PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact și rolul testului privind IMM-urile
24.11.2014 - (2014/2967(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Pavel Telička, Jean-Marie Cavada, Antanas Guoga, António Marinho e Pinto, Dita Charanzová în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0311/2014
B8‑0313/2014
Rezoluția Parlamentului European referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact și rolul testului privind IMM-urile
Parlamentul European,
– având în vedere consultarea publică recentă referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact și proiectul corespunzător de orientări revizuite privind evaluările de impact,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât evaluările de impact, ca instrument al fazei inițiale de elaborare a legislației, joacă un rol esențial în agenda Comisiei pentru o reglementare inteligentă, având ca scop oferirea unor dovezi transparente, cuprinzătoare și echilibrate privind natura problemei de rezolvat, valoarea adăugată a acțiunii UE, povara administrativă preconizată și costurile și beneficiile unor acțiuni alternative pentru toate părțile interesate;
B. întrucât orientările existente privind evaluările de impact prevăd atribuirea unui rol central Secretariatului General al Comisiei Europene și Comitetului de evaluare a impactului (IAB) în ceea ce privește stabilirea nevoii de a realiza o evaluare de impact pentru o anumită inițiativă;
C. întrucât IAB joacă un rol important în calitate de punct central de control al calității evaluărilor de impact;
D. întrucât potrivit grupului de experți al Comisiei, costul respectării unui regulament pentru un IMM poate fi de 10 ori mai mare decât pentru întreprinderile mai mari; întrucât o evaluare de impact corectă și independentă este deosebit de relevantă pentru IMM-uri, care se confruntă deseori cu dificultăți mai mari decât marile întreprinderi în adaptarea la noi cerințe juridice și administrative și care, din motive legate de dimensiunea lor, au o capacitate mai redusă de a anticipa într-un stadiu incipient modificările în materie de reglementare;
E. întrucât principiul „a gândi mai întâi la scară mică” este baza inițiativei în favoarea întreprinderilor mici pentru Europa („Small Business Act for Europe”) din 2008; întrucât acesta a făcut parte din orientările privind evaluările de impact din 2009 și din alte texte ale Comisiei din 2005; întrucât acest principiu vizează luarea în considerare a intereselor IMM-urilor în stadiile incipiente ale procesului de elaborare a politicilor, pentru a crea o legislație mai favorabilă IMM-urilor; întrucât există o serie de instrumente pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a acestui principiu, inclusiv prin realizarea unui test privind IMM-urile în cazul viitoarelor proiecte legislative;
F. întrucât testul IMM, inclusiv eventuale măsuri de atenuare, a făcut parte din orientările privind evaluările de impact din 2009 și din alte texte ale Comisiei începând cu 2005; întrucât proiectul de orientări revizuite nu include prevederi referitoare la testul privind IMM-urile;
G. întrucât o evaluare adecvată a amendamentelor de fond ale Parlamentului la propunerea inițială a Comisei arată o valoare adăugată considerabilă pentru a susține poziția Parlamentului în negocierile din trilog;
Domeniul de aplicare
1. salută angajamentul Comisiei de a revizui cu regularitate orientările privind evaluările de impact, în vederea îmbunătățirii procedurilor de evaluare a impactului;
2. își exprimă totuși îngrijorarea că orientările revizuite propuse sunt cu mult mai puțin specifice decât cele existente în ceea ce privește sfera de aplicare și lasă cu mult mai mult loc de interpretare direcțiilor generale responsabile în ceea ce privește stabilirea necesității de a realiza sau nu o evaluare de impact; consideră că practicile existente care prevăd implicarea IAB și a Secretariatului General în procesul decizional ar trebui menținută;
3. consideră că Comisia ar trebui să își păstreze actuala abordare și să prezinte în continuare o evaluare de impact pentru toate inițiativele care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:
– propuneri legislative incluse în Programul legislativ și de lucru al Comisiei (PLLC);
– propuneri legislative care nu sunt incluse în PLLC, dar care au un impact asupra economiei, societății, mediului și poverii administrative, ce poate fi identificat în mod clar;
– inițiative nelegislative care definesc viitoare politici (cum ar fi cărți albe, planuri de acțiune, programe de cheltuieli, orientări privind negocierea unor acorduri internaționale);
– acte delegate sau de implementare care pot avea un impact asupra economiei, societății, mediului și poverii administrative, ce poate fi identificat;
4. remarcă faptul că, în anumite cazuri, domeniul de aplicare al evaluărilor de impact nu corespunde propunerilor adoptate, acestea fiind modificate după ce sunt prezentate spre aprobare colegiului comisarilor; solicită ca orientările revizuite propuse să includă obligația de a actualiza evaluarea de impact astfel încât să se asigure consecvența dintre chestiunile abordate în evaluare și versiunea finală a propunerii adoptate de Comisie;
5. atrage atenția asupra faptului că evaluările de impact nu trebuie folosite în mod abuziv ca mod de a se opune unui act legislativ cu care o instituție nu este de acord sau pentru a submina capacitatea legiuitorului de a propune amendamente;
6. remarcă faptul că evaluarea impactului trebuie să fie riguroasă, cuprinzătoare și bazată pe informații exacte, obiective și complete, cu o analiză echilibrată și concentrată pe scopul și obiectivul propunerii pentru a face posibilă o decizie politică bine informată;
7. subliniază faptul că procesul evaluării impactului ar trebui să fie transparent și ar trebui publicat pe site-ul web al Comisiei;
Comitetul de evaluare a impactului
8. își exprimă serioasa preocupare cu privire la faptul că rolul IAB în procesul de evaluare a impactului nu este definit mai clar în proiectul de orientări revizuite; insistă cu fermitate asupra faptului că, în răspunsul său către Parlament, Comisia trebuie să reexamineze această omisiune și să stabilească procedurile privind IAB într-un mod mai clar în cadrul unui nou proiect de orientări revizuite, precum și că orice inițiativă care necesită o evaluare de impact ar trebui să facă obiectul unui aviz pozitiv din partea IAB; consideră că o inițiativă legislativă sau nelegislativă care nu a primit aviz pozitiv din partea IAB nu ar trebui să fie examinată de colegiul comisarilor;
9. consideră că IAB ar trebui să își continue activitatea în calitate de organism independent de control al calității în cadrul Comisiei și solicită consolidarea semnificativă a independenței IAB față de Secretariatului General și direcțiile generale ale Comisiei; consideră că IAB ar trebui să fie format numai din persoane cu un nivel înalt de calificare; propune ca IAB să raporteze direct vicepreședintelui Comisiei responsabil pentru o mai bună legiferare;
Testul privind IMM-urile
10. reamintește faptul că, în inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”), Comisia s-a angajat să implementeze principiul „a gândi mai întâi la scară mică” în procesul de elaborare a politicilor și faptul că acest angajament include și testul privind IMM-urile pentru evaluarea impactului viitoarelor acte legislative și inițiative administrative referitoare la IMM-uri; subliniază faptul că este esențial să ne asigurăm că acest test este realizat în mod adecvat și consideră că mai sunt de realizat progrese semnificative;
11. subliniază importanța consultării părților interesate care reprezintă IMM-urile în legătură cu primul proiect al evaluării impactului, înaintea finalizării acestuia și în prima fază în care consultarea este posibilă, în vederea realizării riguroase a testului privind IMM-urile; consideră că formatul consultării ar trebui îmbunătățit de către Comisie pentru a ameliora contactul cu IMM-urile;
12. reamintește faptul că, în cadrul revizuirii sale din 2011 a inițiativei în favoarea întreprinderilor mici (Small Business Act), Comisia a considerat regretabil faptul că numai opt state membre integraseră testul privind IMM-urile în procesul lor decizional național; salută angajamentul clar al Comisiei, exprimat în cadrul acelei revizuiri, de a consolida în continuare testul privind IMM-urile; deploră faptul că, în pofida anunțurilor Comisiei, testul privind IMM-urile nu este nici măcar menționat în proiectul de orientări revizuite privind evaluările de impact;
13. insistă ca testul privind IMM-urile, așa cum este prevăzut în anexa 8 la orientări, să fie menținut pentru a evita ca IMM-urile să fie afectate în mod disproporționat de inițiativele Comisiei sau să fie dezavantajate în comparație cu întreprinderile mari;
14. subliniază că, în astfel de cazuri, evaluările de impact ar trebui să includă opțiuni care să acopere mecanisme alternative și/sau instrumente, pentru a ajuta IMM-urile să se conformeze inițiativei (în conformitate cu anexa 8.4); în acest sens, salută excluderea a priori a microîntreprinderilor din domeniul de aplicare al propunerii legislative ca opțiune de politică menționată în proiectul de orientări revizuite;
Înființarea unui organism consultativ pentru o mai bună legiferare
15. salută activitatea și raportul final înaintat de Grupul la nivel înalt privind povara administrativă, conform mandatului primit din partea Comisiei; reamintește intenția Comisiei, așa cum se menționează în ultima sa comunicare privind REFIT (iunie 2014), de a institui un nou grup la nivel înalt pentru o mai bună legiferare, compus din reprezentanți ai părților interesate și din experți naționali;
16. îndeamnă Comisia să înființeze cât mai curând posibil un astfel de organism consultativ la nivel înalt pentru o mai bună legiferare, care să implice atât experții părților interesate, cât și experții naționali, împreună cu un reprezentant al Parlamentului, în calitate de observator; propune ca acestui organism să i se acorde un mandat consultativ puternic și independent, care ar trebui să includă evaluarea poverii administrative care decurge din propuneri, a costului conformării, a respectării subsidiarității și a proporționalității, precum și a alegerii temeiului juridic și sugerarea unor inițiative privind o mai bună legiferare, precum și monitorizarea punerii în aplicare a legislației UE la nivel național; solicită Parlamentului și Consiliului să se implice în procedura de numire a experților;
17. invită Comisia să prezinte un proiect de noi orientări revizuite privind evaluarea impactului care să țină seama de aspectele menționate în această rezoluție și de noua structură a Comisiei, îndeosebi de rolul noului vicepreședinte răspunzător de o mai bună legiferare;
Evaluările de impact în Parlament
18. solicită ca evaluările de impact ale Comisiei să fie analizate sistematic și cât mai repede posibil de către Parlament, în special la nivelul comisiilor;
19. reamintește Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la garantarea unor evaluări de impact independente[1], în care cere să se utilizeze cu mai multă consecvență evaluări de impact la nivelul Parlamentului și subliniază că acesta este un instrument deja existent pentru a realiza evaluări ale impactului; consideră că recurgerea la evaluări de impact la nivelul Parlamentului este deosebit de utilă înainte de adoptarea oricărei modificări sau amendament de fond aduse propunerilor inițiale ale Comisiei;
Evaluările de impact în cadrul Consiliului European
20. reamintește Consiliului angajamentul său de a evalua sistematic impactul propriilor amendamente de fond.
°
° °
21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.
- [1] JO C 380 E, 11.12.2012, p. 31.