Procedură : 2014/2967(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0314/2014

Texte depuse :

B8-0314/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 27/11/2014 - 10.6
CRE 27/11/2014 - 10.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 151kWORD 80k
25.11.2014
PE539.037v01-00
 
B8-0314/2014

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact (2014/2967(RSP))


Reinhard Bütikofer, Pascal Durand, Heidi Hautala, Claude Turmes în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact (2014/2967(RSP))  
B8‑0314/2014

Parlamentul European,

–       având în vedere consultarea publică recentă referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact și proiectul corespunzător de orientări revizuite privind evaluările de impact,

–       având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la garantarea unor evaluări de impact independente(1),

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât evaluările de impact, ca instrument al fazei inițiale de elaborare a legislației, au un rol esențial în procesul decizional al UE, având ca scop oferirea unor dovezi transparente, cuprinzătoare și echilibrate privind natura problemei de rezolvat, valoarea adăugată a acțiunii UE, posibilele consecințe economice, sociale, ecologice și sanitare ale opțiunilor de politică și impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor;

B.     întrucât Tratatul de la Lisabona cuprinde clauze orizontale referitoare la aspecte sociale și de mediu (articolul 9 și articolul 11 din TFUE), de care trebuie să se țină seama la definirea și aplicarea politicilor și activităților Uniunii și care necesită o analiză aprofundată a impactului social și ecologic al oricărui act legislativ propus;

C.     întrucât, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene are aceeași valoare juridică ca și tratatele Uniunii Europene, și întrucât evaluările de impact ar trebui să verifice întotdeauna compatibilitatea legislației cu drepturile fundamentale;

D.     întrucât orientările existente privind evaluările de impact prevăd atribuirea unui rol central Secretariatului General al Comisiei Europene și Comitetului de evaluare a impactului (IAB) în ceea ce privește stabilirea nevoii de a realiza o evaluare de impact pentru o anumită inițiativă;

E.     întrucât IAB joacă un rol important în calitate de punct central de control al calității evaluărilor de impact;

F.     întrucât orientările prevăd cuantificarea costurilor impactului ori de câte ori este posibil; întrucât, în timp ce costurile pe termen scurt pentru întreprinderi pot fi, în mod normal, cuantificate, beneficiile pe termen lung ale acțiunilor de reglementare sunt deseori imposibil de cuantificat în termeni monetari (de exemplu, reducerea problemelor de sănătate sau menținerea ecosistemelor); întrucât acordarea unei atenții deosebite cuantificării ori de câte ori este posibil conduce, prin urmare, la un dezechilibru structural în favoarea unor aspecte mai ușor de cuantificat, cum ar fi costurile pentru operatorii economici, și în defavoarea beneficiilor sociale și de mediu, neluând în considerare în mod corespunzător costurile și beneficiile societale în totalitatea lor și, în special, costurile și beneficiile sociale și ecologice;

G.     întrucât simplificarea reglementărilor UE ar trebui realizată într-un mod prin care să se respecte pe deplin cerințele UE în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă, drepturile lucrătorilor din UE, precum și principiile și obiectivele legislației UE în materie de mediu;

H.     întrucât o adevărată evaluare de impact independentă este deosebit de relevantă pentru IMM-uri, care se confruntă deseori cu dificultăți mai mari decât marile întreprinderi în adaptarea la noi cerințe juridice și administrative și care, din motive legate de dimensiunea lor, au o capacitate mai redusă de a anticipa într-un stadiu incipient modificările în materie de reglementare;

I.      întrucât principiul „a gândi mai întâi la scară mică” vizează luarea în considerare a intereselor IMM-urilor în stadiile incipiente ale procesului de elaborare a politicilor, pentru a crea o legislație mai favorabilă IMM-urilor; întrucât există o serie de instrumente pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a acestui principiu, inclusiv prin realizarea unui test privind IMM-urile în cazul viitoarelor proiecte legislative,

Sfera de aplicare

1.      salută angajamentul Comisiei de a revizui cu regularitate orientările privind evaluarea de impact, în vederea îmbunătățirii metodologiei în acest domeniu; solicită Comisiei să se asigure că aspectele economice, sociale și de mediu sunt evaluate cu aceeași profunzime; solicită insistent Comisiei să se asigure că evaluările calitative sunt pe deplin luate în considerare, pentru a evita un dezechilibru structural în favoarea unor aspecte mai ușor de cuantificat, cum ar fi costurile pentru operatorii economici, și în defavoarea beneficiilor sociale și de mediu, care au importanță la fel de mare; salută angajamentul Comisiei de a evalua compatibilitatea cu drepturile fundamentale;

2.      consideră că Comisia ar trebui să își păstreze actuala abordare și să prezinte în continuare o evaluare de impact pentru inițiativele care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:

–  propuneri legislative incluse în Programul legislativ și de lucru al Comisiei (PLLC);

–  propuneri legislative care nu sunt incluse în PLLC, dar care au un impact economic, social și ecologic ce poate fi identificat în mod clar;

–  inițiative nelegislative care definesc viitoare politici (cum ar fi cărți albe, planuri de acțiune, programe de cheltuieli, orientări privind negocierea unor acorduri internaționale);

–  acte delegate sau de punere în aplicare cu un impact semnificativ asupra bunăstării;

3.      este convins că evaluările de impact constituie un mijloc important de sprijinire a procesului decizional din cadrul tuturor instituțiilor UE, precum și o parte esențială a procesului privind o mai bună legiferare; consideră, cu toate acestea, că evaluările de impact nu se pot substitui evaluărilor și deciziilor politice și nu ar trebui utilizate în detrimentul politicilor dictate de interesul public;

4.      așteaptă cu interes o clarificare din partea noii Comisii cu privire la modul în care intenționează să procedeze cu revizuirea orientărilor privind evaluările de impact, astfel încât să ia mai bine în considerare această abordare atunci când își va pregăti poziția cu privire la recenta comunicare a Comisiei privind REFIT, și fără a aduce atingere poziției Parlamentului în acest context;

5.      subliniază că activitatea de simplificare normativă (REFIT) nu poate fi folosită ca pretext pentru reducerea nivelului ambițiilor cu privire la chestiuni de maximă importanță pentru siguranța și bunăstarea angajaților, sau cu privire la protecția mediului; avertizează cu privire la promovarea unei agende de dereglementare sub pretextul unei mai bune legiferări sau al reducerii sarcinilor asupra IMM-urilor; invită Comisia să nu-și reducă nivelul de ambiție și solicită să nu se pericliteze obiectivele de politică publică, inclusiv standardele de mediu, sociale, de sănătate și de siguranță;

6.      reamintește că patru dintre membrii Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, care reprezintă sindicatele, organizațiile pentru apărarea drepturilor consumatorilor și organizațiile din domeniul sănătății și al mediului, s-au disociat de concluziile acestui grup, prezentate la 14 octombrie 2014, și au publicat o opinie contrară; constată că organizațiile reprezentative ale IMM-urilor au fost, de asemenea, critice cu privire la mai multe dintre concluziile grupului la nivel înalt; invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de această chestiune și să includă în cadrul procesului preocupările tuturor părților interesate implicate;

7.      se declară ferm împotriva propunerii Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă de a înființa, în afara instituțiilor UE, un organism consultativ extern la nivel înalt pentru o mai bună legiferare, care să fie responsabil cu evaluarea poverii administrative a propunerilor, a costurilor pentru asigurarea conformității, a respectării principiilor subsidiarității și proporționalității și a alegerii temeiului juridic și care să propună inițiative pentru o mai bună legiferare și să monitorizeze aplicarea legislației UE la nivel național; consideră că această opțiune aduce în discuție chestiuni grave legate de legitimitate și guvernanță și ar submina în mod semnificativ rolul și legitimitatea Comisiei; insistă ferm cu privire la faptul că responsabilitatea pentru realizarea unor evaluări de impact cuprinzătoare și echilibrate ar trebui să îi revină Comisiei, sub controlul sistematic al Parlamentului European;

Comitetul de evaluare a impactului (IAB)

8.      își exprimă serioasa preocupare cu privire la faptul că rolul IAB în procesul de evaluare a impactului nu este definit mai clar în proiectul de orientări revizuite; insistă cu fermitate asupra faptului că, în răspunsul său către Parlament, Comisia trebuie să reexamineze această omisiune și să stabilească procedurile privind IAB într-un mod mai clar în cadrul unui nou proiect de orientări revizuite, precum și că orice inițiativă care necesită o evaluare de impact ar trebui să facă obiectul unui aviz pozitiv din partea IAB;

9.      insistă asupra stabilirii de către Comisie a unor proceduri clare privind Comitetul de evaluare a impactului; este convins de faptul că IAB ar trebui să își continue activitatea în calitate de organism independent de control al calității în cadrul Comisiei și solicită consolidarea independenței IAB; solicită ca componența IAB să reflecte importanța egală a aspectelor economice, sociale și ecologice; consideră că rezultatul final și controlul calității evaluărilor de impact ar trebui să rămână întotdeauna în sfera de responsabilitate a instituțiilor Uniunii Europene; propune ca IAB să raporteze direct vicepreședintelui Comisiei responsabil pentru o mai bună legiferare;

10.    subliniază că membrii IAB ar trebui să fie independenți, sub rezerva controlului Parlamentului European, pentru a evita ca aceiași actori să acționeze atât în calitate de judecător, cât și în calitate de juriu;

Testul privind IMM-urile

11.    reamintește faptul că, în cadrul revizuirii sale din 2011 a inițiativei în favoarea întreprinderilor mici (Small Business Act), Comisia a considerat regretabil faptul că numai opt state membre integraseră testul privind IMM-urile în procesul lor decizional național; salută angajamentul clar al Comisiei, exprimat în cadrul acelei revizuiri, de a consolida în continuare testul privind IMM-urile; cu toate acestea, deploră faptul că, contrar acestor anunțuri, testul privind IMM-urile nu este nici măcar menționat în proiectul de orientări revizuite privind evaluările de impact; invită Comisia să îndemne în continuare statele membre să adauge politica privind IMM-urile în agenda lor;

12.    consideră că testul privind IMM-urile, verificarea adecvării și testele de competitivitate nu ar trebui să fie procese izolate, ci ar trebui să facă parte dintr-o evaluare cuprinzătoare a impactului, care să țină seama în mod echilibrat de toate aspectele (printre care cele economice, sociale și de mediu) și să urmărească să evalueze nu numai costurile, ci și beneficiile aduse societății și potențialul de a crea noi piețe; consideră că aceste procese nu ar trebui să submineze eficiența legislației sau să adauge niveluri birocratice suplimentare;

13.    solicită păstrarea testului privind IMM-urile în vederea evaluării impactului asupra acestora pe tot parcursul ciclului de reglementare, în special în raport cu marile întreprinderi; consideră totuși că exceptarea automată a microîntreprinderilor nu reprezintă abordarea adecvată; susține luarea în considerare a aplicării unor dispoziții adaptate și a unor regimuri mai puțin severe pentru IMM-uri în evaluările de impact, atunci când se poate demonstra că acest lucru nu subminează eficacitatea legislației și că exceptările sau regimurile mai puțin severe nu promovează fragmentarea și nici nu împiedică accesul IMM-urilor la piața internă; consideră, de asemenea, că ar trebui să se acorde o atenție sporită asigurării faptului că politicile și reglementările propuse protejează IMM-urile de practicile anticoncurențiale ale actorilor mai importanți de pe piață;

14.    încurajează statele membre să urmărească simplificarea administrativă pentru IMM-uri la nivel național, prin transpunerea adecvată a directivelor europene în legislația națională; subliniază dreptul statelor membre de a adopta reglementări naționale în cazul în care UE a adoptat numai dispoziții minime; reamintește că evaluările de impact ex post nu ar trebui să înlocuiască în niciun caz obligația Comisiei în calitate de „gardian al tratatelor” de a monitoriza aplicarea legislației Uniunii de către statele membre într-un mod eficient și în timp util;

15.    consideră că ar trebui să se țină mai mult seama de opinia IMM-urilor în procesele legislative din domenii precum standardizarea, proprietatea intelectuală, finanțarea cercetării și a inovării și achizițiile publice; consideră regretabil faptul că, la adoptarea legislației, Consiliul a fost reticent în a ține cont într-o mai mare măsură de nevoile IMM-urilor;

16.    invită Comisia să acorde o atenție deosebită impactului asupra investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă;

Evaluările de impact în Parlament

17.    solicită ca evaluările de impact ale Comisiei să fie analizate sistematic și cât mai repede de către Parlament, în special la nivelul comisiilor;

18.    reamintește Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la garantarea unor evaluări de impact independente, în care solicita o utilizare mai coerentă a evaluărilor de impact parlamentare; reamintește faptul că Unitatea de evaluare a impactului este deja pregătită să efectueze evaluări de impact; consideră că recurgerea la evaluări de impact parlamentare ar putea fi utilă înainte de adoptarea oricăror modificări sau amendamente de fond aduse propunerilor inițiale ale Comisiei;

°

°       °

19.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.

(1)

JO C 380 E, 11.12.2012, p. 31.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate