F.     întrucât „reformele” sistemelor educaționale, de exemplu prin intermediul procesului de la Bologna, și politicile de austeritate impuse în diferite state membre au compromis multe dintre măsurile luate în vederea unui sistem educațional mai accesibil; întrucât, astfel, este nevoie mai urgent ca niciodată de un sistem educațional gestionat public, în mod democratic, accesibil tuturor și gratuit, care să garanteze accesul tinerilor, în special celor mai vulnerabili dintre ei, la educație de înaltă calitate;

G.     întrucât șomajul în rândul tinerilor reprezintă unul dintre factorii decisivi care contribuie la creșterea puternică a ratei emigrării tinerilor din anumite state membre, în special din așa-numitele „țări care participă la program” și din alte țări, cum ar fi Spania și Italia, către state membre mai bogate; întrucât, în acest context, poate fi menționat un studiu efectuat de Consiliul național al tineretului din Irlanda (NYCI)(2), care a arătat că 70% din tinerii intervievați prevedeau să emigreze în următoarele 12 luni; întrucât în urma emigrației masive, în special a tinerilor cu calificări obținute în urma absolvirii studiilor superioare, aceste țări au rămas fără o parte importantă a celor mai dinamice persoane, ceea ce a avut consecințe devastatoare asupra comunităților locale și a perspectivelor lor de viitor în ceea ce privește o economie durabilă și dezvoltarea socială;

H.     întrucât austeritatea, restricțiile bugetare și „reformele structurale” neoliberale sprijinite de Comisie și de Consiliu începând din 2010 în cadrul semestrului european și urmate de majoritatea statelor membre – în special de țările aflate sub tutela troicii Comisie/Banca Centrală Europeană/Fondul Monetar Internațional și desemnate drept „țări care participă la program” – au sporit presiunea deflaționistă asupra unei economii a UE fragilă și în stagnare în general, au redus salariile, cererea internă și veniturile din impozitare, au destrămat „stabilizatorii automați”, precum sistemele de protecție socială și investițiile publice, conducând astfel economia UE la o stare prelungită de stagnare și criză, dezmințind în același timp pretențiile anterioare conform cărora, printr-o astfel de abordare, se poate reduce substanțial nu doar deficitul bugetar actual dar și, în special, proporția datoriei publice în raport cu PIB-ul și se poate ajunge la o consolidare fiscală; subliniază necesitatea de a anula întreaga datorie odioasă și nesustenabilă;

I.      subliniază faptul că întărirea UEM va conduce la consolidarea politicilor actuale, responsabile pentru rata ridicată a șomajului în statele membre ale zonei euro, în special în cele cu așa-numitele „memorandumuri de înțelegere”;

J.      întrucât aceste politici neoliberale au contribuit într-o foarte mare măsură la creșterea ratei șomajului în general și la cea a ratei șomajului în rândul tinerilor în particular, contribuind la un nivel mai ridicat de excluziune socială și sărăcie și conducând, astfel, la involuție socială gravă, la o economie și mai slăbită și la destabilizarea integrării și democrației europene;

K.     întrucât în cadrul summitului din iunie 2013 s-a hotărât alocarea sumei de 8 miliarde EUR - mai mult decât cele 6 miliarde EUR prevăzute inițial în luna februarie a aceluiași an - pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, cea mai mare parte a acestei sume fiind pusă la dispoziție pe durata unei perioade de doi ani, începând cu 2014, restul fondurilor urmând să fie disponibile în cadrul viitorului buget al UE, stabilit pentru o perioadă de șapte ani; întrucât, la reuniunea sus-menționată a Consiliului UE, unul dintre șefii statelor membre a recunoscut că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, lansată în urmă cu un an, reprezintă, în prezent, un eșec;

L.     întrucât conferința care fusese anunțată și care urma să fie organizată de Președinția UE, având drept subiect tineretul și ocuparea forței de muncă, a fost amânată pentru sfârșitul anului, ceea ce înseamnă o decalare a măsurilor active de punere în aplicare a obiectivelor prioritare anunțate de actuala Președinție,

1.      condamnă faptul că Rezoluția Consiliului din 20 mai 2014 privind un dialog structurat și incluziunea socială a tinerilor nu a reușit să reflecte mesajele esențiale și opiniile tinerilor, cum ar fi necesitatea unor locuri de muncă de calitate și a unui acces mai bun la protecție socială, drepturi sociale și solidaritate, precum și că rezoluția nu exprimă niciun angajament pentru politici concrete care să vizeze o mai bună incluziune socială a tinerilor;

2.      critică cu fermitate faptul că prioritățile Consiliului, publicate la 27 iunie 2014, ca un program strategic pentru UE și noua Comisie, nu includ măsuri specifice și investiții pentru a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate pentru tineri;

3.      subliniază faptul că, având în vedere consecințele crizei pentru tineri, sunt necesare o monitorizare și angajamente regulate din partea statelor membre pentru a îmbunătăți situația tinerilor; solicită, în acest context, statelor membre să se ocupe de problema șomajului în rândul tinerilor în timpul următorului Consiliul informal EPSCO din 17 -18 iulie, de la Milano;

4.      subliniază că UE și statele membre trebuie să urmărească o schimbare radicală la nivelul politicilor macroeconomice, astfel încât sectorul public să devină forța motrice pentru redresarea economiei, asigurând locuri de muncă de înaltă calitate însoțite de garantarea drepturilor lucrătorilor și protecție socială decentă în vederea relansării economiei; solicită oprirea politicilor de austeritate în toate statele membre;

5.      subliniază faptul că întărirea UEM va conduce la consolidarea politicilor actuale, responsabile pentru rata ridicată a șomajului în statele membre ale zonei euro, în special în cele cu așa-numitele „memorandumuri de înțelegere”;

6.      critică cu fermitate abordarea generală a Comisiei din comunicarea sa privind recomandări specifice în funcție de țară 2014 de a „combate șomajul” prin sporirea flexibilității piețelor muncii și prin reducerea „costurilor relativ ridicate ale ocupării forței de muncă” etc.; subliniază că există și au existat niște „reforme structurale” neoliberale ale piețelor muncii puse în aplicare de statele membre și care sunt responsabile pentru creșterea drastică a formelor precare de ocupare a forței de muncă, de niveluri reduse de protecție socială și de extinderea sectoarelor care oferă salarii mici, evoluții deplânse de rapoartele privind ocuparea forței de muncă redactate de Comisie și care afectează negativ în mod deosebit tinerii și perspectivele lor de angajare;

7.      subliniază faptul că UE ar trebui să promoveze ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și programele de muncă partajată, încurajând măsuri precum o vârstă de pensionare anticipată și reducerea numărului de ore de muncă, fără ca acest lucru să antreneze reducerea salariilor, a pensiilor și a drepturilor sociale;

8.      subliniază că garanția pentru tineret ar fi trebuit să fie instituită în cazul tinerilor sub 30 de ani încă din momentul în care se confruntă cu șomajul; subliniază că finanțarea alocată YEI se află mult sub suma necesară pentru a avea un impact real asupra șomajului în rândul tinerilor; se referă, în acest context, la studiul OIM intitulat „Criza locurilor de muncă în zona euro: tendințe și răspunsuri din sfera politicilor”, care prevede necesitatea unei finanțări de 21 de miliarde EUR pentru a avea impact asupra nivelului șomajului în rândul tinerilor;

9.      subliniază faptul că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” nu ar trebui să împiedice statele membre să utilizeze Fondul Social European pentru a finanța proiecte mai ample legate de tineri, în special privind sărăcia și incluziunea socială; solicită Comisiei să monitorizeze utilizarea FSE pentru proiectele vizând tinerii;

10.    subliniază faptul că acest program ar trebui să contribuie la menținerea locurilor de muncă în cadrul întreprinderilor care beneficiază de fonduri acordate pe baza programului și că stagiile ar trebui să fie transformate în contracte permanente; subliniază că un astfel de sprijin pentru întreprinderi trebuie să aibă un caracter temporar și că acestea trebuie să își asume, în schimb, angajamente clare, în special angajamentul de a menține locurile de muncă, de a respecta standardele prevăzute de legislația națională și de contractele colective de muncă și de a-și îndeplini obligațiile fiscale și de securitate socială care le revin;

11.    recomandă ca toate statele membre să asigure o formare obligatorie privind drepturile lucrătorilor și sănătatea la locul de muncă, inclusiv în cadrul sistemului educațional;

12.    îndeamnă statele membre și partenerii sociali să se ocupe de problema muncii precare și să reglementeze dispozițiile contractuale, explorând diferite opțiuni de atenuare a polarizării pieței muncii și să protejeze tinerii de precaritatea în muncă, promovând contractele de muncă permanente;

13.    subliniază că trebuie eliminată discriminarea pe motive de vârstă în accesul la prestațiile sociale, inclusiv accesul condiționat la prestațiile de șomaj;

14.    subliniază că criza și politicile de austeritate au condus la o rată tot mai ridicată a migrației forțate în rândul tinerilor;

15.    solicită statelor membre să asigure cadre de înaltă calitate pentru stagii, asigurându-se că stagiile sunt adaptate nevoilor tinerilor și includ o remunerație decentă, protecție socială, inclusiv contribuții adecvate la sistemul de pensii, drepturi de muncă și drepturi sindicale, precum și condiții de lucru care să nu pericliteze locurile de muncă, salariile și condițiile pentru forța de muncă existentă, măsuri care să fie însoțite de un sprijin financiar și de o monitorizare obligatorie, precum și de un standard de calitate comun pentru stagii; solicită consolidarea mecanismelor de inspecție a muncii, pentru a limita utilizarea stagiarilor ca substitut pentru lucrătorii cu drepturi depline și pentru a garanta standarde comune de siguranță în vederea protecției la locul de muncă;

16.    solicită insistent UE și statelor membre să instituie măsuri de prevenire a creării unor falși lucrători independenți - cum ar fi sancționarea și penalizarea companiilor care angajează ca independenți lucrători care fuseseră anterior angajații lor, sau companiile care nu dispun de personal propriu ori angajează doar prin intermediul agențiilor de plasare care oferă contracte temporare;

17.    solicită statelor membre să se asigure că toți șomerii care beneficiază de asistență sunt sprijiniți pentru ca nevoile specifice ale lucrătorilor în materie de formare, competențe și, dacă este cazul, în materie de recalificare profesională să fie determinate în etapa de evaluare a ofertelor de muncă și în perioada care urmează după acceptarea unui loc de muncă, cu scopul de a verifica dacă se îndeplinesc condițiile stabilite și măsura în care lucrătorii s-au adaptat la circumstanțe;

18.    invită Comisia și agențiile descentralizate, cum ar fi Eurofound și Cedefob să analizeze sistemele existente de învățământ profesional dual, pentru a oferi aceste informații altor state membre care își manifestă interesul pentru astfel de sisteme pe bază voluntară, fără a diminua standardele deja existente ale sistemului educațional;

19.    solicită statelor membre și Comisiei să susțină crearea de locuri de muncă prin investiții publice extinse în creșterea sustenabilă, în special în sectorul social și în cel al sănătății publice, precum și în infrastructură și în sistemul public de educație;

20.    invită Comisia și statele membre să adopte măsuri în vederea consolidării legislației privind combaterea discriminării împotriva femeilor; invită statele membre să garanteze prin lege accesul egal la primul loc de muncă, precum și condiții egale de formare profesională pentru tinerele femei, prin eliminarea condițiilor discriminatorii, cum ar fi „plafonul de sticlă”, și să promoveze adoptarea de măsuri concrete pentru a asigura emanciparea tinerelor femei în ceea ce privește încadrarea în muncă;

21.    îndeamnă Comisia și statele membre să evalueze în mod periodic rezultatele programelor operaționale lansate în temeiul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” și să permită accesul publicului la toate bazele de date;

22.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1)

Eurofound (2012), „NEET – tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare: caracteristici, costuri și răspunsuri din sfera politicilor în Europa”. Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

(2)

Consiliul național al tineretului din Irlanda (2010) „Șomajul în rândul tinerilor în Irlanda - generația uitată” http://www.youth.ie/sites/youth.ie/files/Youth_Unemployment_in_Ireland_web.pdf.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate