PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Libia
12.1.2015 - (2014/3018(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Fabio Massimo Castaldo, Ignazio Corrao, Dario Tamburrano, Valentinas Mazuronis în numele Grupului EFDD
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0011/2015
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Libia,
– având în vedere raportul revizuit din 23 decembrie 2014 al Misiunii de sprijin a Organizației Națiunilor Unite în Libia (UNSMIL) și al Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, intitulat „Update on Violations of International Human Rights and Humanitarian Law during the Ongoing Violence in Libya” (Trecerea în revistă a încălcărilor dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului în cursul violențelor care au loc în Libia),
– având în vedere comunicatul de presă al UNSMIL din 10 ianuarie 2015, intitulat „Noua rundă de negocieri politice care va avea loc la sediul ONU din Geneva săptămâna viitoare”,
– având în vedere declarația comună a guvernelor Franței, Germaniei, Italiei, Spaniei, Marii Britanii și SUA din 10 ianuarie 2015 privind Libia,
– având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR/VP) din 10 ianuarie 2015 privind ultimele evoluții din Libia,
– având în vedere declarația privind Libia făcută de VP/ÎR în numele Uniunii Europene la 16 decembrie 2014,
– având în vedere Rezoluția 2144 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU din 13 martie 2014 care reînnoia mandatul UNSMIL,
– având în vedere Rezoluția 2174 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU din 27 august 2014 privind interdicția de călătorie și măsurile de înghețare a activelor,
– având în vedere declarația privind cele mai recente acte de violență din Libia făcută de VP/ÎR în numele Uniunii Europene la 30 decembrie 2014,
– având în vedere declarația comună privind Libia din 3 decembrie 2014 a miniștrilor de externe ai Franței, Germaniei, Italiei, Spaniei și Marii Britanii, a Secretarului de Stat al SUA, a VP/ÎR și a Subsecretarului General al ONU pentru afaceri politice,
– având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea din 1977, precum și obligația părților la conflictele armate de a respecta dreptul internațional umanitar și de a impune respectarea lui în orice situație,
– având în vedere Convenția privind securitatea personalului ONU și a personalului asociat, precum și protocolul opțional la aceasta,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât pe tot parcursul anului 2014 în Libia au avut loc lupte politice interne care au degenerat într-un conflict violent între două guverne rivale, având sedii diferite și între numeroase facțiuni aflate în competiție, reprezentând forțe naționaliste, islamiste, tribale și regionaliste, situația căpătând proporțiile unui război total;
B. întrucât cele două parlamente și guverne rivale accelerează fragmentarea Libiei în zone de guvernanță regională, în timp ce guvernele sunt, în fapt, aservite intereselor grupărilor armate;
C. întrucât situația din Libia continuă să fie marcată de conflicte armate și de violențe care afectează întreg teritoriul țării, iar pe acest fond sunt comise încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului, care au ca rezultat pierderea multor vieți omenești, strămutarea unei părți importante a populației și o criză umanitară gravă;
D. întrucât partidele politice din Libia au convenit să organizeze o nouă rundă de negocieri politice, având drept obiectiv soluționarea crizei politice și de securitate din această țară; întrucât reuniunea va avea loc săptămâna viitoare, la sediul ONU din Geneva al Misiunii de sprijin a Organizației Națiunilor Unite în Libia (UNSMIL);
E. întrucât, pentru a crea un cadru favorabil dialogului, Reprezentantul special al ONU pentru Libia, Bernardino León, a propus părților implicate în conflict să convină asupra unei încetări a operațiunilor militare pentru câteva zile;
F. întrucât, la 6 decembrie 2014, Curtea Supremă a Libiei a hotărât că alegerile generale organizate în iunie 2014 sunt neconstituționale și că, prin urmare, ar trebui să se dizolve parlamentul și guvernul care au fost instituite în urma votului respectiv;
G. întrucât, la sfârșitul lunii octombrie 2014, milițiile care controlau orașul Derna și-au exprimat solidaritatea cu Statul Islamic (IS); întrucât ramura din estul Libiei a IS a anunțat la 8 ianuarie 2015 că i-a executat pe reporterul Sofiene Chourabi și pe cameramanul Nadhir Ktari;
H. întrucât, la 4 ianuarie 2015, un avion libian operat de forțele loiale guvernului din Tobruk a bombardat un vas petrolier grecesc care fusese ancorat în larg, omorând doi membri ai echipajului și rănind alți doi;
I. întrucât în ultimele luni toate părțile au fost implicate într-o serie de atacuri, contraatacuri, atacuri teroriste și raiduri aeriene, care au condus la o nouă escaladare a situației și au provocat moartea a sute de civili și strămutarea internă a altor sute de mii de persoane;
J. întrucât atacurile fără discernământ lansate în incinta porturilor, aeroporturilor și a câmpurilor petrolifere, care implică de obicei utilizarea munițiilor nedirijate lipsite de precizie (în special a rachetelor de tip Grad) prezintă un risc ridicat de producere a unor daune colaterale și reprezintă o amenințare la adresa vieții și a integrității corporale a personalului care utilizează aceste facilități;
K. întrucât luptele aflate în desfășurare în Libia, în special în zonele portuare care prezintă relevanță pentru industria petrolieră a țării au condus la o scădere a producției de petrol a Libiei până la 380 000 de barili pe zi, față de 1,6 milioane de barili pe zi înainte de 2011; întrucât scăderea simultană a prețurilor la petrol a condus la dublarea deficitului Libiei;
L. întrucât purtătorul de cuvânt al parlamentului libian recunoscut la nivel internațional a declarat că guvernul său se opune oricărei intervenții militare a statelor occidentale în Libia și că, în cazul în care este necesar sprijinul militar, Libia se va adresa altor state arabe;
M. întrucât există informații potrivit cărora forțele fidele generalului Haftar au semnat un acord important în valoare de mai multe milioane de dolari cu o țară din estul Europei, având drept obiect achiziția de armament de ultimă generație;
N. întrucât și facțiunea Ansar al-Sharia, desemnată de ONU drept o grupare teroristă, acționează pe teritoriul Libiei și s-a aliat recent cu unitatea „Libya Shield 1”, care face parte, teoretic, din forțele armate „Libya Shield”;
O. întrucât, până în prezent, banca centrală libiană și-a păstrat neutralitatea, oferind finanțare tuturor grupărilor armate implicate în conflict prin intermediul veniturilor provenite din exploatarea petrolului;
P. întrucât un element crucial al conflictului este reprezentat de controlul și administrarea Companiei Petroliere Naționale Libiene; întrucât ambele părți implicate în conflict au numit propriul ministru al petrolului cu scopul de a-și apropria veniturile obținute din petrol;
Q. întrucât potrivit statisticilor publicate de organizațiile de monitorizare independente în 2014, numărul de morți se ridica la peste 2 700;
R. întrucât există semnale îngrijorătoare cu privire la faptul că tot mai multe organizații teroriste își găsesc refugiul în regiunea de sud-est a Libiei, ceea ce le facilitează acestora traversarea frontierelor în prezent nonexistente ale țării pentru a face trafic de arme;
S. întrucât, la 23 decembrie 2014, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad al-Hussein, a declarat că bombardamentele la întâmplare ce vizează civilii în Libia ar putea conduce la urmăriri în justiție pentru crime de război;
T. întrucât există relatări cu privire la răpirea a zeci de civili, atât de către forțele islamiste „Zorii Libiei”, cât și de către combatanții afiliați generalului Haftar, motivul fiind afilierea la anumite triburi, familii sau religii sau suspiciunile privind aceste afilieri; întrucât, conform relatărilor, în majoritatea cazurilor ostaticii au fost torturați și se presupune că acest lucru a cauzat moartea unora dintre aceștia;
U. întrucât, la 3 ianuarie 2015, 13 creștini copți au fost răpiți în centrul Libiei de către mai multe persoane înarmate și mascate, care mai întâi au verificat documentele persoanelor prezente și apoi au ales doar creștinii, alte șapte persoane fiind răpite în mod similar cu câteva zile înainte;
V. întrucât și un număr de migranți, provenind în special din Africa Subsahariană, sunt victime ale detenției arbitrare, fiind luați ostatici de către diferite grupări armate, care îi obligă adesea să efectueze muncă fizică;
W. întrucât infrastructura a suferit daune uriașe, fiind afectate școli, bănci, sedii ale instituțiilor guvernamentale, locuințe private și spitale, în special ca urmare a bombardamentelor lipsite de discernământ și a utilizării rachetelor și bombelor;
X. întrucât la 5 ianuarie 2015 Liga Arabă și-a anunțat sprijinul pentru Camera Reprezentanților din Libia;
Y. întrucât, conform datelor preliminare furnizate de Frontex, se estimează că 280 000 de migranți ilegali și de solicitanți de azil au pătruns pe teritoriul UE în 2014, 170 000 dintre aceștia ajungând în Italia, țara de proveniență fiind cu precădere Libia; întrucât cel puțin 3 200 dintre aceștia au murit în încercarea de a traversa Marea Mediterană pentru a ajunge pe țărmul Italiei; întrucât programul Triton, care a înlocuit programul Mare Nostrum, încununat cu succes, a permis salvarea a peste 12 000 de migranți de la 1 noiembrie 2014, când a fost lansat, însă bugetul și capabilitățile relativ reduse ale acestui program s-au dovedit insuficiente pentru a face față situației complexe la fel de eficient ca pe durata aplicării programului Mare Nostrum,
1. condamnă cu fermitate escaladarea rapidă a violențelor din Libia, îndeosebi atacurile asupra civililor, care ar putea submina într-o foarte mare măsură soluționarea pașnică a conflictului în viitor; sprijină cu fermitate negocierile mediate de ONU la Geneva și solicită tuturor părților implicate în conflict ca, pentru a crea un cadru favorabil, să convină asupra încetării operațiunilor militare, astfel cum a propus Reprezentantul special al ONU, Bernardino León;
2. solicită tuturor părților implicate să participe la dialogul de la Geneva în mod constructiv și cu bună credință, în primul rând cu scopul de a institui măsurile de securitate necesare pentru a pune capăt conflictelor armate care fac ravagii în diferite regiuni ale țării și, în al doilea rând, cu scopul de a conveni de comun acord asupra strategiei adoptate pentru finalul perioadei de tranziție, inclusiv asupra formării unui guvern de unitate națională care să se bucure de un larg sprijin, creând astfel condițiile adecvate pentru instituirea unui climat de stabilitate necesar procesului constituțional, pe baza căruia se poate adopta o nouă constituție permanentă;
3. solicită tuturor țărilor învecinate și actorilor regionali să sprijine acest proces și să nu întreprindă acțiuni care ar putea periclita buna desfășurare a negocierilor programate să aibă loc la Geneva;
4. consideră că nu există alternativă la o soluție pașnică bazată pe negociere și solicită, încă o dată, țărilor învecinate și actorilor regionali și internaționali să nu participe la un „război prin procură”; condamnă cu fermitate orice acțiune externă unilaterală adoptată în contextul actualului conflict și care ar putea exacerba și mai mult disensiunile existente; solicită țărilor învecinate, în același timp, să intensifice controalele la frontieră pentru a preveni traficul de arme;
5. consideră că, având în vedere situația curentă, decizia Curții Supreme, rata scăzută de participare la alegerile din iunie 2014 și lipsa de legitimitate a Congresului Național General, ar trebui ca diferitele partide din Libia să coopereze pentru a ajunge la o soluție politică ce va permite formarea unui guvern de unitate națională, demararea procesului constituțional, adoptarea unei noi constituții și organizarea de noi alegeri;
6. condamnă cu fermitate uciderea a doi jurnaliști tunisieni de către gruparea SI, ceea ce constituie un act terorist; transmite condoleanțe familiilor victimelor;
7. reamintește că părțile implicate în conflictul din Libia trebuie să respecte prevederile relevante ale dreptului internațional umanitar și drepturile omului, în special dispozițiile care interzic în mod strict lansarea unor atacuri directe împotriva civililor și a obiectivelor civile, precum și a unor atacuri fără discernământ, fiind obligatorie adoptarea unor măsuri de precauție în momentul lansării atacurilor;
8. condamnă atacul asupra instalațiilor petroliere din Sidra, care a avut un impact negativ asupra mediului, atacul terorist care a vizat orașul Tobruk și atacurile aeriene îndreptate împotriva orașului Misrata comise de forțele afiliate generalului Haftar, care, la nivel oficial, este aliatul guvernului din Tobruk;
9. solicită Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă și Comisiei să fie pregătiți să adopte măsuri restrictive care să îi vizeze pe cei care subminează perspectivele pentru o soluție politică și îndeamnă Consiliul de Securitate al ONU să aibă în vedere măsuri suplimentare împotriva celor care se opun dialogului, în cazul în care nu se înregistrează progrese în cadrul negocierilor de la Geneva;
10. solicită întreprinderilor internaționale ca, înainte de a încheia orice tranzacție care implică petrol libian, ce aparține poporului libian, să se asigure că aceste tranzacții nu finanțează, în mod direct sau indirect, milițiile beligerante; solicită, încă o dată, întreprinderilor internaționale implicate în Libia să dezvăluie operațiunile financiare pe care le-au efectuat în sectorul energetic;
11. ia act de faptul că, în condițiile date, Misiunea UE de asistență la frontieră în Libia nu este în măsură să își ducă la îndeplinire misiunea; consideră că orice intervenție în Libia ar fi mai eficace sub egida ONU, în special prin intermediul unei misiuni UNSMIL consolidate, cu un mandat extins și la controlul frontierelor;
12. ia act de eșecul din trecut al strategiei UE pentru Libia și solicită VP/ÎR să prezinte o foaie de parcurs clară care să conțină angajamentele viitoare ale UE într-o țară care se confruntă cu o situație din ce în ce mai gravă și care a fost adesea neglijată în perioada post-Gaddafi;
13. solicită UE, VP/ÎR, statelor membre și comunității internaționale să se concentreze asupra furnizării asistenței umanitare și își reiterează cererea adresată tuturor forțelor implicate în conflict să faciliteze accesul neîngrădit în țară pentru ajutorul umanitar; reamintește că atacurile îndreptate în mod direct împotriva personalului care participă la acțiuni de asistență umanitară sau la misiuni de pace constituie o crimă de război în temeiul Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale;
14. își exprimă îngrijorarea profundă în ceea ce privește criza umanitară provocată de acest conflict, pierderile de vieți omenești și strămutarea a peste 200 000 de persoane, penuria gravă de alimente și de echipamente medicale și distrugerea a sute de case, ferme și sedii ale unor întreprinderi, care fac și mai dificilă tranziția și reconstrucția viitoare a țării;
15. condamnă în mod ferm răpirile, luarea de ostatici și detenția arbitrară, precum și privarea de libertate motivată de identitatea individuală sau de grup a victimelor și reamintește că aceste acte sunt interzise și că toate persoanele aflate în detenție – atât civili, cât și combatanți inamici – trebuie să beneficieze de un tratament uman;
16. solicită ca toți combatanții și liderii acestora să se abțină de la orice act care poate fi calificat drept crimă de război sau crimă împotriva umanității, inclusiv de la atacurile fără discernământ, atacurile îndreptate împotriva facilităților medicale și a ambulanțelor, precum și de la acte și practici precum disparițiile forțate, asasinatele, luările de ostatici, tortura și alte rele tratamente sau distrugerea proprietății; invită liderii grupurilor armate să excludă din serviciul activ persoanele care sunt suspectate de a fi comis astfel de încălcări și să le tragă la răspundere pentru faptele comise;
17. consideră că toate părțile responsabile pentru încălcările grave ale legislației umanitare și ale drepturilor omului și pentru abuzuri trebuie să fie trase la răspundere indiferent de afiliere și subliniază că persoanele care comit acte calificate drept crime de legislația internațională, inclusiv liderii politici și comandanții grupărilor armate care ordonă astfel de acte sau nu iau măsuri pentru a le împiedica sau a le pedepsi răspund penal, inclusiv în fața Curții Penale Internaționale;
18. își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu dezintegrarea frontierelor Libiei și cu faptul că jihadiștii se pot deplasa din sudul Libiei către nordul statului Mali și Nordul Nigerului și al Ciadului pentru a face trafic de arme;
19. ia act de hotărârea Curții Supreme a Libiei, însă remarcă faptul că această hotărâre a fost emisă din capitala Libiei, Tripoli, care este controlată de milițiile aliate cu grupările islamiste, ceea ce ridică problema unor posibile presiuni ale milițiilor care ar fi influențat procesul decizional al Curții;
20. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, precum și Camerei Reprezentanților și Congresului Național General al Libiei.