Procedură : 2014/2967(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0315/2014

Texte depuse :

B8-0315/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 27/11/2014 - 10.6
CRE 27/11/2014 - 10.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2014)0069

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 153kWORD 80k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0311/2014
25.11.2014
PE539.038v01-00
 
B8-0315/2014

depusă pe baza declarației Comisiei

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei pentru evaluările de impact (2014/2967(RSP))


Jörg Leichtfried, Evelyn Regner, Patrizia Toia, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Vilija Blinkevičiūtė în numele Grupului S&D

Rezoluția Parlamentului European referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei pentru evaluările de impact (2014/2967(RSP))  
B8‑0315/2014

Parlamentul European,

–       având în vedere consultarea publică recentă referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact și proiectul corespunzător de orientări revizuite privind evaluările de impact,

–       având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la garantarea unor evaluări de impact independente(1),

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât evaluările de impact, ca instrument al fazei inițiale a elaborării legislației, joacă un rol esențial în procesul decizional al UE, având ca scop oferirea unor informații transparente, cuprinzătoare și echilibrate asupra naturii problemei de rezolvat, a valorii adăugate a acțiunii UE, a posibilelor consecințe de natură economică, socială, de mediu și de sănătate ale opțiunilor politice, precum și asupra impactului acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor;

B.     întrucât Tratatul de la Lisabona cuprinde clauze referitoare la aspecte sociale și ambientale de natură multisectorială (articolul 9 și articolul 11 din TFUE), de care trebuie să se țină seama atunci când se procedează la definirea și implementarea politicilor și activităților Uniunii și care reclamă o analiză aprofundată a impactului social și ambiental al întregii legislații propuse;

C.     întrucât, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene are aceeași valoare juridică ca și tratatele Uniunii Europene, și întrucât evaluările de impact trebuie să verifice întotdeauna compatibilitatea legislației cu drepturile fundamentale;

D.     întrucât orientările existente privind evaluările de impact prevăd atribuirea unui rol central Secretariatului General al Comisiei Europene și Comitetului de evaluare a impactului (IAB) în ceea ce privește decizia asupra necesității de a realiza o evaluare de impact pentru o anumită inițiativă;

E.     întrucât IAB joacă un rol important în calitate de punct central de control al calității evaluărilor de impact;

F.     întrucât orientările prevăd cuantificarea costurilor impactului ori de câte ori este posibil; întrucât, în timp ce costurile pe termen scurt pentru întreprinderi pot fi, în mod normal, cuantificate, beneficiile pe termen lung ale acțiunilor de reglementare sunt deseori imposibil de cuantificat în termeni monetari (de exemplu, reducerea problemelor de sănătate sau conservarea ecosistemelor); întrucât accentul pus pe cuantificare ori de câte ori este posibil conduce, prin urmare, la un dezechilibru structural în favoarea unor aspecte mai ușor de cuantificat, cum ar fi costurile pentru operatorii economici, și în defavoarea beneficiilor sociale și de mediu, neluând în considerare în mod corespunzător costurile și beneficiile societale în totalitatea lor și, în special, costurile și beneficiile sociale și ecologice;

G.     întrucât simplificarea reglementărilor UE ar trebui realizată într-un mod prin care să se respecte pe deplin cerințele UE în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă, drepturile lucrătorilor din UE, precum și principiile și obiectivele legislației UE în domeniul mediului;

H.     întrucât o adevărată evaluare de impact independentă este deosebit de relevantă pentru IMM-uri, care se confruntă deseori cu dificultăți mai mari decât marile întreprinderi în adaptarea la cerințele juridice și administrative noi, și care, din motive legate de dimensiunea lor, au o capacitate mai redusă de a anticipa din timp modificarea reglementărilor;

I.      întrucât principiul de „a gândi mai întâi la scară mică” vizează luarea în considerare a intereselor IMM-urilor în stadiile incipiente ale procesului de elaborare a politicilor, pentru a crea o legislație mai favorabilă IMM-urilor; întrucât există o serie de instrumente pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a acestui principiu, inclusiv prin aplicarea unei testări din perspectiva IMM-urilor a viitoarelor proiecte legislative;

Sfera de aplicare

1.      salută angajamentul Comisiei de a revizui cu regularitate orientările pentru evaluările de impact, în vederea îmbunătățirii metodologiei de EI; solicită Comisiei să se asigure că aspectele economice, sociale și de mediu sunt evaluate în egală profunzime; solicită insistent Comisiei să se asigure că evaluările calitative sunt pe deplin luate în considerare, pentru a evita un dezechilibru structural în favoarea unor aspecte mai ușor de cuantificat, cum ar fi costurile pentru operatorii economici, și în defavoarea beneficiilor sociale și de mediu, care au o importanță la fel de mare; salută angajamentul Comisiei de a evalua compatibilitatea cu drepturile fundamentale;

2.      consideră că Comisia ar trebui să își păstreze actuala abordare, de a prezenta o evaluare de impact pentru inițiativele care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:

–  propuneri legislative incluse în programul legislativ și de lucru al Comisiei (PLLC);

–  propuneri legislative care nu sunt incluse în PLLC, dar care au un impact economic, social și ecologic ce poate fi identificat în mod clar;

–  inițiative nelegislative care definesc viitoare politici (cum ar fi cărți albe, planuri de acțiune, programe de cheltuieli, orientări privind negocierea unor acorduri internaționale);

–  acte delegate sau de punere în aplicare cu un impact social semnificativ;

3.      este convins că evaluările de impact constituie un mijloc important de sprijinire a procesului decizional din cadrul tuturor instituțiilor UE, precum și o parte esențială a procesului de îmbunătățire a legiferării; consideră, cu toate acestea, că EI nu se pot substitui evaluărilor și deciziilor politice, și nu ar trebui utilizate în detrimentul politicilor dictate de interesul public;

4.      așteaptă o clarificare din partea noii Comisii cu privire la modul în care intenționează să procedeze cu revizuirea orientărilor pentru evaluările de impact, astfel încât să ia mai bine în considerare această abordare atunci când își va pregăti poziția cu privire la recenta comunicare a Comisiei privind REFIT, și fără a aduce atingere poziției Parlamentului în acest context;

5.      subliniază că activitatea de simplificare normativă (REFIT) nu ar trebui folosită ca pretext pentru reducerea nivelului ambițiilor cu privire la chestiuni de maximă importanță pentru siguranța și bunăstarea angajaților, sau cu privire la protecția mediului; avertizează cu privire la pericolele promovării unei agende de dereglementare sub pretextul unei mai bune legiferări sau al reducerii sarcinilor IMM-urilor; invită Comisia să nu-și reducă nivelul ambițiilor și solicită să nu fie periclitate obiectivele de politică publică, inclusiv standardele de mediu, sociale, de sănătate și de siguranță;

6.      reamintește că patru dintre membrii Grupului la nivel înalt pentru reducerea sarcinilor administrative, care reprezintă sindicatele, organizațiile pentru drepturile consumatorilor, cele din domeniul sănătății și organizațiile pentru mediu, s-au desolidarizat de concluziile acestui grup, prezentate la 14 octombrie 2014, și au publicat o opinie divergentă; constată că organizațiile reprezentative ale IMM-urilor au fost, de asemenea, critice cu privire la mai multe dintre concluziile Grupului la nivel înalt; invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de această chestiune și să integreze în proces preocupările tuturor actorilor implicați;

7.      se declară ferm împotriva propunerii Grupului la nivel înalt pentru reducerea sarcinilor administrative de a înființa, în afara instituțiilor UE, un organism consultativ extern la nivel înalt pentru o mai bună legiferare, care să fie responsabil cu evaluarea sarcinilor administrative implicate de propuneri, a costurilor pentru asigurarea conformității, a respectării principiilor subsidiarității și proporționalității și a alegerii temeiului juridic, și care să propună inițiative pentru o mai bună legiferare și să monitorizeze aplicarea legislației UE la nivel național; consideră că această opțiune ridică probleme serioase legate de legitimitate și guvernanță, și ar submina în mod semnificativ rolul și legitimitatea Comisiei; insistă ferm cu privire la faptul că responsabilitatea pentru realizarea unor evaluări de impact cuprinzătoare și echilibrate ar trebui să îi revină Comisiei, sub controlul sistematic al Parlamentului European;

Comitetul de evaluare a impactului (IAB)

8.      își exprimă serioasa îngrijorare cu privire la faptul că, în proiectul de orientări revizuite, rolul IAB în procesul de evaluare a impactului nu este definit mai clar; insistă cu fermitate asupra faptului că, în răspunsul său către Parlament, Comisia trebuie să reexamineze această omisiune și să stabilească procedurile IAB într-un mod mai clar în cadrul unui nou proiect de orientări revizuite, precum și că orice inițiativă care necesită o evaluare de impact ar trebui să facă obiectul unui aviz pozitiv din partea IAB;

9.      insistă asupra stabilirii de către Comisie a unor proceduri clare pentru Comitetul de evaluare a impactului (IAB); este convins de faptul că IAB ar trebui să își continue activitatea în calitate de organism independent de control al calității în cadrul Comisiei și solicită consolidarea independenței IAB; solicită ca componența IAB să reflecte importanța egală a aspectelor economice, sociale și ecologice; consideră că rezultatul final și controlul calității evaluărilor de impact ar trebui să rămână întotdeauna în sfera de responsabilitate a instituțiilor UE; propune ca IAB să raporteze direct vicepreședintelui Comisiei responsabil pentru o mai bună legiferare;

10.    subliniază că membrii IAB ar trebui să fie independenți, dar supuși controlului Parlamentul European, pentru a evita ca aceiași actori să acționeze în același timp în calitate și de judecător și de juriu;

Testul IMM

11.    reamintește faptul că, în cadrul revizuirii sale din 2011 a inițiativei în favoarea întreprinderilor mici (Small Business Act), Comisia a considerat regretabil faptul că numai opt state membre integraseră testul IMM în procesul lor decizional național; salută angajamentul clar al Comisiei, exprimat în cadrul revizuirii, de a consolida în continuare testul IMM; regretă, cu toate acestea, faptul că, contrar acestor anunțuri, testul IMM nu este nici măcar menționat în proiectul de orientări revizuite pentru evaluările de impact; invită Comisia să solicite în continuare statele membre să adauge politica privind IMM-urile pe agenda lor;

12.    consideră că testul IMM, verificarea adecvării și testele de competitivitate nu ar trebui să fie procese izolate, ci ar trebui să facă parte dintr-o evaluare cuprinzătoare a impactului, care să țină în mod echilibrat seama de toate aspectele (printre care și cele economice, sociale și de mediu), și care să urmărească o evaluare nu numai a costurilor, ci și a beneficiilor aduse societății și a potențialului de a crea noi piețe; consideră că aceste procese nu ar trebui să submineze eficiența legislației sau să adauge niveluri birocratice suplimentare;

13.    solicită păstrarea testului IMM în vederea evaluării impactului asupra acestora pe tot parcursul ciclului de reglementare, în special în raport cu marile întreprinderi; consideră, totuși, că exceptarea automată a microîntreprinderilor nu reprezintă o abordare adecvată; este de acord cu examinarea unor modalități adaptate și a unor regimuri mai puțin stricte pentru IMM-uri în cadrul EI, în cazul în care se poate demonstra că acestea nu subminează eficiența legislației și că derogările și regimurile mai puțin stricte nu favorizează fragmentarea și nu îngreunează accesul lor la piața internă; consideră, de asemenea, că ar trebui să se acorde mai multă atenție protecției IMM-urilor, prin politicile și reglementările propuse, de practicile anticoncurențiale ale actorilor mai mari de pe piață;

14.    încurajează statele membre să realizeze o simplificare administrativă pentru IMM-uri la nivel național, prin transpunerea adecvată a directivelor europene în legislația națională; subliniază dreptul statelor membre de a adopta reglementări naționale în cazul în care UE a adoptat numai dispoziții minime; reamintește că evaluările de impact ex post nu ar trebui să înlocuiască în niciun caz obligația Comisiei, în calitate de „gardian al tratatelor”, de a monitoriza aplicarea legislației Uniunii de către statele membre într-un mod eficient și în timp util;

15.    consideră că ar trebui să se țină mai mult seama de opinia IMM-urilor în procesele legislative din domenii precum standardizarea, proprietatea intelectuală, finanțarea cercetării și a inovării sau achizițiile publice; consideră regretabil faptul că Consiliul a fost reticent, la adoptarea legislației, în a ține cont într-o mai mare măsură de nevoile IMM-urilor;

16.    invită Comisia să acorde o atenție deosebită impactului asupra investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă;

Evaluările de impact în Parlament

17.    solicită ca evaluările de impact ale Comisiei să fie analizate sistematic și cât mai repede de către Parlament, în special la nivelul comisiilor;

18.    reamintește Rezoluția sa din 8 iunie 2011, referitoare la garantarea unor evaluări de impact independente, în care solicita o utilizare mai coerentă a evaluărilor de impact parlamentare; reamintește faptul că Unitatea pentru evaluările de impactul este deja pregătită să efectueze evaluări de impact; consideră că recurgerea la EI parlamentare ar putea fi utilă înainte de adoptarea oricărei modificări sau amendament de fond aduse propunerilor Comisiei;

°

°       °

19.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.

(1)

JO C 380 E, 11.12.2012, p. 31.

 

Aviz juridic - Politica de confidențialitate