PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația umanitară din Sudanul de Sud
5.11.2014 - (2014/2922(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Judith Sargentini, Heidi Hautala, Jordi Sebastià, Maria Heubuch, Bodil Ceballos, Igor Šoltes, Bart Staes, Davor Škrlec în numele Grupului Verts/ALE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0213/2014
B8‑0213/2014
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația umanitară din Sudanul de Sud
Parlamentul European,
– având în vedere Acordul global de pace (AGP) semnat în Sudan în 2005,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale din 1966,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981,
– având în vedere foaia de parcurs pentru Sudan și Sudanul de Sud prezentată în comunicatul din 24 aprilie 2012 al Consiliului pentru pace și securitate al Uniunii Africane,
– având în vedere Comisia de anchetă a Uniunii Africane privind Sudanul de Sud, care investighează cazurile de încălcări ale drepturilor omului care au avut loc de la declanșarea conflictului pe 15 decembrie 2013,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Sudanul de Sud, în special cea din 10 decembrie 2013 referitoare la eforturile comunității internaționale în domeniul dezvoltării și al „construcției statale” a Sudanului de Sud[1] și cea din 16 ianuarie 2014 referitoare la situația din Sudanul de Sud[2],
– având în vedere declarațiile din 23 ianuarie 2014 și 10 mai 2014 ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind situația din Sudanul de Sud,
– având în vedere declarația din 28 august 2014 a purtătorului de cuvânt al Înaltului Reprezentant referitoare la situația din Sudanul de Sud,
– având în vedere Declarația din 10 iulie 2014 a Consiliului Uniunii Europene privind Sudanul de Sud,
– având în vedere Concluziile Consiliului din 20 ianuarie 2014 și 17 martie 2014 privind Sudanul de Sud,
– având în vedere declarațiile din 25 septembrie 2014 ale Comisarului pentru cooperare internațională, ajutor umanitar și răspuns la situații de criză, Kristalina Georgieva,
– având în vedere declarația din 30 octombrie 2014 a Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon,
– având în vedere declarația din 20 octombrie 2014 a Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD),
– având în vedere Acordul de la Cotonou revizuit,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât luptele au început la 15 decembrie 2013, izbucnind ciocniri după ce Salva Kiir, președintele țării și membru al grupului etnic Dinka, l-a acuzat pe vicepreședintele demis, Riek Machar, aparținând grupului etnic Nuer, de complot în vederea unei lovituri de stat împotriva sa, fapt negat de Riek Machar;
B. întrucât cu mult înainte de declanșarea violențelor în decembrie 2013, stabilitatea politică în Sudanul de Sud era amenințată de rivalitatea nesoluționată și prelungită dintre președintele Kiir și fostul vicepreședinte Machar, care datează de la separarea din 1991 a facțiunii Garang în cadrul Mișcării de Eliberare a Poporului Sudanez; întrucât rivalitatea politică dintre cei doi cu privire la conducerea, guvernarea și orientarea țării a fost alimentată de instrumentalizarea identităților etnice de ambele părți;
C. întrucât părțile implicate în conflictul din Sudanul de Sud au inițiat negocieri la 7 ianuarie 2014 la Addis Abeba, sub egida Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD); întrucât tratativele pentru pace nu au înregistrat decât slabe progrese, în pofida apelurilor internaționale la compromis din ce în ce mai descurajate;
D. întrucât la 23 ianuarie 2014 a fost semnat un acord de încetare a focului, care a fost reconfirmat la 9 mai 2014, dar care este în continuare încălcat;
E. întrucât au fost declanșate în mod repetat violențe între milițiile tribale din Sudanul de Sud, de la declararea independenței sale față de Sudan în 2011; întrucât în urma violențelor au murit mii de civili, iar situația umanitară a continuat să se înrăutățească;
F. întrucât ONU a declarat criza din Sudanul de Sud situație de urgență de nivelul 3 – cel mai înalt nivel al crizelor umanitare;
G. întrucât aproximativ 1,9 milioane de persoane și-au părăsit casele în Sudanul de Sud, iar dintre aceștia 469 000 s-au refugiat în țările vecine; întrucât, în același timp, țara găzduiește aproximativ un sfert de milion de refugiați, în principal din Sudan; întrucât este probabil ca Sudanul de Sud să se confrunte în continuare cu strămutări, având în vedere că starea de insecuritate continuă;
H. întrucât Sudanul de Sud se confruntă în continuare cu o criză a securității alimentare, deși asistența umanitară a contribuit la evitarea foametei în rândul persoanelor celor mai vulnerabile; întrucât se așteaptă ca 1,5 milioane de persoane să se confrunte în continuare cu insecuritate alimentară la nivel de criză sau de situație de urgență; întrucât femeile sunt deosebit de vulnerabile la insecuritatea alimentară, 57% dintre gospodăriile din zonele de protecție fiind conduse de femei;
I. întrucât în 2014, până acum, UE, statele sale membre și Comisia au oferit asistență în valoare de peste 254 milioane EUR; întrucât capacitatea și fondurile operațiunilor umanitare din Sudan sunt insuficiente față de nevoile copleșitoare;
J. întrucât conflictul este marcat de atrocități de ambele părți; întrucât principala teamă este aceea că luptele dintre forțele președintelui Salva Kiir și rebelii loiali fostului său adjunct, Riek Machar, vor fi reluate după ce se încheie sezonul ploilor, în această lună; întrucât principalele agenții umanitare, inclusiv Oxfam, CARE și Cafod, au avertizat cu privire la faptul că în anumite părți din Sudanul de Sud s-ar putea instala foametea la începutul anului viitor dacă se reiau luptele;
K. întrucât adoptarea unei legi privind ONG-urile, care vizează limitarea spațiului în care pot acționa ONG-urile și societatea civilă în Sudanul de Sud a fost amânată pentru luna decembrie; întrucât, dacă este pus în aplicare, proiectul de lege privind ONG-urile ar putea avea consecințe majore asupra operațiunilor de ajutor în acest moment critic, când comunitatea internațională încearcă să prevină răspândirea foametei;
L. întrucât ostilitățile active și insecuritatea din mai multe state, în special Unitate și Nilul Superior, au continuat să perturbe activitățile de răspuns umanitar și să restricționeze accesul rutier și aerian al lucrătorilor umanitari;
M. întrucât, exceptând donatorii și ajutorul umanitar, economia Sudanului de Sud este aproape în totalitate dependentă de sectorul petrolului;
N. întrucât cea mai mare parte a populației trăiește într-o sărăcie răspândită la scară largă, în ciuda faptului că această țară este bogată în petrol și resurse naturale, exportul de petrol reprezentând peste 70% din PIB și aproximativ 90% din veniturile publice;
O. întrucât veniturile provenite din industria petrolului au alimentat conflicte violente; întrucât un Sudan reformat are potențialul de a transforma bogăția resurselor sale din ceea ce până acum a fost un „blestem al resurselor” într-o binecuvântare care să aducă prosperitate în țară;
P. întrucât ar trebui găsită o soluție politică democratică pentru conflictul actual și ar trebui pregătită calea pentru ca instituții numite în mod democratic să construiască un stat viabil,
1. condamnă ferm atrocitățile comise de ambele părți implicate în conflict; denunță, în special, în termenii cei mai fermi cu putință, uciderile larg răspândite ale civililor, bazate deseori pe originea etnică, distrugerea în masă și jefuirea proprietăților civile și uciderea lucrătorilor umanitari; condamnă, de asemenea, încălcările grave ale drepturilor omului, precum tortura și violențele sexuale, comise de cadre militare superioare, inclusiv împotriva copiilor, unii dintre aceștia pierzându-și viața în urma acestor acte îngrozitoare, execuțiile extrajudiciare și detențiile arbitrare, asociate cu rele tratamente în multe cazuri, care continuă fără a fi pedepsite; este, de asemenea, extrem de îngrijorat din cauza restricțiilor din ce în ce mai mari asupra libertății de exprimare, mass-mediei și societății civile;
2. subliniază faptul că singura soluție viabilă pentru această criză este rezolvarea pe cale pașnică a divergențelor dintre părțile implicate în conflict și plasarea interesului țării și al populației ei pe primul loc; solicită ambelor părți implicate în conflict să înceteze ostilitățile și să se angajeze în mod serios în negocierile pentru pace, pentru a limita scara dezastrului umanitar; îndeamnă, în mod deosebit, ambele părți să permită accesul umanitar nerestricționat și să asigure participarea societății civile la procesul de pace;
3. este profund îngrijorat cu privire la dimensiunea etnică a conflictului; ia act cu profundă îngrijorare de faptul că aproximativ 1,4 milioane de persoane sunt încă strămutate din casele lor după luni de lupte, care au dus la pierderea a cel puțin 10 000 de vieți și la reapariția în forță a crimelor pe motive etnice; observă, de asemenea, faptul că aproximativ 100 000 de persoane se află încă înghesuite în taberele ONU din întreaga țară, fiindu-le prea teamă să se întoarcă acasă, chiar și după încetarea luptelor;
4. încurajează Comisia de anchetă a Uniunii Africane privind Sudanul de Sud, care a primit sarcina de a investiga încălcările drepturilor omului și ale dreptului umanitar comise pe durata conflictului și de a prezenta recomandări privind procesul de vindecare, reconciliere, asumare a răspunderii și reformă instituțională, să-și continue investigațiile privind abuzurile la adresa drepturilor omului; îi îndeamnă ferm pe membrii acestei comisii să se asigure, ca o condiție indispensabilă pentru un proces real și sustenabil de reconciliere, că cei care au comis abuzuri la adresa drepturilor omului sunt aduși în fața justiției, pentru a se pune capăt situației de impunitate;
5. deplânge faptul că, în ciuda eforturilor susținute ale Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD) de a media o soluționare pe cale politică a conflictului din Sudanul de Sud, în vederea instituirii unui guvern de tranziție de unitate națională, până acum părțile au realizat slabe progrese importante: acestea au continuat să se implice în lupte sporadice pe teren, cu consecințe grave asupra populației civile, generând o criză umanitară din ce în ce mai profundă și încălcând acordul de încetare a ostilităților;
6. îndeamnă UE să continue totuși să asiste IGAD în eforturile sale de mediere între ambele părți implicate în conflict, atât în ceea ce privește chestiuni de fond, cât și financiar, și să contribuie cu personal la mecanismul de monitorizare și verificare a încetării focului;
7. invită toate țările care se învecinează cu Sudanul de Sud și puterile regionale să colaboreze îndeaproape pentru a îmbunătăți situația securității din țară și din regiune și a identifica o metodă pentru a ajunge la o soluție politică pașnică și pe termen lung la criza actuală;
8. reafirmă faptul că perspectivele pe termen lung pentru o coexistență pașnică și dezvoltare necesită reforme instituționale cuprinzătoare pentru a asigura în țară un proces de guvernare care să garanteze statul de drept; invită, prin urmare, autoritățile din Sudanul de Sud să se angajeze pe calea reformelor instituționale profunde care, printre altele, (i) să garanteze protecția drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, inclusiv ale grupurilor vulnerabile (de exemplu femei sau grupuri etnice minoritare); (ii) să instituie mecanisme pentru soluționarea pe cale pașnică a conflictului și să creeze un mediu în care să poată coexista în pace întreaga populație, atât de variată, a țării; și (iii) să asigure gestionarea eficientă și echitabilă a resurselor naturale și eradicarea corupției;
9. denunță faptul că accesul umanitar a fost în continuare împiedicat de luptele și violența din partea ambelor părți împotriva personalului umanitar, echipamentului și infrastructurii; îndeamnă guvernul ca, în zonele pe care le controlează, să se supună obligațiilor sale de a respecta dreptul internațional umanitar și legislația internațională privind drepturile omului și să asigure protecția civililor;
10. îndeamnă, în mod deosebit, părțile să faciliteze fluxul asistenței umanitare către persoanele care au nevoie stringentă de aceasta și să coopereze cu întregul personal care lucrează pentru organizațiile umanitare și să sprijine libera circulație a acestuia;
11. invită, de asemenea, comunitatea internațională să-și onoreze angajamentele privind finanțarea acordată Sudanului de Sud și regiunii și să-și mobilizeze resursele pentru a reacționa imediat la situația umanitară din ce în ce mai gravă din Sudanul de Sud;
12. subliniază faptul că Sudanul de Sud are unele dintre cele mai slabe niveluri de sănătate și nutriție din lume, accesul la asistență medicală primară de calitate fiind problematic din cauza subdezvoltării, conflictului aflat în desfășurare, atacurilor asupra unităților de asistență medicală și accesului dificil în multe zone; accentuează faptul că asistența medicală precară afectează în special persoanele cele mai vulnerabile, fapt care duce la rate mari ale mortalității în rândul copiilor și femeilor;
13. deplânge faptul că acest conflict a perturbat multe servicii sociale de bază, sute de mii de copii nemergând la școală; este foarte îngrijorat de faptul că cei mai afectați de violențe sunt în continuare copiii, aceștia suferind traume psihologice și fiind lipsiți de accesul la servicii, inclusiv la educație; îndeamnă părțile să înceteze practica recrutării și folosirii copiilor în forțele armate și alte încălcări grave ale drepturilor copiilor;
14. subliniază faptul că înființarea instituțiilor corespunzătoare și instituirea cadrului juridic pentru gestionarea resurselor petroliere în cadrul federalismului său etnic reprezintă factorul-cheie pentru dezvoltarea sa pașnică; invită UE, în special, să sprijine o strategie de dezvoltare pe termen lung pentru Sudanul de Sud, care să permită crearea unui sistem puternic de bună guvernare, transparență și asumare a răspunderii (în special în ceea ce privește punerea în aplicare a Inițiativei privind transparența în industriile extractive), precum și dezvoltarea infrastructurii, educației, programelor de sănătate și asistență socială care utilizează venituri provenite din sectorul petrolului și din ajutorul pentru dezvoltare;
15. îndeamnă autoritățile din Sudanul de Sud să se asigure că populația va fi cea care va beneficia de pe urma veniturilor din sectorul petrolului; invită părțile care iau parte la negocieri să includă în acordul de pace chestiunea transparenței și controlului public în sectorul petrolier, astfel încât veniturile obținute de pe urma acestei resurse să poată fi folosite pentru dezvoltarea durabilă a țării și să îmbunătățească traiul populației acesteia;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului Sudanului de Sud, Comisarului pentru drepturile omului din Sudanul de Sud, Adunării Naționale Legislative din Sudanul de Sud, instituțiilor Uniunii Africane, Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare, co-președinților Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, precum și Secretarului General al ONU.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0546.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2014)0042.