PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2015
12.1.2015 - (2014/2829(RSP))
în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană
Vicky Ford în numele Grupului ECR
B8‑0037/2015
Rezoluția Parlamentului European referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2015
Parlamentul European,
– având în vedere viitoarea Comunicare privind Programul de lucru al Comisiei pentru 2015 și cele trei anexe ale acesteia:
• Noi inițiative;
• Lista propunerilor pendinte care urmează să fie retrase sau modificate;
• Acțiuni REFIT,
– având în vedere „Orientările politicile” ale Președintelui Comisiei Europene,
– având în vedere Strategia Europa 2020,
– având în vedere actualul Acord-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie, în special anexa 4 la acesta,
– având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Europa se află într-o competiție globală în care doar economiile competitive vor reuși să creeze locuri de muncă și să crească nivelul de trai al cetățenilor lor;
B. întrucât Uniunea Europeană se confruntă cu o profundă criză de competitivitate într-o economie globală caracterizată de tot mai multe provocări;
C. întrucât majoritatea celorlalte regiuni ale lumii cresc mai rapid, cu niveluri ale productivității și inovării aflate în creștere;
D. întrucât criza datoriilor suverane din zona euro a provocat mari daune economiei europene și a cauzat dificultăți considerabile pentru milioane de persoane;
E. întrucât rezultatele alegerilor europene din multe țări au reflectat o insatisfacție generalizată față de multe aspecte referitoare la UE și au subliniat necesitatea unor reforme;
PARTEA 1: OBSERVAȚII GENERALE REFERITOARE LA PROGRAMUL DE LUCRU AL COMISIEI PENTRU 2015
1. salută solicitările pentru o mai bună reglementare, subsidiaritate și transparență din Programul de lucru al Comisiei pentru 2015 și sprijină principiul discontinuității politice și retragerea multor inițiative; este de acord cu faptul că atenția ar trebui să se concentreze pe inițiativele care contribuie la creștere și crearea de locuri de muncă și care permit întreprinderilor să se dezvolte; consideră că prioritatea principală trebuie să fie aceea de a garanta că politicile existente au un impact pozitiv asupra competitivității, că sunt aplicate în mod corespunzător și că sunt adaptate scopului propus; invită Comisia să stabilească o serie de obiective ambițioase, dar realiste, pentru reducerea birocrației;
2. consideră că orice noi propuneri legislative ar trebui să treacă un test de competitivitate, prin care să demonstreze un efect pozitiv net asupra competitivității înainte de a fi prezentate de Comisie;
3. subliniază că deși sunt necesare investiții publice clar orientate, de exemplu pentru îmbunătățirea standardelor în domeniul educației și dezvoltarea unor infrastructuri, creșterea pe termen lung nu se poate realiza prin creșterea cheltuielilor publice într-un mod care ar presupune creșterea sarcinii fiscale asupra persoanelor și întreprinderilor aflate deja în dificultate sau prin împrumutarea de și mai mulți bani, care vor trebui rambursați de generațiile viitoare; subliniază importanța creării condițiilor adecvate pentru stimularea investițiilor sectorului privat, lucru esențial pentru redresarea economică pe termen lung a Europei;
4. sprijină o strategie de creștere al cărei obiectiv ar fi asigurarea existenței cadrului politic adecvat pentru a le permite întreprinderilor și antreprenorilor să prospere prin crearea de locuri de muncă, generarea de bunăstare și creșterea nivelului de trai; ia act de faptul că Strategia Europa 2020 a stabilit o traiectorie pentru viitor, însă regretă faptul că nu a existat voința politică necesară pentru a oferi un stimulent suficient care să asigure implementarea deplină a acesteia;
5. subliniază faptul că cheltuieli publice europene nu pot face excepție de la eforturile considerabile depuse de statele membre pentru a-și ține sub control cheltuielile publice și insistă asupra faptului că bugetul Uniunii trebuie să urmărească realizarea de reduceri pentru a reduce povara fiscală asupra contribuabililor; consideră că bugetul UE ar trebui să fie destinat în mod clar sprijinirii statelor membre pentru ca acestea să poată face față schimbărilor structurale, în special pierderii competitivității și, în consecință, creșterii șomajului; insistă asupra necesității de a reduce cheltuielile administrative ale UE (de exemplu, punând capăt necesității de reunire a Parlamentului la Strasbourg) și de a realiza reduceri reale ale bugetului UE;
6. insistă asupra principiului valorii adăugate europene, care ar trebui să reprezinte pilonul central al tuturor cheltuielilor, care trebuie să se ghideze, de asemenea, după principiile eficienței, eficacității și rentabilității, respectând totodată principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din TUE și consacrat în Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană;
7. regretă faptul că subsidiaritatea nu este menționată în detaliu în Programul de lucru al Comisiei; este convins că aderența la acest principiu mai degrabă decât la orice noțiune de „uniune din ce în ce mai sudată” ar conduce Uniunea Europeană într-o direcție care ar fi mai populară pentru țările noastre europene; sugerează că Comisia ar trebui să identifice la timp o modalitate mai bună de a recunoaște și adera la principiile subsidiarității și proporționalității și, în special, de a reflecta o astfel de politică în interacțiunile cu parlamentele naționale; insistă asupra faptului că preocupările legate de guvernanța economică nu ar trebui să ofere un pretext pentru centralizarea politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă;
8. regretă aparenta prioritate scăzută acordată de noua Comisie realizării unei gestiunii eficace a resurselor puse la dispoziția Uniunii Europene și, în special, lipsa completă de ambiție în ceea ce privește garantarea unei declarații de asigurare fără rezerve din partea Curții de Conturi Europene; condamnă faptul că noua Comisie nu are un comisar responsabil exclusiv de controlul bugetar, așa după cum a fost solicitat în repetate rânduri de Parlamentul European; consideră că, având în vedere că nu a reușit să numească un comisar responsabil exclusiv în acest domeniu, noua Comisie nu realizează importanța provocările cu care se confruntă sau este prea puțin interesată să le abordeze; își reiterează îndemnul adresat Comisiei de a face tot posibilul pentru a urmări introducerea declarațiilor de gestiune standardizate de către statele membre, semnate la nivelul politic adecvat, cu privire la fondurile UE care fac obiectul gestiunii partajate; subliniază importanța realizării unor evaluări sistematice, regulate și independente pentru a asigura faptul că toate cheltuielile efectuate duc la rezultatele dorite într-un mod rentabil;
PARTEA 2: PROPUNERI SPECIFICE PENTRU PROGRAMUL DE LUCRU
„Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții”
9. consideră că, pentru obținerea unui mediu mai favorabil creării de locuri de muncă, Comisia ar trebui să sprijine statele membre în implementarea reformelor structurale necesare pentru a aborda următorii factori: inadecvarea competențelor, antreprenoriatul, tendințele demografice, accesul la piață, accesul la finanțare, rigiditățile pieței muncii, costurile administrative și o mai bună reglementare;
10. reafirmă importanța consolidării pieței unice și solicită ca eforturile Comisiei pentru o mai bună reglementare să creeze un mediu de afaceri european sănătos, prin reducerea birocrației, eliminarea barierelor și sarcinilor de reglementare din calea investițiilor și încurajarea unui număr minim de noi acte legislative;
11. salută accentul pus pe investițiile sectorului privat și solicită eliminarea în continuare a barierelor din calea investițiilor din întreaga Uniune, în special a investițiilor destinate întreprinderilor mici și mijlocii;
12. salută prioritatea politică a Comisiei de a ușura povara reglementării și solicită acesteia, în contextul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), să implementeze rapid angajamentele stabilite în comunicarea sa;
13. subliniază importanța fundamentării tuturor propunerilor legislative și de reglementare pe dovezi oferite de întreprinderi și alți experți și părți interesate și solicită Președintelui Comisiei să-și respecte angajamentul de a menține serviciile unui consilier științific principal;
14. ia act de măsurile Comisiei de abordare a rezultatelor evaluării celor mai împovărătoare 10 acte legislative pentru IMM-uri, lucru care va ajuta întreprinderile să creeze mai multe oportunități pentru ocuparea forței de muncă; consideră că Comisia ar trebui să acorde în regim de urgență prioritate îmbunătățirii respectivelor acte legislative într-un mod care să răspundă preocupărilor IMM-urilor; consideră că UE și statele membre trebuie să ia în considerare, în procesul de elaborare a politicilor, necesitățile specifice ale întreprinderilor și să examineze posibilitatea unor măsuri de sprijin pentru acestea, în special în privința IMM-urilor și a microîntreprinderilor;
15. evidențiază tendința recentă a întreprinderilor de a-și readuce producția și serviciile în Europa și oportunitățile create de acest fapt pentru crearea de noi locuri de muncă; invită Comisia să analizeze modul în care UE poate ajuta întreprinderile să profite de oportunitățile oferite de această repatriere a activităților;
16. ia act de intenția Comisiei de a moderniza normele privind drepturile de autor; cu toate acestea, solicită ca în orice astfel de reformă să se țină seama de principiul subsidiarității și să se acorde o mare atenție implicațiilor culturale și egalității accesibilității, precum și principiului că atunci când cele mai bune practici au avut drept rezultat o relație satisfăcătoare între deținătorii de drepturi și utilizatorii comerciali ai unor astfel de drepturi, acesta practici ar trebui respectate și ar trebui să se permită continuarea lor neperturbată;
17. solicită ca noul Fond european pentru investiții strategice să fie adaptat pentru a completa fondurile structurale și ca orice instrumente financiare inovatoare să fie promovate împreună cu fondul respectiv cu scopul de a crește impactul fondurilor structurale și ca acesta să fie conceput într-un mod durabil, care să ia în considerare interesele regiunilor; solicită ca fondul să fie structurat într-un mod prin care să se evite naționalizarea pierderilor și privatizarea câștigurilor;
18. salută angajamentul ferm al Comisiei privind o mai bună legiferare și agenda REFIT; sprijină utilizarea unor verificări ale adecvării și solicită să se acorde o atenție sporită acestora de către Comisie; este încurajat de abordarea prezentată în Programul de lucru de „a face curățenie” și consideră că un nou început este exact ceea ce este necesar pentru numeroase domenii de politică; atrage atenția asupra faptului că, în cazul în care propunerile sunt retrase pentru a fi înlocuite cu noi propuneri, aceste noi inițiative nu ar trebui să introducă sarcini mai mari asupra persoanelor și întreprinderilor afectate;
19. sprijină dezvoltarea continuă și modernizarea legislației UE privind proprietatea intelectuală și, în special, eforturile de îmbunătățire a modului de funcționare a drepturilor de autor; se angajează să analizeze în detaliu propunerile Comisiei în acest domeniu, în conformitate cu obiectivul său de a facilita creșterea economică și finalizarea pieței unice digitale; reamintește Comisiei că trebuie găsit un echilibru adecvat între interesele tuturor actorilor implicați în activități legate de drepturile de autor, și că, fără aplicare adecvată, drepturile de proprietate intelectuală nu vor oferi valoare pentru toți cei interesați;
20. salută accentul pus pe investiții și solicită eliminarea în continuare a barierelor din calea investițiilor pe întreg teritoriul Uniunii; salută retragerea sistemului de compensare a investitorilor; sprijină măsuri care să permită serviciilor financiare cu amănuntul să ofere mai multe avantaje consumatorilor;
21. consideră că ar trebui monitorizate cu atenție efectele externe ale evoluțiilor din sectorul financiar menționat mai sus; își exprimă îngrijorarea cu privire la dezvoltarea unor standarde diferite la nivelul unor concurenților egali ca urmare a standardizării regulamentelor financiare; remarcă progresele notabile în ceea ce privește reglementarea sectorului bancar din UE începând cu 2008 și, în special, în 2013; este de părere că este oportună realizarea unei analize cuprinzătoare a aspectelor legate de concurență din acest număr ridicat de regulamente financiare ale UE;
„O piață unică digitală conectată”
22. sprijină ferm stabilirea priorităților pieței unice digitale, având în vedere că activitățile digitale pot genera oportunități pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, inovare și competitivitate; ia act de faptul că următoarele teme trebuie abordate: încrederea, protecția vieții private și a datelor, criminalitatea informatică și securitatea, accesibilitatea, conținut digital și drepturile de autor, interoperabilitatea și standardele, plățile electronice, contractarea electronică, organizarea de licitații și facturarea electronică, e-guvernarea, infrastructura digitală, achizițiile publice electronice, informațiile din sectorul public și datele deschise, serviciile de roaming și intermediarii online;
23. sprijină cu fermitate noile inițiative legislative și nelegislative vizând piața unică digitală care acordă prioritate creșterii economice și sugerează că aceste inițiative ar trebui să facă parte dintr-un „Act privind piața unică digitală”; subliniază că ar trebui să se acorde prioritate în Actul privind piața unică digitală inițiativelor legislative și nelegislative care au cel mai mare potențial de a genera creștere economică, locuri de muncă și competitivitate, inclusiv comerțul electronic, urmând exemplul abordării legate de actele privind piața unică;
24. salută angajamentul Comisiei de a debloca comerțul electronic, deoarece consumatorii ar putea economisi peste 11,7 miliarde EUR pe an în cazul în care ar putea alege dintr-o gamă largă de produse și servicii atunci când fac cumpărături online; în acest sens, subliniază că aspectele legate de serviciile oferite exclusiv pe internet, accesul la conținut digital, prevenirea fraudei, înregistrarea site-urilor, promovarea vânzărilor și etichetarea au fost identificate ca obstacole în calea pieței unice digitale;
25. subliniază recenta sa Rezoluție referitoare la „Actul privind piața unică digitală”, care a fost adoptată cu o largă majoritate de voturi și subliniază principalele domenii de creștere care urmează să fie abordate în cadrul pieței unice digitale, inclusiv comerțul electronic, „volumele mari de date” și „cloud computing”; reamintește faptul că această rezoluție a atras, de asemenea, atenția asupra importanței cruciale a accesibilității și a siguranței online;
26. așteaptă strategia Comisiei care va identifica principalele provocări pentru finalizarea unei piețe unice digitale sigure, fiabile și dinamice; salută în mod deosebit simplificările pentru consumatori atunci când achiziționează produse digitale online, dar observă că este important ca toți consumatorii să beneficieze de același nivel de protecție ca și în propria lor piață tradițională;
27. sprijină eforturile Comisiei de a finaliza regulamentul UE în materie de protecție a datelor; în acest sens solicită ca orice reformă a legislației privind protecția datelor să fie proporțională și fezabilă și să protejeze atât consumatorii, cât și dreptul la viață privată, permițând în același timp întreprinderilor, economiei și inovării să înflorească;
28. solicită monitorizarea tendințelor în ceea ce privește furnizarea de servicii în urma reformei prevăzute a telecomunicațiilor, cu referire specială la ofertele referitoare la conținutul și serviciile grupate, astfel încât să garanteze că operatorii de dimensiuni mari nu abuzează de o poziție dominantă în detrimentul consumatorilor;
29. subliniază că elementele necontroversate din pachetul „continentul conectat”, în ceea ce privește contractele încheiate cu consumatorii și consumul de date, ar trebui să aibă prioritate în cadrul negocierilor pe marginea pachetului, astfel încât să fie posibilă realizarea de progrese;
30. subliniază preocupările semnificative în ceea ce privește măsurile fiscale din economia digitală, în special taxa pe valoare adăugată (TVA) și minighișeul unic (MOSS), în special pentru microentități, și îndeamnă Comisia să-și revizuiască urgent necesitatea unui prag pentru aceste întreprinderi;
„O uniune energetică rezilientă și cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor”
31. subliniază importanța accesibilității, sustenabilității și securității aprovizionării cu energie; consideră că politica în domeniul concurenței are un rol esențial în încurajarea descentralizării și în eliminarea fragmentării actuale a pieței; ia act de faptul că reglementarea ajutoarelor de stat în acest domeniu trebuie adoptată în același spirit ca în orice alt domeniu;
32. subliniază, având în vedere evenimentele actuale din Ucraina, că securitatea energetică trebuie să fie îmbunătățită printr-o serie de măsuri dintr-o gamă de opțiuni, cum ar fi diversificarea furnizorilor, îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice pentru a reduce consumul de energie, și utilizarea tot mai mare a surselor autohtone de energie, precum și investiții importante în infrastructură; solicită clarificarea ideii de „achiziții colective” de gaze naturale și de alte produse energetice; subliniază faptul că o cooperare mai strânsă în negocierile din domeniul energiei trebuie să meargă în paralel cu consolidarea concurenței pe piața internă, aceasta fiind esențială pentru securitatea aprovizionării pe termen lung și contribuind în același timp la obiectivele noastre de diversificare;
33. așteaptă propuneri care să dezvolte ideea de „uniune energetică” și sprijină eforturile de îmbunătățire a funcționării pieței interne a energiei și măsurile care vor permite îmbunătățirea infrastructurii, cum ar fi interconexiunile transfrontaliere în acest scop; încurajează Comisia să se asigure că dezvoltarea de surse autohtone de energie este un element-cheie al uniunii energetice; cu toate acestea, reamintește Comisiei că este responsabilitatea statelor membre de a stabili propriul mix energetic și că orice politică viitoare de decarbonizare și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon trebuie să țină seama de nevoia de a asigura securitatea și diversificarea energetică (și nu sustenabilitatea în mod izolat, așa după cum s-a procedat în trecut);
34. ia act, în contextul unui cadru strategic pentru uniunea energetică, de acordul recent din cadrul reuniunii din octombrie a Consiliului European cu privire la politica privind clima și energia pentru 2030 și salută în special absența unor obiective obligatorii pentru fiecare stat membru, având în vedere că obiectivele actuale s-au dovedit a fi inflexibile, costisitoare și au încetinit investițiile în alte tehnologii energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon, cum ar fi captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC); insistă, cu toate acestea, asupra faptului că, în acest context, este imperativ să fie menținute dispozițiile pentru protejarea sectoarelor industriale care prezintă riscul de relocare a emisiilor de carbon;
35. ia act de faptul că Comisia va revizui procesul decizional pentru autorizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri); sugerează că este prea devreme în 2015 pentru a propune o nouă modificare a cadrului legislativ al UE privind OMG-urile, având în vedere faptul că mai întâi trebuie evaluat impactul Directivei revizuite privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (2001/18/CE);
36. ia act de angajamentul prim-vicepreședintelui Timmermans de a menține propunerea de directivă privind plafoanele naționale de emisii (PNE) și de a prezenta propuneri modificate pentru a reflecta mai bine sinergiile cu pachetul privind energia și clima pentru 2030 și a reduce sarcinile administrative, având în vedere importanța abordării calității aerului pentru a răspunde preocupărilor semnificative legate de sănătatea publică și caracterul urgent al respectării la nivel internațional a limitelor convenite pentru 2020; invită Comisia să se asigure că toate amendamentele suplimentare respectă cu strictețe agenda pentru o reglementare inteligentă și facilitează o mai bună punere în aplicare; solicită ca decizia de modificare a propunerii inițiale să nu ducă la întârzieri inutile;
37. consideră că investițiile într-o economie circulară pot fi pe deplin compatibile cu programul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, creștere economică și competitivitate și au potențialul de a crea o situație reciproc avantajoasă pentru toți actorii implicați; îndeamnă, prin urmare, Comisia să coopereze cu statele membre pentru atingerea acestor obiective și, în cazul în care este necesar, să reconsidere retragerea;
38. solicită Comisiei să clarifice calendarul și procedura privind retragerea și adoptarea unei noi propuneri legislative modificate privind economia circulară;
39. solicită Comisiei să își retragă propunerile pentru o Directivă-cadru privind solul și o Directivă privind accesul la justiție în probleme de mediu, având în vedere sarcinile administrative și financiare excesive pe care le-ar impune întreprinderilor europene, punând astfel în pericol creșterea economică și locurile de muncă;
„O piață internă mai aprofundată și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată”
40. salută planul Comisiei de a furniza o strategie pentru piața internă a bunurilor și serviciilor în scopul de a îmbunătăți recunoașterea reciprocă și a consolida în continuare principalele sectoare industriale și de servicii cu cel mai mare potențial economic, inclusiv serviciile pentru întreprinderi, construcțiile, comerțul cu amănuntul, profesiile reglementate, precum și furnizarea de bunuri și servicii îmbunătățite;
41. sprijină cu fermitate decizia Comisiei de a elimina și de a modifica legislația europeană comună în materie de vânzare; ia act de faptul că actuala propunere a atras preocupări exprimate de unele organizații ale consumatorilor și consideră că orice propunere modificată ar trebui să se bazeze pe modele de contracte pentru că ar fi mai simplu de înțeles pentru consumatori și întreprinderi; constată totodată și în contextul prezentei propuneri că este esențial ca consumatorii să beneficieze de același nivel de protecție online ca cel pe care îl primesc offline pe piața lor tradițională;
42. subliniază importanța punerii în aplicare a normelor existente în materie de piață unică, a evaluării problemelor de punere în aplicare și analizării barierelor și oportunităților existente, asigurându-se, în același timp, că toate măsurile noi sunt evaluate din punctul de vedere al impactului și orientate spre viitor și că sunt adecvate pentru era digitală;
43. solicită Consiliului și Comisiei să consolideze în continuare implementarea și punerea în aplicare a legislației privind piața unică, în special în ceea ce privește sectorul bunurilor și serviciilor, și să utilizeze mai mult procedura de evaluare reciprocă și principiile recunoașterii reciproce;
44. solicită utilizarea mai susținută a unui test de proporționalitate, corelat cu procesul de evaluare reciprocă, pentru a identifica reglementările disproporționate care împiedică furnizarea de servicii și a le abroga, dacă un număr semnificativ de state membre consideră necesar acest lucru;
45. solicită eliminarea testului nevoilor economice, care poate fi folosit pentru restricționarea accesului la piețe;
46. subliniază rolul achizițiilor publice în consolidarea inovării și a accesului esențial la piețe;
47. îndeamnă Comisia să consolideze rolul ghișeelor unice astfel încât să poată oferi sprijin furnizorilor de servicii în legătură cu întrebările pe care le-ar putea avea atunci când își stabilesc sediul într-un alt stat membru (oferind astfel asistență nu numai celor cuprinși în directiva privind serviciile), oferind în același timp informații cu privire la sistemele fiscale aplicabile;
48. sprijină inițiativele care contribuie la regenerarea bazei industriale din țările europene, care are nevoie de sprijin în ceea ce privește cercetarea și inovarea, accesul la finanțare, precum și un cadru de reglementare mai bun, care să ofere mai multă flexibilitate întreprinderilor; așteaptă cu interes măsurile specifice care urmează a fi propuse pentru reducerea sarcinilor administrative și de reglementare pentru IMM-uri;
49. subliniază continuarea implementării programului Orizont 2020, în special eforturile către o mai bună concentrare asupra concretizării cercetării de talie mondială în produse și servicii care pot contribui la relansarea competitivității economiilor europene;
50. ia act de intenția Comisiei de a retrage propunerea privind serviciile de handling la sol și subliniază că monopolurile care persistă în anumite aeroporturi mari din UE ar trebui să fie abordate prin intermediul unei noi propuneri privind serviciile de handling la sol, cu privire la acele state membre în care aceste servicii sunt deja liberalizate; solicită atingerea unui grad de liberalizare și de concurență prin creșterea numărului de furnizori de servicii în aeroporturile mari din UE, deoarece acest lucru va îmbunătăți eficiența și calitatea operațiunilor aeroportuare și va reduce taxele pentru utilizatorii aeroportului și pasageri; subliniază, cu toate acestea, că, noua propunere nu ar trebui să atingă aspecte sociale, în special transferurile de personal, și nici stabilirea și aplicarea unor standarde minime de calitate pentru serviciile de handling la sol;
51. își exprimă preocuparea cu privire la lipsa de transparență și de claritate a cadrului de reglementare și a procesului decizional legat de alocarea investițiilor ale Planului de investiții pentru Europa în ceea ce privește proiectele de infrastructură de transport; subliniază importanța clarității, deoarece Fondul va facilita investițiile private în proiecte de infrastructură de transport mai sigure, în special în centre industriale, constatând totodată că obiectivul general și prioritățile de finanțare ale politicii MIE și TEN-T vizează acordarea de finanțări UE unor proiecte transfrontaliere pe scară largă de interes comun mai puțin profitabile (circa nouă coridoare ale rețelei centrale), dezvoltarea unei rețele de transport multimodal cuprinzătoare și soluționarea lipsei unei infrastructuri adecvate, a accesibilității și a interoperabilității reduse între diferite părți și regiuni ale UE;
52. subliniază că Federația Rusă refuză în continuare să respecte acordul privind eliminarea treptată a redevențelor pentru survolarea Siberiei și că, în contextul recentelor sancțiuni impuse de UE Rusiei, aceasta din urmă a amenințat cu interzicerea utilizării spațiului aerian siberian de către companiile aeriene europene; îndeamnă Comisia să instituie măsuri juridice eficace (inclusiv măsuri reciproce de interzicere sau limitare a accesului la spațiul aerian al Uniunii pentru transportatorii aerieni proveniți din Federația Rusă) pentru a constrânge Rusia să înceteze să mai perceapă taxe ilegale, care impun condiții discriminatorii pe termen lung transportatorilor din Uniune și care împiedică concurența liberă și echitabilă dintre companiile aeriene care zboară între UE și Asia;
53. este de acord cu retragerea propunerii privind tarifele de securitate aviatică, care nu mai este de actualitate; își exprimă scepticismul cu privire la viitorul acestei propuneri, sprijinind totodată necesitatea ca tarifele de securitate aviatică să fie echitabile și proporționale, date fiind numeroasele dificultăți întâmpinate de propunerea privind aceste tarife, inclusiv domeniul de aplicare al directivei, chestiunea privind corelarea cu costurile și finanțarea din partea statului; consideră că principiile comune pentru perceperea tarifelor de securitate la aeroporturile din Uniune ar trebui aliniate cu Directiva privind tarifele de aeroport;
„O uniune economică și monetară mai aprofundată și mai echitabilă”
54. subliniază că subsidiaritatea în domeniul fiscalității este esențială pentru democrația și pentru sănătatea economică a Europei; respinge orice manevre prin care preocupările legate de guvernanța economică sunt folosite ca pretext pentru impunerea unor politici fiscale comune la nivelul UE;
55. salută ideea unei uniuni a piețelor de capital sau a unei piețe unice de capital, dar va urmări îndeaproape consultarea Comisiei și planul de acțiune care va rezulta din aceasta, asigurându-se că are o viziune ambițioasă și nu este doar un simplu mijloc de a îndepărta obstacolele;
56. salută propunerea de redresare și rezoluție a infrastructurilor de piață critice pentru a asigura protecția adecvată a activelor investitorilor în cadrul acestor entități;
57. observă că angajamentele globale care transferă produsele comercializate bilateral în infrastructura de piață multilaterală sporesc stresul la care sunt supuse aceste instituții;
58. este de acord, prin urmare, că instituțiile financiare de importanță sistemică trebuie să demonstreze o guvernanță adecvată și un bun management al riscului spre binele sistemului în general;
59. solicită ca accentul să rămână în continuare pe consolidarea fiscală favorabilă creșterii; consideră că stimularea investițiilor nu ar trebui văzută drept o alternativă la reformele structurale necesare;
60. pune sub semnul întrebării unele detalii ale pachetului de investiții și întreabă în special: cum va selecta fondul de investiții proiectele și cum le va stabili prioritatea? cum va multiplica investițiile private? cum va evita fondul o situație în care profiturile vor fi privatizate, iar pierderile naționalizate?;
61. salută recunoașterea de către Comisie a competenței statelor membre în ceea ce privește sistemele lor de impozitare;
62. își reafirmă obiecțiile ferme la adresa unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF) dacă aceasta nu este aplicată la nivel mondial și reamintește Comisiei lipsa sa de susținere față de propunerea anterioară privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB);
63. observă că schimbul de informații pertinente dintre autoritățile fiscale ar putea fi util, dar subliniază că statele membre UE nu își pot permite să fie puse într-o situație în care ar fi dezavantajate în fața concurenței în timp ce vizează în același timp atragerea de investiții și redresarea economică;
64. solicită o analiză aprofundată a situației economice a zonei euro;
65. solicită să se compare redresarea zonei euro cu redresarea din țările și regiunile terțe;
66. solicită să se pună un accent mai mare pe finanțarea nebancară, ca de pildă capitalul de risc și finanțarea participativă;
„Un acord de liber schimb cu SUA care să fie rezonabil și echilibrat”
67. salută angajamentul Comisiei de a reexamina politica UE din domeniul comerțului și investițiilor, precum și accentul propus pe contribuția sa la crearea de locuri de muncă și la creștere pe întreg teritoriul UE; solicită ca reexaminarea să fie amplă, strategică și orientată spre viitor, acoperind toate aspectele politicii în materie de comerț și investiții, inclusiv negocierile bilaterale, plurilaterale și multilaterale și măsurile autonome cu un accent special pe abordarea relațiilor comerciale, nu doar cu țările emergente mari și cu partenerii-cheie strategici din întreaga lume, ci și cu statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu care UE nu are în prezent acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare;
68. îndeamnă Comisia să dedice suficiente resurse consolidării unei agende comerciale ambițioase cu partenerii comerciali de la nivel mondial, inclusiv prin eforturile pentru finalizarea negocierilor în vederea unui Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) aprofundat, cuprinzător și echilibrat, observând totodată că politica comercială nu ar trebui să fie limitată la acest domeniu, ci ar trebui să includă toate acordurile comerciale și de investiții multilaterale, plurilaterale și bilaterale aflate în prezent în curs de negociere;
69. recunoaște potențialul enorm al unui Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) reușit, deoarece acesta va face exporturile mai ieftine și mai ușoare pentru întreprinderile aflate de o parte și de alta a Oceanului Atlantic, indiferent de mărimea lor, permițând ca economiile europene să beneficieze de peste 100 miliarde EUR obținute datorită accesului îmbunătățit la piață și eliminării sau reducerii taxelor vamale;
70. ia act de Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie privind transparența în cadrul negocierilor pentru TTIP și o consideră un pas înainte către îmbunătățirea transparenței, a consultării părților interesate și a accesului la documente, asigurând totodată gradul de confidențialitate de care au nevoie negociatorii pentru a ajunge la un acord final de calitate; își exprimă disponibilitatea de a colabora cu Comisia pentru a asigura punerea în aplicare a prevederilor din această comunicare cât mai devreme cu putință în 2015;
71. recunoaște importantele beneficii pentru toate părțile ale unui Acord bilateral pentru comerț și investiții (BTIA) solid cu India și solicită ca negocierile aferente să beneficieze de un aport proaspăt de energie; solicită, de asemenea, reluarea rapidă a discuțiilor pentru un acord cuprinzător care să acopere, printre altele, sectorul serviciilor (asigurările, sectorul bancar, serviciile poștale, serviciile juridice, publicitatea, distribuția, comerțul cu amănuntul etc.) și sectorul industrial (autovehicule, vinuri și băuturi spirtoase, infrastructură) și să asigure protecții mai solide pentru proprietatea intelectuală;
72. solicită Comisiei, ca parte a activității sale din 2015, să propună proiecte de directive urmând a fi adresate statelor membre pentru modernizarea acordului existent cu Mexicul; solicită ca aceste directive să includă dispoziții ambițioase pentru deschiderea reciprocă a piețelor și îndepărtarea barierelor tarifare, netarifare și tehnice din calea comerțului într-o gamă extinsă de sectoare, inclusiv dar fără a se limita la: serviciile financiare, serviciile profesionale, asigurările, achizițiile publice, substanțele chimice, alimentele procesate, comerțul cu energie, proprietatea intelectuală și industriile auto;
73. regretă că Comisia nu și-a luat un angajament pentru a-și retrage propunerea de regulament de instituire a normelor de acces pentru bunurile și serviciile provenite din țări terțe pe piața internă a UE în achizițiile publice, în ciuda opoziției ferme a unui număr mare de state membre față de ceea ce mulți consideră o măsură protecționistă ce ar putea antrena dificultăți comerciale semnificative cu anumiți parteneri comerciali, inclusiv posibile închideri ale piețelor ca măsuri de retorsiune, nu doar în sectorul achizițiilor publice, ci și al altor sectoare-cheie; consideră că aspectele identificate de Comisie ar fi tratate mai bine în cadrul unor negocieri bilaterale pentru acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare sau prin încurajarea mai multor țări să se alăture Acordului privind achizițiile publice (GPA);
74. își exprimă preocuparea cu privire la solicitarea adresată CJE de Comisie pentru un aviz al Curții referitor la Acordul UE cu Singapore și întârzierile importante pe care le va antrena acest demers la intrarea în vigoare a acordului;
„Un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă”
75. susține eforturile Comisiei de retragere a propunerilor legislative care nu se bucură de susținere din partea Consiliului și consideră, în acest context, că retragerea Directivei privind concediul de maternitate este corectă, recunoscând totodată dreptul statelor membre de a adopta dispoziții care depășesc cerințele minime ale legislației UE;
76. susține pe deplin lupta împotriva criminalității și corupției transfrontaliere; regretă însă că, în ciuda unei opoziții semnificative în interiorul Consiliului și a unor îngrijorări privind proporționalitatea, temeiul juridic, subsidiaritatea și drepturile fundamentale, Comisia nu a retras propunerea privind procurorul european;
77. susține pe deplin angajamentul Comisiei de a contribui la răspunsul vizavi de amenințările la adresa securității interne a statelor membre reprezentate de luptătorii străini și de terorism; în acest sens, îndeamnă Comisia să includă adoptarea rapidă a Directivei privind UE-PNR ca prioritate în programul său de lucru;
78. salută faptul că criminalitatea informatică va fi o prioritate a Agendei europene privind securitatea; solicită acțiuni ferme din partea Comisiei în ceea ce privește protecția copiilor în mediul online;
79. regretă faptul că Comisia a solicitat ca societățile cotate la bursă în Uniunea Europeană să se asigure că îndeplinesc obiectivul de prezență de 40 % a sexului subreprezentat în consiliile lor de administrație; observă că Comisia însăși este alcătuită în proporție de 32 % din femei și de 68 % din bărbați; insistă că numirile în consiliile de administrație ale întreprinderilor ar trebui să se facă exclusiv pe merit și solicită, prin urmare, Comisiei să retragă propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe (COM(2012)0614);
80. îndeamnă Comisia să colaboreze cu statele membre și cu țările terțe pentru a lua o serie de măsuri cuantificabile în vederea eliminării practicilor care aduc atingere femeilor și fetelor, inclusiv căsătoriile cu forța și căsătoriile între copii, mutilarea genitală feminină, crimele pentru onoare, sterilizarea forțată, violurile în situațiile de conflict, lapidarea și toate celelalte forme de brutalitate; îndeamnă Comisia să colaboreze cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pentru a îmbunătăți sprijinul disponibil pentru victimele acestor brutalități;
81. susține cu fermitate acțiunile în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare, precum și politicile care recunosc importanța familiei ca celulă de bază a societății; salută angajamentul Comisiei de a susține femeile pe piața muncii;
„Către o nouă politică privind migrația”
82. susține nevoia unei abordări ferme dar echitabile a politicii UE în materie de migrație; susține pe deplin apelul Comisiei la necesitatea combaterii abuzurilor din sistemul de migrație al UE;
83. reamintește Comisiei că în unele state membre există preocupări profunde legate de abuzurile sistemului de asigurări sociale comise de rezidenții proveniți din alte state membre; subliniază că statele membre sunt singurele în măsură să decidă cu privire la plata indemnizațiilor și a ajutoarelor;
84. susține că este necesar ca migrația să fie legată de politica externă a UE și invită Comisia să acorde prioritate cooperării cu țările terțe, inclusiv cu regiunile din Africa Subsahariană, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, prin programe de returnare și de relocare, precum și prin acorduri de gestionare a migrației încheiate cu țările de origine și de tranzit; invită, de asemenea, Comisia să ofere asistență suplimentară prin ajutor umanitar, politic și de formare;
85. invită Comisia să remedieze deficiențele existente în ceea ce privește calitatea condițiilor de detenție și procedurile de azil din cadrul UE, deoarece ambii factori au un impact semnificativ asupra reacției eficace și eficiente la presiunile migratorii;
86. suportă întru totul solicitarea Comisiei de a se adopta măsuri ferme față de traficanții de persoane și membrii filierelor de imigrație clandestină, precum și acordarea de asistență țărilor terțe prin educație și instruire pentru a se sublinia riscurile pe care le implică traficul de persoane; îndeamnă insistent Comisia să acorde prioritate și să pună în aplicare măsuri concrete pentru a răspunde practicii rușinoase a sclaviei moderne;
87. invită Comisia să examineze modul în care poate fi îmbunătățit în viitor rolul Frontex și al Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru a răspunde la presiunile și provocările migrației cu care se confruntă UE, atât prin menținerea securității frontierelor externe, cât și prin împiedicarea pierderii de vieți omenești pe mare;
88. invită Comisia să realizeze o analiză a eficacității utilizării resurselor și finanțării din partea UE în domeniul migrației și azilului, în special a utilizării fondurilor alocate afacerilor interne și în principal în ceea ce privește azilul, integrarea, controalele la frontieră și returnările;
„Un actor mai puternic pe plan mondial”
89. respectă dreptul statelor membre de a lua decizii unilaterale privind afacerile externe și politica de securitate și de apărare și încurajează, dacă este cazul, dezvoltarea prin intermediul Consiliului European a unor răspunsuri comune la amenințările și provocările comune existente și potențiale;
90. își reafirmă angajamentul pentru a coopera, și nu a intra în competiție, cu organizații ca ONU, NATO și G20, pentru a asigura că UE și statele sale membre pot face efectiv față problemelor internaționale și de securitate existente și potențiale, în special în vecinătatea estică și sudică a Uniunii;
91. îndeamnă Comisia să se folosească de oportunitatea oferită de Anul pentru Dezvoltare 2015 pentru a lansa un program de reexaminări periodice ale Acordului de la Cotonou, în special în contextul drepturilor omului și al clauzelor privind democrația;
92. consideră că viitoarele Obiective de dezvoltare durabilă trebuie să înregistreze o reducere substanțială a numărului de obiective și de ținte, pentru a face agenda post-2015 mai coerentă și mai eficace, și că trebuie pus un accent mai mare pe creșterea economică și pe crearea de bogăție în țările în curs de dezvoltare, pe schimburile comerciale și pe sprijinirea IMM-urilor prin crearea unui mediu favorabil pentru proprietarii de mici întreprinderi și facilitarea accesului la serviciile financiare; încurajează noi eforturi pentru combaterea corupției, a spălării de bani și a fluxurilor ilegale de capital, ca o prioritate absolută în finanțarea dezvoltării;
93. solicită un set de obiective unic, obligatoriu și ușor de comunicat pentru eradicarea sărăciei extreme prin intermediul dezvoltării durabile până în 2030, care ar trebui să se concentreze pe: creșterea economică și crearea de bogăție, incluzând consumul și producția sustenabile ca element-cheie al dezvoltării durabile; pace, bună guvernare, transparență și instituții responsabile; lipsa violenței și statul de drept;
94. solicită reconcentrarea eforturilor de dezvoltare înspre comerțul și investițiile pentru dezvoltare și subliniază importanța acordurilor de parteneriat economic (APE) negociate, deoarece acestea sunt instrumente de dezvoltare esențiale bazate pe reciprocitate și pe liberalizarea schimburilor comerciale între partenerii regionali; consideră că discuțiile privind APE de anul viitor reprezintă o oportunitate de a solicita o monitorizare eficientă a acestor acorduri și de a asigura că relațiile noastre cu țările ACP sunt coerente cu obiectivele noastre de dezvoltare;
95. solicită măsuri pe termen lung pentru a preveni izbucnirea unor alte epidemii în viitor; subliniază nevoia de investiții substanțiale în sistemele de sănătate locale, deoarece clinicile care dispun de personal adecvat și sunt aprovizionate corespunzător le-ar ajuta pe țările afiliate să gestioneze nu doar crizele temporare, ci și boli întâlnite mai des, cum sunt malaria și bolile diareice;
„O Uniune a schimbărilor democratice”
Aspecte instituționale
96. reamintește Comisiei promisiunile făcute de Președintele Juncker de a accepta un „acord echitabil” cu Regatul Unit și cu alte state membre care doresc să își recupereze unele domenii de suveranitate; invită Comisia să înceapă negocierile prin introducerea acestei chestiuni la prima Conferință interguvernamentală (CIG) și să o păstreze pe ordinea de zi până la încheierea negocierilor;
97. este preocupat de lipsa de transparență a Curții Europene de Justiție (CEJ); prin urmare, invită Curtea să permită judecătorilor săi să prezinte opinii divergente, conform practicii existente la alte tribunale internaționale, în special la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg;
98. ia act de avizul CEJ referitor la acordul privind aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului; pune sub semnul întrebării avantajele acestei aderări, date fiind complexitatea și incertitudinea suplimentare care vor decurge din existența a două jurisdicții concurente în domeniul drepturilor recunoscute de convenție și al celor înscrise în cartă; consideră în continuare că aderarea nu ar trebui să fie o prioritate pentru UE și că, în schimb, ar trebui ca părțile semnatare să aibă în vedere reforma CEDO pentru a-i îmbunătăți procesul decizional, ca prioritate în domeniul drepturilor omului;
99. salută angajamentele pentru o mai bună legiferare și transparență, în special în ceea ce privește reexaminarea viitoare a acordurilor interinstituționale; consideră că aceste tipuri de reforme instituționale sunt necesare pentru a restabili încrederea și a moderniza mentalitățile instituțiilor și perspectivele adeseori învechite; își exprimă, cu toate acestea, profundul regret că reforma nu a fost un vector mai explicit pentru acest program de lucru;
Aspecte bugetare
100. invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a asigura introducerea unor discipline și procese, care ar permite cheltuieli mai bune și mai eficace; consideră că problema actuală a plăților trebuie tratată de urgență și că trebuie găsite soluții pe termen lung;
101. subliniază că bugetul UE trebuie să fie un buget de investiții axat pe realizarea unor obiective clare; consideră că bugetul trebuie să se concentreze pe domenii de cheltuieli care oferă o valoare adăugată clară și ușor de demonstrat, toate instrumentele fiind cheltuite cât mai eficace posibil; solicită în acest sens ca controale să fie mai dese și mai stricte;
102. reamintește că cheltuielile publice de la nivel european nu se pot sustrage de la eforturile considerabile depuse de statele membre pentru a ține sub control cheltuielile lor publice; insistă pentru realizarea unor reduceri eficace la nivelul personalului instituțiilor UE, insistă ca orice solicitare de personal care să se ocupe de noi priorități să fie compensată prin reduceri în altă parte și să se realizeze astfel reduceri considerabile ale bugetelor instituțiilor UE;
103. insistă ca bugetul Uniunii să nu adauge o sarcină fiscală suplimentară pe umerii contribuabililor și ca acesta să fie direcționat în mod clar înspre sprijinirea statelor membre pentru a face față actualelor probleme structurale, inclusiv pentru a ne recâștiga competitivitatea;
104. consideră că procesul decizional din jurul procedurii bugetare anuale trebuie revizuit; consideră în acest sens că Consiliul ar trebui să stabilească bugetul, în timp ce Parlamentul împreună cu Comisia ar trebui să stabilească cheltuielile prioritare și să examineze în totalitate toate cheltuielile din perspectiva rezultatelor;
Politica agricolă comună
105. salută angajamentul Comisiei pentru simplificarea politicii agricole comune (PAC); reafirmă, cu toate acestea, că simplificarea în cauză nu ar trebui să se limiteze la o curățenie legislativă și ar trebui să se axeze pe simplificarea numeroaselor sarcini de reglementare cu care se confruntă agricultorii pe întreg teritoriul UE; constată, în acest sens, că cea mai recentă reformă a PAC a sporit în mod considerabil complexitatea PAC;
106. ia act de angajamentul Comisiei de a reexamina măsurile de „ecologizare” din cadrul plăților directe după primul an de aplicare; îndeamnă însă insistent Comisia să se asigure că această reexaminare devine o reexaminare completă la jumătatea perioadei a tuturor aspectelor PAC, nu doar a măsurilor de ecologizare, pentru a face politica mai echitabilă și mai puțin împovărătoare pentru agricultori și pentru administrațiile naționale și pentru a se asigura că fermierii europeni pot fi competitivi pe piața mondială;
107. îndeamnă Comisia să amâne cu un an introducerea măsurilor de ecologizare în cadrul primului pilon al PAC, pentru a dispune de timpul necesar soluționării gravelor dificultăți pe care le întâmpină numeroase administrații naționale în încercările lor de a pune în practică aceste reforme;
108. subliniază că UE are standarde foarte ridicate în materie de sănătate și siguranță alimentară, care sunt esențiale pentru a asigura încrederea consumatorilor europeni, și reafirmă că aceste standarde nu ar trebui compromise și nici nu ar trebui să se renunțe la ele în cadrul negocierilor pentru acordurile comerciale pe care UE intenționează să le încheie cu țări terțe;
Politica comună în domeniul pescuitului
109. regretă lipsa unei referințe la punerea în aplicare, execuția și monitorizarea politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) reformate, deoarece începând cu 1 ianuarie 2015 vor intra în vigoare o serie de modificări semnificative ale PCP; consolidarea aspectului regional al PCP, punerea în aplicare a interdicției de aruncare înapoi în mare a capturilor, asigurându-le totodată pescarilor securitate juridică, atingerea țintelor de producție maximă durabilă (MSY) și colectarea tuturor datelor necesare pentru o mai bună gestionare a resurselor piscicole europene; recunoaște că sunt necesare reforme suplimentare;
110. îndeamnă Comisia să colaboreze strâns cu statele membre, în special în ceea ce privește sprijinirea pescuitului artizanal, conservarea metodelor tradiționale de pescuit și întețirea controalelor naționale și regionale ale stocurilor de pește și ale practicilor din domeniu;
111. invită Comisia să prezinte un studiu de impact privind pescuitul sportiv și impactul acestuia asupra resurselor halieutice ale UE, care să respecte normele PCP în vigoare;
112. recunoaște că Planul de gestionare pentru mai multe specii din Marea Baltică și intrarea în vigoare a obligației de debarcare, prevăzută în reformele PCP, vor înlocui o serie de regulamente actualmente blocate în Consiliu; solicită Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a Planului de gestionare pentru mai multe specii din Marea Baltică și introducerea obligației de debarcare;
113. îndeamnă Comisia să ia în considerare eliminarea interzicerii pescuitului pe bază de impulsuri electrice în viitoarea revizuire a Regulamentului privind măsurile tehnice, reamintind că această tehnică este sustenabilă și inovatoare și ar contribui la reducerea capturilor aruncate înapoi în mare;
114. îndeamnă Comisia să colaboreze în mod deosebit cu Islanda pentru a încheia un acord de pescuit care ar proteja sănătatea pe termen lung a macroului;
Politica regională
115. salută angajamentul Comisiei de a construi un parteneriat mai strâns cu statele membre, parlamentele naționale și regiunile, pentru a îmbunătăți punerea în aplicare și eficacitatea fondurilor structurale, precum și de a introduce noile norme pentru fondurile aferente perioadei 2014-2020 în cele mai bune condiții posibile; subliniază importanța simplificării în consolidarea accesibilității fondurilor și eliminarea neregulilor și a fraudelor;
o
o o
116. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.