PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Irak și Siria și la ofensiva ISIS, inclusiv la persecutarea minorităților
16.9.2014 - (2014/2843(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Javier Nart, Robert Rochefort, Andrus Ansip, Marielle de Sarnez, Juan Carlos Girauta Vidal, Ramon Tremosa i Balcells, Frédérique Ries, Petr Ježek, Gérard Deprez, Petras Auštrevičius, Johannes Cornelis van Baalen, Ivan Jakovčić, Fredrick Federley, Marietje Schaake, Louis Michel în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0109/2014
B8‑0134/2014
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Irak și Siria și la ofensiva ISIS, inclusiv la persecutarea minorităților
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak și Siria, în special cele din 6 februarie 2014 referitoare la situația din Siria[1] și din 17 iulie 2014 referitoare la situația din Irak[2],
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe referitoare la Irak, în special cele din 15 august 2014; având în vedere Concluziile Consiliului European din 30 august 2014 referitoare la Irak și Siria,
– având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare (APC) dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte, precum și Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak[3],
– având în vedere declarațiile Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite privind Irakul și Siria,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care Irakul și Siria sunt părți,
– având în vedere orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religioase și de convingeri, adoptate la 24 iunie 2013,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Irak și Siria,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Irakul și Siria se confruntă în continuare cu grave probleme politice, socioeconomice și de securitate și întrucât scena politică din aceste țări este extrem de fragmentată și afectată de violență, în detrimentul grav al aspirațiilor legitime ale popoarelor irakian și sirian de pace, prosperitate și o tranziție autentică spre democrație; întrucât președintele Siriei, Assad și guvernul său se mențin pe poziții;
B. întrucât gruparea jihadistă Statul Islamic (IS), desprinsă din Al-Qaida, cunoscută anterior sub denumirea de Statul Islamic al Irakului și Levantului (ISIL), a cucerit părți din estul Siriei, inclusiv cel mai mare baraj al Siriei și baza aeriană de importanță strategică Tabqa, și părți extinse din Irak și ulterior a comis execuții sumare ale unor cetățeni, a impus o interpretare drastică a legii Șaria și a distrus lăcașuri de cult și de adorație șiite, sufite, sunnite și creștine; întrucât în ultimele luni IS a vizat mai multe orașe și zone și a masacrat, răpit și ucis civili, soldați, membri ai triburilor locale, jurnaliști, asistenți pentru prim ajutor și membri ai unor secte și alte minorități religioase din estul Siriei și nordul Irakului, într-un flux continuu și permanent de violență excesivă; întrucât femeile și fetele sunt unul dintre grupurile cele mai vulnerabile în rândul refugiaților și există informații privind vizarea deliberată a femeilor și fetelor din Irak și privind răpiri, violuri și căsătorii forțate comise de militanți a IS și ai altor grupuri armate; întrucât se estimează că patru milioane de civili trăiesc sub regimul impus de IS în Irak și Siria, de multe ori în condiții umanitare deplorabile;
C. întrucât implozia statului sirian, dezintegrarea frontierei siriano-irakiene și conflictele sectare au oferit IS și altor grupări radicale, cum ar gruparea Jabhat Al- Nusra care are legături cu Al-Qaida, șansa de a-și consolida prezența atât în Siria, cât și în Irak;
D. întrucât criza violentă care are loc în prezent în Siria a condus la o catastrofă umanitară de o dimensiune fără precedent în istorie, cu uciderea a peste 191 000 de persoane, majoritatea civili, strămutarea internă a peste 6,4 milioane de persoane și peste 3 milioane de refugiați sirieni, în principal în Liban (1,17 milioane de refugiați), Turcia (832 000), Iordania (613 000), Irak (215 000) și Egipt și nordul Africii (162 000); întrucât minoritățile etnice și religioase, precum și femeile și copiii, se găsesc într-o situație deosebit de vulnerabilă în această criză; întrucât aproape o cincime dintre persoanele strămutate la nivel mondial sunt în prezent refugiați sirieni; întrucât 145 000 de femei refugiate siriene care au familie duc o luptă imposibilă pentru supraviețuire; întrucât, potrivit UNRWA, se estimează că dintre cei aproximativ 540 000 de refugiați palestinieni înregistrați la UNRWA în Siria, aproape 50% au fost strămutați în interiorul Siriei sau în țările învecinate; întrucât ONU a descris criza siriana ca cea mai gravă criză umanitară din istoria recentă;
E. întrucât UNHCR a afirmat că aproape 50% dintre toți sirienii și-au pierdut locuințele și 40% dintre refugiați sunt forțați să îndure condiții precare de viață; întrucât potrivit ONU, trei din patru sirieni trăiesc în sărăcie și șomajul este de peste 50%; întrucât violența continuă a avut un efect dramatic de destabilizare asupra țărilor învecinate, mai ales ca urmare a valurilor de refugiați în masă; întrucât aceste țări se confruntă, la rândul lor, cu provocări deosebite de ordin intern, Libanul și Iordania fiind deosebit de vulnerabile; întrucât UE continuă să se afle în fruntea reacției internaționale la criza din Siria, având un buget de aproximativ 2,8 miliarde EUR pentru asistență umanitară, economică, de dezvoltare și stabilizare; întrucât, în ciuda acestor eforturi, comunitatea internațională nu reușește să satisfacă nevoile sirienilor sau pe cele ale țărilor care primesc refugiați;
F. întrucât, potrivit estimărilor Oficiului Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), există 1,2 milioane de persoane strămutate în interiorul țării (PSI) în centrul și nordul Irakului și aproximativ 1,5 milioane de persoane au nevoie de asistență umanitară; întrucât amplificarea puterii IS a generat o criză umanitară, în special o strămutare masivă a civililor; întrucât Comisia a decis să își sporească asistența umanitară în favoarea Irakului cu 5 milioane EUR, în scopul de a oferi asistență de bază persoanelor strămutate, finanțarea umanitară acordată Irakului în 2014 ridicându-se astfel la 17 milioane EUR până în prezent; întrucât fondurile umanitare acordate de Comisie Irakului din 2013 însumează acum aproape 59 milioane EUR, inclusiv 700 000 EUR în cadrul inițiativei UE Copiii păcii;
G. întrucât UE a recunoscut povara care apasă asupra regiunii Kurdistan și a Guvernului Regional al Kurdistanului, unde se află un număr mare de persoane strămutate în interiorul țării;
H. întrucât mulți irakieni și sirieni rămân blocați în zona de conflict din cauza înaintării trupelor IS sau întâmpină dificultăți în a ajunge la puncte de frontieră deschise; întrucât UNHCR se teme pentru viețile sirienilor blocați în tabăra de refugiați izolată de la al Obaidi în Irak, după ce agențiile ONU și alte grupuri au fost forțate să-și părăsească birourile, în timp ce alți 3 000 de refugiați sirieni locuiesc în orașul Al Qaim, aflat în apropiere; întrucât refugiații sunt obligați adeseori să plătească mite uriașe unor persoane și să urmeze trasee de evacuare periculoase prin deșertul iordanian;
I. întrucât orașul predominant creștin Mhardeh (din provincia Hama) este asediat în prezent de frontul Jabhat Al- Nusra care are legături cu Al-Qaida; întrucât la 11 septembrie 2014 frontul Jabhat Al- Nusra a eliberat 45 de cetățeni fijieni care realizau o misiune ONU de menținere a păcii și care fuseseră răpiți cu mai mult de două săptămâni înainte și amenințați că vor fi judecați potrivit legii Șaria;
J. întrucât UNHCR a afirmat că rămâne foarte dificilă desfășurarea activității în zonă pentru a oferi civililor și refugiaților ajutorul adecvat de care au nevoie; întrucât este important să li se ofere adăpost sutelor de mii de refugiați sirieni și irakieni înainte de începerea iernii;
K. întrucât numeroși luptători străini sau din UE cu obiective islamiste radicale au luptat sau luptă în zonele de conflict; întrucât Centrul Internațional pentru Studiul Radicalizării, cu sediul la Londra, estimează că, în prezent numărul total de luptători străini în Siria este între 11 000 și 12 000, 3 000 dintre aceștia fiind din Occident; întrucât trebuie luate măsuri pentru a-i împiedica pe acești luptători să se deplaseze în zona respectivă; întrucât cetățenii UE în cauză sunt considerați drept un pericol la adresa securității de către guvernele statelor membre;
L. întrucât a fost prezentată posibilitatea de a realiza atacuri aeriene în estul Siriei fără aprobarea prealabilă a președintelui Assad; întrucât în cadrul reuniunii NATO din 5 septembrie 2014 s-a format o coaliție împotriva IS; întrucât SEAE lucrează în prezent la o strategie regională globală pentru a aborda amenințarea reprezentată de IS; întrucât la 10 septembrie 2014 președintele SUA, Obama, și-a prezentat strategia pentru combaterea IS, care include, printre alte acțiuni, o campanie sistematică de atacuri aeriene împotriva IS, „oriunde s-ar afla”, inclusiv în Siria, creșterea sprijinului pentru forțele aliate terestre care se luptă cu IS și intensificarea eforturilor în domeniul combaterii terorismului în vederea suprimării finanțării grupării; întrucât Liga Arabă s-a angajat să consolideze cooperarea în vederea înfrângerii IS în Siria și Irak;
M. întrucât IS și-a asigurat surse importante de venituri, jefuind băncile și întreprinderile din teritoriile pe care le stăpânește, preluând controlul asupra unui număr de până la șase câmpuri petrolifere din Siria, printre care și cele mai mari instalații petrolifere siriene de la al-Omar, câmp petrolifer situat în apropierea frontierei cu Irakul (ECR F) și primind fonduri din partea unor donatori bogați, în special din Arabia Saudită, Qatar, Kuwait și Emiratele Arabe Unite,
1. își exprimă deosebita preocupare față de deteriorarea securității și a situației umanitare în Irak și Siria ca urmare a ocupării unor părți din teritoriile acestor țări de către IS; condamnă cu fermitate asasinatele aleatorii și încălcările drepturilor omului comise de IS și de alte organizații teroriste, în special împotriva minorităților creștine și a altor minorități religioase și etnice, cum ar fi yazidiții, care ar trebui să facă parte dintr-un Irak și o Sirie noi și democratice, precum și împotriva grupurilor celor mai vulnerabile;
2. condamnă cu fermitate atacurile îndreptate împotriva țintelor civile, inclusiv spitale, școli și lăcașuri de cult, precum și folosirea execuțiilor și a violenței sexuale în acest conflict; subliniază faptul că nu ar trebui să existe impunitate pentru autorii acestor acte; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la criza umanitară și la numărul mare al civililor strămutați;
3. își exprimă îngrijorarea în legătură cu intensificarea tuturor formelor de violență împotriva populației civile; solicită Comisiei să pună în aplicare măsuri de prevenire a violenței împotriva femeilor și copiilor, în special căsătoriile forțate ale fetelor;
4. salută anunțul formării unui nou guvern incluziv al Irakului și îl felicită pe Haider al-Abadi pentru confirmarea sa în poziția de prim-ministru al Irakului; își exprimă sprijinul permanent pentru procesul constituțional, subliniind importanța soluționării pe cale politică a actualei crize și importanța urgentă a formării unui guvern incluziv; invită toți actorii regionali să contribuie la eforturile de promovare a securității și stabilității în Irak și, în special, să încurajeze guvernul irakian să se dialogheze cu minoritatea sunnită și să reorganizeze armata în mod integrator, nesectar și nepartizan;
5. reamintește faptul că instabilitatea din Siria, provocată de războiul brutal purtat de regimul Assad împotriva propriului popor, a permis IS să se dezvolte; își exprimă îngrijorarea cu privire la implicarea din ce în ce mai mare a grupărilor extremiste islamiste și a luptătorilor străini în conflictul din Siria, la intensificarea violențelor motivate religios sau etnic care au loc în țară și la fragmentarea continuă și diviziunile interne în rândul opoziției; consideră că o soluție durabilă necesită în mod urgent o tranziție politică printr-un proces politic incluziv condus de Siria cu susținerea comunității internaționale și continuă să încurajeze Coaliția națională a forțelor revoluționare și de opoziție siriene să creeze un front al opoziției mai unit, mai favorabil incluziunii și mai bine organizat, atât pe plan intern, cât și pe plan extern;
6. subliniază că este important cat toți actorii să asigure protecție militară grupurilor deosebit de vulnerabile din societățile irakiană și siriană, cum ar fi minorități religioase și etnice, inclusiv creștinii, yazidiții și turkmenii, în criza actuală și participarea acestora în soluții viitoare durabile cu scopul de a menține viețile și tradițiile acestora în coexistență interculturală, interetnică și interreligioasă din țară pentru un viitor nou Irak și o viitoarea nouă Sirie;
7. respinge fără rezerve și consideră ilegitim anunțul făcut de liderii IS, potrivit căruia au instituit un califat în zonele pe care le controlează în prezent și respinge conceptul de modificări unilaterale ale frontierelor recunoscute pe plan internațional efectuate prin forță, susținând, de asemenea, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanelor aflate în teritoriile controlate de IS;
8. își reafirmă poziția potrivit căreia soluția politică ar trebui să garanteze unitatea, integritatea teritorială, suveranitatea și independența Siriei;
9. consideră că sunt necesare dialogul și cooperarea la nivel regional pentru a aborda problemele cu care se confruntă această regiune și pentru pune capăt acțiunilor IS și ale altor grupuri radicale; subliniază că UE ar trebui să elaboreze o abordare politică cuprinzătoare pentru regiune și subliniază, în special, faptul că Iranul, Arabia Saudită și celelalte state din golf trebuie să fie incluse ca actori principali în orice efort de detensionare a situației din Siria și Irak; solicită comunității internaționale, în special UE, să înlesnească un astfel de dialog și să includă toate părțile importante;
10. salută eforturile guvernului Irakului, împreună cu autoritățile locale și regionale și în cooperare cu ONU, de a soluționa necesitățile umanitare urgente ale persoanelor strămutate din cauza conflictului actual și de a combate amenințarea teroristă cu care se confruntă toți irakienii și solicită intensificarea acestor eforturi;
11. subliniază că, dată fiind amploarea fără precedent a crizei, alinarea suferinței a milioane de sirieni și irakieni care au nevoie de bunuri și servicii de bază trebuie să constituie o prioritate pentru UE și pentru întreaga comunitate internațională; îndeamnă din nou UE și statele sale membre să își asume responsabilitățile umanitare ce le revin și să sporească asistența oferită refugiaților sirieni și irakieni, precum și să își coordoneze mai eficace eforturile din acest domeniu; condamnă descurajarea constantă a încercărilor de a oferi ajutor umanitar și face apel la toate părțile implicate în conflict, și în special la regimul Assad și la IS, să respecte drepturile universale ale omului, să faciliteze furnizarea ajutoarelor umanitare și a asistenței prin toate canalele posibile, inclusiv peste frontiere și liniile de conflict și să asigure siguranța întregului personal medical și a lucrătorilor umanitari; invită UE să pună presiune asupra tuturor donatorilor pentru ca aceștia să-și respecte promisiunile și angajamentele în mod rapid; salută angajamentele statelor membre ale UE, având în vedere că UE este cel mai mare donator de asistență financiară și sursă a angajamentelor viitoare;
12. reamintește declarația coordonatorului special ONU-OIAC, care a declarat că 96% din armele chimice ale Siriei au fost distruse; solicită ca restul armelor să fie dezactivate potrivit cadrului pentru eliminarea armelor chimice din Siria;
13. reamintește că terorismul în toate formele și manifestările sale reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa păcii și a securității internaționale; reamintește că toate actele de terorism sunt de natură criminală și nu se justifică, indiferent de momentul în care sunt comise și de identitatea făptașilor; reiterează faptul că terorismul nu trebuie și nu ar trebui să fie asociat cu nicio religie, naționalitate sau civilizație;
14. își exprimă deosebita preocupare cu privire la implicarea luptătorilor străini în conflict și reamintește comunicarea Comisiei din 15 ianuarie 2014 intitulată „Prevenirea radicalizării către terorism și extremismul violent”[4], în care invită statele membre să își intensifice eforturile de a-i împiedica pe potențialii luptători să meargă în Siria și să ia contact cu luptătorii străini după revenire; subliniază importanța prevenirii, informării, reabilitării și reintegrării; invită statele membre să intensifice cooperarea și schimbul de informații dintre ele, precum și cu Turcia;
15. salută decizia adoptată de Liga Arabă la 7 septembrie 2014 de a lua măsurile necesare pentru a combate IS și a coopera cu toți actorii de pe plan internațional, regional și național în eforturile de a combate militanții din Siria și Irak, precum și de a susține rezoluția nr. 2170 a Consiliului de Securitate al ONU; invită Liga Arabă să dezbată modificarea Convenției Arabe pentru Combaterea Terorismului din 1998 pentru a-și crea condițiile pentru a combate terorismul prin toate mijloacele, în mod militar, politic, intelectual și economic;
16. salută Conferința privind pacea și securitatea în Irak, organizată la inițiativa Franței și invită statele părți să elaboreze o strategie internațională pentru combaterea acțiunilor teroriste ale IS în regiune, în special înghețarea fondurilor acestei și oprirea fluxului de recrutare a jihadiștilor;
17. salută eforturile SUA și ale partenerilor săi de a stopa înaintarea IS și de a înlesni accesul sprijinului umanitar; ia act de concluziile Consiliului European din 30 august 2014 care sprijină decizia unor state membre de a furniza materiale militare Irakului, inclusiv autorităților regionale kurde;
18. este preocupat de faptul că IS obține venituri din vânzarea petrolului; ia act de intenția UE de a înăspri sancțiunile pentru a împiedica IS să vândă petrol; prin urmare, solicită UE să impună sancțiuni asupra tuturor (guverne, societăți publice sau private) celor implicați în transportul, prelucrarea, rafinarea și comercializarea petrolului extras în zonele controlate de IS, alături de un control strict asupra fluxurilor financiare pentru a împiedica activitățile economice ale IS și exploatarea paradisurilor fiscale de către IS;
19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și Consiliului reprezentanților din Irak, guvernului regional al Kurdistanului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Consiliului ONU pentru drepturile omului.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2014)0099.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2014)0011.
- [3] Texte adoptate, P7_TA(2013)0022.
- [4] COM(2013)0941.