Procedură : 2014/2843(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0110/2014

Texte depuse :

B8-0110/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 18/09/2014 - 10.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2014)0027

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 144kWORD 90k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0109/2014
16.9.2014
PE537.012v01-00
 
B8-0110/2014

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva ISIS  (2014/2843(RSP))


Barbara Lochbihler, Alyn Smith, Klaus Buchner, Bodil Ceballos, Heidi Hautala, Jean Lambert, Tamás Meszerics, Michel Reimon, Judith Sargentini, Ernest Urtasun, Jordi Sebastià în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva ISIS  (2014/2843(RSP))  
B8‑0110/2014

Parlamentul European,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak, în special cele din 17 iulie 2014(1) și 27 februarie 2014(2) referitoare la situația din Irak, și la Siria,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak, în special cele din 12 septembrie 2013(3) , 9 octombrie 2013(4) , 6 februarie 2014(5) și 17 aprilie 2014(6),

–       având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare (APC) dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte, precum și Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak(7),

–       având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe referitoare la Irak, în special cele din 30 august, 15 august și 23 iunie 2014,

–       având în vedere declarațiile Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite privind Irakul și Siria,

–       având în vedere Conferință Internațională de la Paris privind pacea și securitatea în Irak organizată de președintele Hollande la 15 septembrie 2014 și Conferința de la Jeddah din 11 septembrie 2014,

–       având în vedere discuțiile de la Geneva referitoare la Siria din februarie 2014,

–       având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–       având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care Irakul și Siria sunt părți,

–       având în vedere orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religioase și de convingeri, adoptate la 24 iunie 2013,

–       având în vedere orientările UE privind promovarea respectării dreptului umanitar internațional,

–       având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea și Statutul de la Roma al Tribunalului Penal Internațional,

–       având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Irak și Siria,

–       având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la Arabia Saudită, la relațiile sale cu UE și la rolul său în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord(8), rezoluția sa din 24 martie 2011 referitoare la relațiile Uniunii Europene cu Consiliul de Cooperare al Golfului(9) și rezoluția sa din 3 aprilie 2014 referitoare la strategia UE privind Iranul(10),

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât gruparea extremistă jihadistă Statul Islamic (IS) – cunoscută anterior sub numele de Statul Islamic al Irakului și Siriei (ISIS) – și-a extins în ultimele luni cuceririle teritoriale din estul Siriei în nord-vestul Irakului, cucerind inclusiv al doilea oraș ca mărime din Irak, Mosul, acest fapt fiind urmat de execuții sumare ale cetățenilor irakieni și de numeroase atrocități, mai ales în rândul yezidilor, creștinilor, șiiților și sunniților care li se opun, de impunerea unei interpretări brutale a legii Șaria, de violarea și ținerea în sclavie femeilor, convertiri forțate și distrugerea lăcașelor de cult și a lăcașelor sfinte șiite, sufite, sunnite și creștine;

B.     întrucât printre ultimele atrocități care au provocat furia comunității internaționale se numără înregistrări video care arată executarea a trei ostatici: doi americani și un britanic;

C.     întrucât o mare parte a populației sunnite din Irak și Siria a suferit mult din cauza discriminării, marginalizării, încălcărilor drepturilor omului și a altor forme de abuzuri grave săvârșite de instituțiile și forțele de securitate irakiene și siriene și de milițiile afiliate guvernelor acestora, ceea ce explică în parte de ce extinderea teritorială a fost tolerată sau chiar sprijinită de părți ale populației sunnite dezamăgite;

D.     întrucât IS a reușit să își impună structurile statale în zonele aflate sub controlul său, declarând la 29 iunie 2014 restaurarea califatului după ce și-a asigurat surse importante de venituri, jefuind băncile și întreprinderile din teritoriile pe care le stăpânește, preluând controlul asupra unui număr de până la șase câmpuri petrolifere din Siria, printre care și cele mai mari instalații petroliere siriene de la al-Omar, câmp petrolifer situat în apropierea frontierei cu Irakul și primind fonduri din partea unor donatori bogați, în special din Arabia Saudită, Qatar, Kuwait și Emiratele Arabe Unite;

E.     întrucât progresele rapide înregistrate de IS au scos la iveală fragilitatea armatelor irakiană și kurdă și mai cu seamă a instituțiilor irakiene, care sunt caracterizate de corupție, sectarism și politicile exclusiviste ale guvernului premierului Nouri al-Maliki, care a contribuit din plin la alienarea substanțială a sunniților și a populațiilor minoritare din Irak;

F.     întrucât regimul Assad din Siria a provocat în mod deliberat o dinamică a polarizării sectare ca strategie de supraviețuire; întrucât această dinamică a inflamat tensiunile intercomunitare latente și până atunci în mare parte ținute în frâu, mai ales între minoritatea alawită aflată la putere și majoritatea musulmană sunnită; întrucât sectarismul este exacerbat și mai mult de implicarea unor actori regionali, îndeosebi din zona Golfului, și a unor grupări jihadiste și extremiste străine;

G.     întrucât unități militare ale guvernului regional kurd au preluat controlul asupra orașului multietnic Kirkuk la jumătatea lui iunie 2014, extinzându-și, astfel, controlul asupra teritoriului mult disputat și bogat în petrol din provincia bogată în petrol Kirkuk și întrucât guvernul kurd a anunțat în iunie că plănuiește un referendum în rândul populației kurde pentru a obține independența de Irak, amânat ulterior pentru „a-și dedica eforturile formării unui nou guvern irakian pentru a stăvili înaintarea IS;

H.     întrucât după demisia lui Nouri al-Maliki a fost format un nou guvern mai incluziv sub conducerea noului prim-ministru Haider Al-Abadi pe 8 septembrie,cu toate că cele două portofolii importante ale internelor și apărării rămân vacante;

I.      întrucât mii de luptători străini, printre care mulți provenind din statele membre ale UE, luptă, potrivit relatărilor, alături de IS; întrucât mai multe guverne, mai ales cele ale Germaniei, Franței, Regatului Unit, Tunisiei și Rusiei, adoptă măsuri juridice și de securitate pentru a interzice activitățile cu legături cu IS și alte grupări extremiste islamiste; întrucât guvernele Regatului Unit și Olandei și-au anunțat intenția de a revoca pașapoartele cetățenilor care se întorc acasă după ce s-au alăturat IS; întrucât la 24 septembrie Consiliul de Securitate va discuta o rezoluție promovată de SUA pe această temă;

J.      întrucât guvernul turc a fost de acord până la urmă să înăsprească controalele la frontiera cu Siria pentru a încerca să prevină alte recrutări în favoarea IS; întrucât Turcia a fost vizată direct de IS, care ține 49 de angajați, inclusiv Consiliul General, ai consulatului Turciei, ostatici la Mosul din luna iunie;

K.     întrucât în toată lumea liderii sunniți au condamnat acțiunile IS ca nefiind islamice;

L.     întrucât înaintarea IS a produs o criză umanitară catastrofală, milioane de oameni luând calea exilului, mai ales în regiunea autonomă Kurdistan, pe lângă milioanele de oameni strămutați deja de războiul sirian; întrucât UE a extins și mai mult asistența umanitară, prin crearea unui pod aerian între Bruxelles și Erbil;

M.    întrucât diverse forțe militare, inclusiv forțele guvernului regional kurd și armata irakiană, precum și grupuri armate, inclusiv luptători kurzi din PKK și YPG și miliții șiite sprijinite de Iran, încearcă să oprească asaltul IS asupra Irakului de Nord și Siriei, cu sprijinul raidurilor aeriene americane;

N.     întrucât președintele SUA Obama a anunțat o campanie pe durată nedeterminată de raiduri aeriene împotriva militanților ISIS din Siria pe lângă cele desfășurate deja în Irak, și caută în mod activ sprijin pentru o coaliție militară internațională; întrucât se așteaptă ca Franța să se alăture ofensivei militare din Irak, în vreme ce guvernele mai multor țări, în mod special cel al Germaniei, și-au anunțat intenția de a sprijini forțele kurde cu livrări de arme; întrucât regimul Assad și-a exprimat voința de a se alătura efortului internațional împotriva ISIS, cu condiția de a-și da consimțământul înainte de orice atac aerian, și a lansat de curând raiduri aeriene împotriva pozițiilor ISIS;

O.     întrucât la 10 septembrie, cu prilejul unei reuniuni regionale privind IS organizate la Jeddah, Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită, EAU, Egipt, Irak, Iordania și Liban au semnat un comunicat comun cu SUA fiind de acord „să se alăture sub multe aspecte campaniei militare coordonate împotriva ISIS” și să întreprindă o serie de acțiuni pentru a combate terorismul, inclusiv oprirea fluxului de luptători străini prin țările învecinate, combaterea finanțării ISIS și a altor grupări teroriste și repudierea ideologiei jihadiste;

1.      condamnă atrocitățile săvârșite de ISIS sau cu care au amenințat împotriva diferitelor grupuri care nu le împărtășesc convingerile, îndeosebi toate minoritățile religioase și etnice cum ar fi creștinii, yezidii, shabakii și turkmenii, dar și șiiți și sunniți; denunță asasinarea odioasă de către ISIS a doi ziariști americani și a unui asistent umanitar britanic;

2.      consideră că orice reacție eficace a comunității internaționale în fața actelor și a caracterului infame ale ISIS presupune un plan de acțiune colectiv, incluziv și strategic, cu respectarea dreptului internațional; în această privință, reamintește consecințele devastatoare și persistente pe termen lung ale eșecurilor geopolitice generate de aventurismul de după 11 septembrie 2001; subliniază faptul că operațiunile antiteroriste externe ilegale sau discutabile din punct de vedere legal, inclusiv în Pakistan, Somalia și Yemen, mai ales sub forma raidurilor aeriene, au produs în mod inacceptabil victime și o mai mare radicalizare în rândul populațiilor locale;

3.      subliniază faptul că ISIS reprezintă în primul rând și în ceea mai mare măsură mai degrabă consecința decât cauza convulsiilor actuale care au cuprins Orientul Mijlociu și regiunile învecinate; îndeamnă UE și alți lideri internaționali să identifice și să vizeze cauzele profunde socio-economice, culturale și politice ale fenomenului ISIS; subliniază faptul că ISIS a apărut pe fondul unor vicisitudini precum: încălcări continui ale dreptului omului rămase nepedepsite, capitalism pe pile, corupție endemică, sectarism, marginalizarea și discriminarea unor grupuri întregi, în special sunniți, precum și o lungă istorie a manipulărilor și intervențiilor externe din partea actorilor regionali și occidentali;

4.      ia act de faptul că organizația IS a căpătat dimensiuni și capacități cvasi-statale, constituind un fenomen care are potențialul de a remodela părți întinse din Orientul Mijlociu și nu numai, în conformitate cu agenda sa retrogradă și extremistă;

5.      salută decizia Consiliului de a veni în ajutorul populației amenințate în conformitate cu răspunderea internațională de a proteja definită la nivelul ONU, îndeosebi activarea Mecanismului european de protecție civilă și Podul aerian umanitar constituit de ECHO; face un apel pentru suplimentarea ajutorului umanitar pentru populațiile afectate de conflict, inclusiv kurzii sirieni;

6.      își exprimă totuși preocuparea că livrările de arme efectuate de unele state membre către kurzi sau rebeli sirieni ridică probleme grave în legătură codul de conduită al UE privind exporturile de arme, care interzice livrarea de echipamente militare în regiunile aflate în criză; își exprimă preocuparea serioasă că aceste arme ar putea ajunge pe mâinile cui nu trebuie și că evaluarea nevoilor și coordonarea între statele membre furnizoare lasă mult de dorit;

7.      solicită majorarea sprijinului financiar acordat autorității regionale kurde pentru a o ajuta să facă față afluxului nemaiîntâlnit de refugiați;

8.      subliniază importanța simbolică a faptului că decizia UE din 15 august privind Irakul a fost sprijinită de guvernele tuturor acelor țări care s-au opus războiului din Irak și că UE în totalitatea sa are obligația istorică de a asigura populația irakiană că intențiile statelor membre ale UE urmăresc doar apărarea păcii și integrității sale fizice și mentale;

9.      salută formarea recentă a unui nou guvern irakian, mai incluziv și solicită tuturor părților să soluționeze conflictul legat de veniturile de pe urma petrolului și exporturile între provincii în spiritul respectului reciproc;

10.    solicită guvernului și parlamentului Irakului să își revizuiască de urgență legislația și practica juridică, să își reformeze sectorul judiciar și aparatul de securitate și să implementeze politici incluzive față de toți irakienii pentru a pune capăt discriminării împotriva, mai ales, populației sunnite;

11.    ia act de atacurile militare lansate de forțele SUA împotriva IS la cererea guvernelor kurd și irakian și subliniază faptul că asemenea atacuri ar trebui limitate strict ca timp și obiective, urmărind doar stoparea înaintării IS și bazându-se pe principiul că intervenția militară ar trebui să fie o soluție de ultim resort;

12.    regretă faptul că înainte de bombardamentele SUA nu s-a făcut nicio încercare prealabilă de a obține aprobarea ONU sub forma unei rezoluții a Consiliului de Securitate;

13.    subliniază faptul că în cazul Siriei orice intervenție militară externă legală ar presupune autorizarea fie din partea regimului Assad aflat la putere, fie din partea Consiliului de Securitate al ONU; subliniază repulsia absolută față de perspectiva oricărei forme de cooperare cu odiosul regim Assad;

14.    reamintește responsabilitatea regimului Assad împreună cu cea a puterilor externe, mai ales Arabia Saudită și Qatar, în ațâțarea dimensiunii tot mai sectare a războiului din Siria, favorizând, astfel, ascensiunea ISIS; solicită regimului Assad și țărilor cu influență asupra acestuia să negocieze o încetare a focului cu forțele armate de opoziție care luptă împotriva IS;

15.    își păstrează convingerea că nu poate exista o pace durabilă în Siria și Irak fără a stabili responsabilitatea pentru crimele comise de toate părțile în timpul conflictului, în special pentru cele bazate pe motive religioase sau etnice; își reiterează apelul pentru sesizarea situației din Siria în fața Curții Penale Internaționale și sprijină toate inițiativele luate în acest sens;

16.    solicită Înaltului Reprezentant și statelor membre ale UE să îndemne statele membre UE prezente în Consiliul de Securitate să investească toate eforturile într-o inițiativă a Consiliului de Securitate care să definească o strategie regională de combatere a IS și a radicalismului Al Qaeda, care să țină cont de interesele populațiilor din regiune;

17.    având în vedere crizele existențiale din Orientul Mijlociu și nu numai, solicită să se ia în considerare înființarea unor trupe permanente ale ONU de menținere a păcii la dispoziția Secretarului General, la care UE ar trebui să contribuie activ;

18.    condamnă activitățile acelor țări și/sau cetățeni care au acordat sprijin ideologic sau material IS sau altor grupări extremiste islamiste, mai ales Arabia Saudită, EAU, Qatar și Kuweit, precum și Turcia și Siria; ia act de declarația de la Jeddah și solicită tuturor statelor să ia măsuri concrete pentru a pune capăt oricărui sprijin, din partea statului sau o unor persoane private, pentru IS și grupările afiliate Al-Qaeda;

19.    subliniază cât de important este ca țările din regiune să fie în prima linie a luptei împotriva extremismului islamist și regretă absența Iranului de la conferința de la Paris;

20.    insistă asupra necesității ca UE să dezvolte o strategie proprie pe termen lung față de vecinii din Orientul Apropiat și Mijlociu, inclusiv Iran;

21.    avertizează în legătură cu riscul grav ca dinamicele pe termen scurt, legate de formarea unei coaliții anti-ISIS să eclipseze considerente bazate pe valori în relația UE cu regimuri regionale autoritare, precum Egipt sau Arabia Saudită;

22.    își exprimă sprijinul necontenit pentru pacea, securitatea și dezvoltarea realizate în regiunea autonomă kurdă, care ar trebui neapărat menținute și face un apel către kurzi să își promoveze dreptul la autodeterminare pe calea negocierilor;

23.    solicită o creștere a numărului de refugiați din Irak și Siria cărora să li se acorde drept de ședere în Europa, inclusiv yezidi, care constituie o minoritate fragilă și deseori persecutată; consideră că ar trebui organizată de urgență o conferință internațională pentru coordonarea primirii refugiaților și că UE trebuie să întocmească un program de urgență în acest scop;

24.    ținând cont de miile de europeni despre care se afirmă că au fost recrutați de IS, solicită o schimbare de politică în statele membre UE care să sublinieze necesitatea de a elabora politici care să trateze problema extremismului în rândul cetățenilor UE și să combată în mod activ excluderea socială și lipsa de perspective, îndeosebi în rândul populației de imigranți de a doua și a treia generație; solicită derularea unei campanii deschise care să afirme prezența islamului ca parte integrantă a culturii europene; condamnă în acest context intenția mai multor guverne ale UE de a revoca cetățenia cetățenilor care s-ar putea întoarce de pe câmpurile de luptă din Orientul Mijlociu;

25.    își exprimă în continuare îngrijorarea profundă relativă la prezența prelungită și din ce în ce mai numeroasă a refugiaților sirieni în țările învecinate, mai ales în Iordania, Liban și Turcia; încurajează Comisia și statele membre ale UE să continue să ofere o asistență umanitară importantă populațiilor afectate de conflictul din Siria; regretă numărul extrem de limitat de refugiați sirieni transferați în UE și invită statele membre să demonstreze un grad mai înalt de responsabilitate, mai ales printr-o mai bună implicare în procesul de asigurare a protecției acestora;

26.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, Secretarului General al ONU și Trimisului special în Siria al ONU și al Ligii Arabe, precum și guvernelor și parlamentelor Siriei și Irakului.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0011.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0171.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0378.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0461.

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0099.

(6)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0461.

(7)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0023.

(8)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0207.

(9)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0109.

(10)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0339.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate