Propunere de rezoluţie - B8-0309/2014Propunere de rezoluţie
B8-0309/2014

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la recunoașterea statului palestinian

10.12.2014 - (2014/2964(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Tamás Meszerics, Margrete Auken, Bodil Ceballos, Bart Staes, Alyn Smith, Igor Šoltes, Ernest Urtasun, Molly Scott Cato, Davor Škrlec, Karima Delli, Jill Evans, Jordi Sebastià, Josep-Maria Terricabras, Ernest Maragall, Keith Taylor, Pascal Durand, Bronis Ropė, Judith Sargentini, Eva Joly, Yannick Jadot, Klaus Buchner, Philippe Lamberts, Heidi Hautala în numele Grupului Verts/ALE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0277/2014

Procedură : 2014/2964(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0309/2014
Texte depuse :
B8-0309/2014
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8‑0309/2014

Rezoluția Parlamentului European referitoare la recunoașterea statului palestinian

(2014/2964(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la conflictul Israel-Palestina, printre care cea din 29 septembrie 2011 referitoare la situația din Palestina[1] și cea din 22 noiembrie 2012 referitoare la situația din Gaza[2],

–       având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE din 17 noiembrie 2014 privind Orientul Mijlociu,

–       având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, referitoare la situația din Israel și Palestina, inclusiv cele din 15, 17 și 18 noiembrie 2014,

–       având în vedere documentul neoficial bazat pe consultarea statelor membre, referitor la posibile acțiuni legate de Ierusalimul de Est, elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă, document de care presa a ajuns să ia informal cunoștință în noiembrie 2014,

–       având în vedere decizia luată la 30 octombrie 2014 de guvernul suedez de a recunoaște Statul Palestina, precum și recunoașterea anterioară a Palestinei de către Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia, România și Slovacia,

–       având în vedere rezoluțiile fără caracter obligatoriu, adoptate recent de Camera Comunelor din Regatul Unit, de Senatului irlandez, de Parlamentul spaniol și de Adunarea Națională a Franței privind recunoașterea statului Palestina,

–       având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind conflictul Israel-Palestina, în special rezoluțiile 242, 446 și 1515,

–       având în vedere Rezoluția 67/19 din 29 noiembrie 2012 a Adunării Generale a ONU,

–       având în vedere convențiile ONU privind drepturile omului la care Israel și Palestina sunt state părți,

–       având în vedere Inițiativa arabă pentru pace, adoptată în martie 2002 de către Consiliul Ligii Statelor Arabe,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât 135 din cele 193 de state membre ale ONU extind recunoașterea diplomatică la Statul Palestina;

B.     întrucât UE a recunoscut în mod repetat dreptul palestinienilor la autodeterminare, inclusiv prin constituirea unui stat, care „nu poate face obiectul niciunui veto”, așa cum se precizează în concluziile Consiliului din martie 1999;

C.     întrucât Palestina a fost recunoscut ca stat observator nemembru de către Organizația Națiunilor Unite, la 29 noiembrie 2012;

D.     întrucât negocierile pentru o soluționare globală a conflictului israelo-palestinian au fost suspendate sine die în aprilie 2014 și au perspective limitate de reluare în cadrul parametrilor procesului de pace de la Oslo, condus de SUA;

E.     întrucât guvernul israelian a accelerat anexarea terenurilor și expansiunea coloniilor în Teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv prin cea mai mare confiscare de terenuri în 30 ani, anunțată la sfârșitul lunii august a anului 2014;

F.     întrucât ocuparea continuă, precum și umilințele și încălcările inerente sunt sursa unor profunde resentimente și suferințe în rândul populației palestiniene subjugate;

G.     întrucât ultimele evenimente din Ierusalimul de Est, legate de moscheea Al-Aqsa, implică un risc major de continuare a violenței sectare și de destabilizare regională și evidențiază importanța critică menținerii status quo-ului în privința păstrării locurilor sfinte;

H.     întrucât peste 100 de generali și înalți funcționari israelieni din serviciile de securitate, ieșiți la pensie sau trecuți în rezervă, au semnat un apel adresat prim-ministrului israelian Netanyahu, pledând pentru o soluție diplomatică, fundamentată regional și bazată pe coexistența a două state la conflictul israelo-palestinian;

I.      întrucât peste 1 000 de personalități publice proeminente ale Israelului, inclusiv foști miniștri, parlamentari și artiști, au solicitat recent parlamentarilor europeni să recunoască în mod oficial Statul Palestina;

J.      întrucât atacul forțelor militare israeliene în Fâșia Gaza, lansat la 8 iulie 2014, a provocat un număr fără precedent de devastări și victime în enclavă; întrucât acordul de încetare a focului încheiat la 26 august 2014 nu a fost pus în aplicare, în special în ceea ce privește ridicarea blocadei;

K.     întrucât, în aprilie 2014, a fost instaurat un guvern palestinian de coaliție, aprobat de Hamas și Fatah, care a acceptat principiile Cvartetului, de nonviolență, aderare la acordurile din trecut și recunoașterea Israelului, fiind susținut de către SUA și UE;

L.     întrucât Președintele Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas, și-a declarat intenția de a fixa un calendar, prin intermediul ONU, pentru a pune capăt ocupării teritoriului palestinian de către Israel în termen de trei ani; întrucât Liga Arabă a sprijinit acest plan de acțiune și a solicitat organizarea unei conferințe internaționale în vederea găsirii unei soluții definitive, bazate pe Inițiativa arabă pentru pace;

M.    întrucât o evaluare a cooperării UE cu Teritoriile palestiniene ocupate și a sprijinului acordat poporului palestinian, comandată de Comisie în mai 2014, a concluzionat că actuala paradigmă de cooperare și-a atins limitele, în absența unui traiectorii politice paralele a UE pentru a soluționa problema obstacolelor reprezentate de ocupația și politicile de colonizare israeliene și de divizarea politică între Cisiordania și Gaza;

N.     întrucât experiențele anterioare ale statelor membre ale UE de soluționare reușită a conflictelor, printre care în special procesul de pace din Irlanda de Nord, ar putea permite UE să joace un rol lider în rezolvarea conflictului israelo-palestinian, prin utilizarea soluțiilor instituționale și politice dezvoltate în cursul conflictelor anterioare,

1.      face apel la toate statele membre ale UE să recunoască necondiționat statul Palestina, pe baza frontierelor din 1967;

2.      își exprimă convingerea fermă că recunoașterea statului Palestina de către întreaga Europă va favoriza perspectivele de pace și va încuraja eforturile, inclusiv ale societății civile israeliene, de a implementa o soluție negociată, bazată pe coexistența a două state, la conflictul israelo-palestinian;

3.      salută recenta recunoașterea statului palestinian de către Guvernul Suediei; salută adoptarea ulterioară, cu o majoritate covârșitoare, de către organismele legislative franceze, spaniole, irlandeze și britanice a unor rezoluții prin care solicită guvernelor lor respective să urmeze exemplul Suediei;

4.      este serios alarmat de recenta escaladare a violenței în Ierusalim și condamnă ferm toate actele de violență împotriva civililor comise de ambele părți; recunoaște dreptul atât al Israelului, cât și al Palestinei de a trăi în siguranță în interiorul frontierelor lor recunoscute; solicită detensionarea situației, care riscă să afecteze întreaga regiune; insistă ca toți autorii crimelor împotriva civililor să fie trași la răspundere;

5.      subliniază că ocuparea de către Israel a teritoriilor palestiniene mai degrabă subminează decât apără securitatea Israelului, precum și că, dacă nu se avansează către o soluție negociată bazată pe coexistența a două state, rezultatul nu poate fi decât o continuare a violenței și a vărsării de sânge;

6.      condamnă cu fermitate extinderea continuă a coloniilor israeliene, care contravine dreptului internațional, alimentează resentimentele palestiniene și subminează viabilitatea și șansele de reușită ale soluției coexistenței a două state; invită autoritățile israeliene să înceteze imediat și să inverseze sensul politicii lor de colonizare, inclusiv planurile de strămutare forțată a populațiilor beduine;

7.      condamnă atacurile asupra cetățenilor israelieni de către Hamas și alte grupuri militante, atacuri care trebuie să înceteze;

8.      subliniază că respectarea dreptului internațional în domeniul drepturilor omului și în cel umanitar, de către toate părțile și în toate circumstanțele, rămâne o precondiție esențială pentru a obține o pace justă și de durată; subliniază responsabilitatea specială care îi revine, în temeiul dreptului internațional, Israelului ca putere de ocupație, de a respecta dreptul umanitar internațional și dreptul internațional privind drepturile omului;

9.      invită UE să își onoreze responsabilitățile în calitate de actor influent și să lanseze o inițiativă ambițioasă și cuprinzătoare de pace în regiune, pe baza, în special, a Inițiativei arabe pentru pace; invită, de asemenea, UE să dezvolte o strategie nouă asupra actualei sale politici de angajare cu actorii cheie din regiune, pentru a-și asigura mijloacele necesare urmăririi unui program ambițios pentru pace;

10.    invită instituțiile UE și statele membre să ia măsuri pentru a proteja viabilitatea soluției bazate pe existența a două state și pentru a crea o dinamică pozitivă în vederea unor veritabile negocieri de pace; în acest sens, invită UE să reacționeze la expansiunea continuă a coloniilor israeliene prin:

a.      intensificarea diplomației publice a UE;

b.      reevaluarea asistenței pentru cooperare acordate Israelului, în conformitate cu politica „mai puțin pentru mai puțin”;

c.      evitarea strictă a aplicării acordurilor UE-Israel la Teritoriile palestiniene ocupate;

d.      intensificarea consilierii cetățenilor și întreprinderilor din UE cu privire la colonii și la activitățile de colonizare și luarea de măsuri împotriva întreprinderilor UE complice la încălcări în colonii;

e.      luarea unor măsuri concrete împotriva colonilor, inclusiv adoptarea unei politici de non-contact și a interdicției de viză;

f.       excluderea produselor din colonii de pe piața internă a UE;

g.      reevaluarea relațiilor dintre UE și Israel din perspectiva articolului 2 din Acordul de asociere;

11.    invită UE să acorde în continuare sprijin pentru statul palestinian, prin programe de construcție statală și prin susținerea cererii Palestinei de a deveni membră a organizațiilor internaționale, printre care Curtea Penală Internațională, precum și să-și intensifice sprijinul pentru societatea civilă;

12.    decide lansarea unei inițiative denumite „Parlamentari pentru pace”, care să aducă împreună parlamentari europeni, israelieni și palestinieni, pentru a contribui la avansarea unei agende pentru pace și a completa acțiunile diplomatice ale UE;

13.    solicită tuturor părților să transpună efectiv în practică termenii conveniți în acordul de încetare a focului din august 2014; solicită, în special, autorităților israeliene să ridice imediat, necondiționat și complet blocada ilegală a Fâșiei Gaza;

14.    salută pașii încurajatori către o reconciliere inter-palestiniană și formarea unui guvern tehnocrat, realizați înainte de ofensiva militară israeliană din august 2014; solicită tuturor forțelor palestiniene să își reia eforturile de reconciliere; denunță încercările de a submina acest proces, care ar putea avea o importanță istorică și invită autoritățile israeliene să elibereze toate persoanele arestate începând cu 12 iunie 2014 sau să le pună sub acuzare pentru infracțiuni penale recunoscute;

15.    decide să realizeze un raport privind comerțul cu arme și alte echipamente de securitate între statele membre și Israel/Palestina și compatibilitatea acestui comerț cu Poziția comună a UE; solicită ONU să impună un embargo cuprinzător asupra armelor pentru toate părțile din regiune, pentru a evita comiterea unor noi încălcări ale dreptului umanitar internațional și ale drepturilor omului;

16.    decide să trimită o delegație ad-hoc în Gaza/Palestina și în Israel, pentru a evalua situația la fața locului și perspectivele pentru o soluționare viabilă a conflictului;

17.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, reprezentantului Cvartetului în Orientul Mijlociu, guvernului israelian, Knessetului, Președintelui Autorității Palestiniene, Consiliului Legislativ Palestinian și organelor Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene.